vineri, 31 august 2012

depresie in luna pocaintei

"Yesterday, you were inspired. Today, that is all gone. And so, you are depressed.

But this is the way the system works: Everything begins with inspiration. Then the inspirations steps aside—to make room for you to do something with it. For fire to become deeds."  Rebbe, Rabbi M. M. Schneerson

"Ieri, aveai inspiratie. Astazi, nu mai ai. Si asa, ai cazut in depresie.

Dar astfel functioneaza sistemul: Totul incepe cu inspiratie. Apoi, aceasta se retrage, pentru a lasa loc sa poti face ceva cu ea. Ca focul sa devina fapte"

Luna asta, se mai numeste Elul sau luna pocaintei, in calendarul evreiesc. M-am tot intrebat ... oare care sunt lucrurile de care ar trebui sa ma pocaiesc ... Oare ce ar mai trebui sa fac? 

Insa, asa cum zice si citatul de mai sus, a intervenit ceva minor si ... pentru ca eram cu capul in nori, am aterizat pe burta jos in vale. Dureros de real. O chestiuta minora m-a "ajutat" sa cobor repede. Un mic hemangiom a crescut sub o unghie si cand mi-am taiat unghiile, l-am taiat si sangele nu se mai oprea.  Inima a luat-o la galop ... daca mor? Dar parca nu as vrea sa mor acum. Una din nepoate mi-a zis ca trebuie sa merg la doctor, sa imi extraga hemangiomul si e ok. 

Noooormal ca am conexat un pic informatiile si ... wow asta e o tumora, nu? Ea mi-a confirmat. Sa mai dormi? Dar ce? Poti comanda somnului sa vina? Neee ... el face cum stie el.

Aseara m-a sunat cineva sa imi spuna ca sunt asteptata la Oncologie. 

E usor sa auzi de altii ca trebuie sa mearga "acolo", sa ii duci pe ai tai insa cand trebuie sa te duci tu ... iaca se crapa pamantul sub picioare. Acum stiu ca e un hemangiom care trebuie scos pentru ca ma deranjeaza.

Dar, e luna pocaintei ... 

Azi am fost la Oncologie si saptamana viitoare o sa il scoata pe acest hemangiom buclucas - chirurgical. Insa m-am rugat sa fiu multumitoare. Si pentru ce sa multumesc? Doamne multumesc ca intru in spitalul asta. Am auzit de el insa nu am intrat inca. Multumesc ca sunt asteptata. Multumesc ca merg la cele mai bune maini - omeneste vorbind. Multumesc ca trebuie sa trec pe aici.

Suna poate sado-maso insa daca nu imi pun increderea in Domnul si nu cred ca Tata e cu mine oricand ... imi iau campii.

Dar, e luna pocaintei. Viata imi trece prin fata si am motive de pocainta. Insa, de ce trebuie sa ajung la spital - oricare ar fi el, ca sa ma gandesc la viata mea? De ce sa vorbesc cu Tata numai cand cutitul doctorului se apropie cu viteza uimitoare? De ce sa  fiu multumitoare numai cand imi e bine?

E luna pocaintei! Recunosc ca am cazut in depresie insa L-am implorat pe Tata sa ma scoata de acolo ca ... ma sufocam. Inspiratia se dusese .. habar nu am unde.

joi, 30 august 2012

mai conteaza?

In vara asta, mai mult ca oricand, am fost socata de cata minciuna domneste intre oameni. Insa nu e numai minciuna, e dorinta de promovare, confort, iesire din impas ... cu orice pret. Nu conteaza coloratura sociala sau religioasa - si asta m-a socat si mai mult.

La inceput ma intrebam: oare gandeste cand spune ce spune? Apoi ... am lasat-o balta. Mai conta? Insa, am inceput sa citesc "Pacate impresionante si scopul lor universal in gloria lui Cristos", scrisa de John Piper si publicata de editura Faclia din Cluj. Cartea asta m-a provocat sa nu tac.

Dex-ul spune ca minciuna este " Denaturare intenționată a adevărului având de obicei ca scop înșelarea cuiva; neadevăr".  Adica mintind, nu spui adevarul.

Cumva lumea pare dominata de rau. Stirile te ingrozesc. Crime oribile - scenariile SF sunt copil mic pe langa realitate -, violuri, incest, homosexualitate, lesbianism, inselatorii la scara mare, manipulare in masa, ... Intrebarea multora este: Unde este Dumnezeu? In concediu? Doarme? Efectiv a scapat lucrurile de sub control?

El este in control. Daca citesc cartea Iov si apoi intreaga Biblie (complicata treaba pentru unii - stiu), am sa descopar ca El tine totul in control, inclusiv pe diavolul, numit si tatal minciunii. Adica cand spun o minciuna sau o minciunica eu ascult de tatal minciunii, de diavol. Cand ma scot pe mine, ingropand pe altul ... de fapt eu ascult de tatal minciunii. Si asta dovedeste de cine ascult, pe cine iubesc, pe cine onorez.

Ieri am confruntat pe cineva. S-a uitat la mine asa ... pierdut in spatiu, apoi mi-a zis sec: eu asa am inteles. Nu m-am lasat nici eu: Dar cand am discutat data trecuta mi-ati spus una, acum ziceti altceva? Replica socanta: ce mai conteaza acu?

Ce mai conteaza acu?
Dar pentru mine conteaza. Te voi privi prin prisma minciunilor ce mi le spui.  Mereu ma voi astepta ca vei minti, vei insela, vei face orice ca sa iti rezolvi problema cum vrei tu, nu cum e corect, drept, cum ti s-a comunicat. Un joc de cuvinte manuit cu dexteritate te poate scoate din multe. Insa numai aici. Numai aparent. Numai pentru o vreme. Asta nu inseamna ca Dumnezeu nu vede, ca nu va veni o vreme cand o sa ne platim neascultarea.

Sunt scarbita si ma lupt sa nu uit ca diavolul manipuleaza persoana, ca el e in spatele vorbelor. Ei sunt simple marionete. Mi-i greu insa sa imi amintesc asta tot timpul ...

miercuri, 29 august 2012

necioplita?

Am invatat la scoala ca toti suntem la fel, avem aceleasi drepturi indiferent de varsta, educatie, pozitie. Si, chiar credeam asta. Numai ca ... inca din scoala, am vazut ca nu chiar asa. Oricat m-am straduit, nu am devenit ca ceilalti, tot reactionam diferit, tot dadeam un alt raspuns, tot gandeam altfel.
Suntem la fel?

Biblia spune ca suntem diferiti insa ... noi suntem invatati ca suntem la fel. Pe cine sa crezi? Primim din si in  scoala un bagaj de informatii si apoi depinde de fiecare in parte cat il acumuleaza.

De unde tendinta asta de uniformizare?
Daca Dumnezeu ne-a creat diferiti, de ce vrem sa fim la fel?
Ne ducem bagajele noastre genetice mai departe insa nu suntem identici cu parintii nostri ... nu gasesti doi frati la fel, nici macar din gemeni.

Incepe scoala acusica ... si toti copiii primesc manuale, au banci la fel, la clasa vor avea acelasi profesor insa nu toti elevii din clasa sunt la fel.

Sunt in scoala vietii acum.
Grea scoala ...
De ce imi doresc sa fiu ca altcineva?
De ce imi doresc sa ma pierd in multime?
De ce nu accept ca sunt altfel?
De ce mi-e greu sa accept ca informatia o percep altfel?
De ce nu imi las creierul sa isi faca treaba, asa cum a fost el setat de Creator, si il incorsetez sa gandeasca altfel?

Cumva ma simt ca o "necioplita" cand am curajul sa traiesc, simt, gandesc, actionez diferit?
Sunt "necioplita" cand sunt eu?
Imagine preluata de pe Facebook.

luni, 27 august 2012

vis in constructie ...

Mai pe la inceputul lunii august, am scris un articol aici. Rodica initiase un concurs si initial nu am vrut sa scriu. Unele vise sunt numai ale mele si nu as vrea sa stie nimeni de ele. Visul despre care am scris, il impartasisem cu cativa oameni dragi ... si cumva de pe blog. Cine stie sa citeasca printre randuri si intre taceri, ar fi realizat ce anume visez.

Insa o amica m-a luat la rost si mi-a zis ca pentru unele vise trebuie sa muncesti mult, asa ca ... trebuie sa visez facand ceva pentru implinirea visului. Unele vise se implinesc fara munca insa pentru unele e nevoie sa pui osul la treaba.

Am scris articolul, l-am inscris in concurs, am votat la Deb pe blog si am asteptat sa vedem castigatorul. Rodica a afisat castigatorii. Toti participantii au castigat ceva, dincolo de premiu.

Da, am castigat marele premiu. Insa asta e prima caramida la vis. Asta nu inseamna ca acum imi fac bagajele si plec. Nu, ... sunt in contructie.

Ieri, am auzit un indemn care mie mi-a picat ... la fix. Israelului, poporului evreu, Domnul ii promisese ca va cuceri Canaanul. Dar, erau pe malul Iordanului. Si, Iordanul e lat tare iar apa era adanca. Cum sa cucereasca Cannanul cand Iordanul e in fata lor? Nu tu barci, nu tu elicoptere, nu tu vaporase .... poduri. Cum sa il cucereasca? Domnul le zice sa aibe incredere in El si dupa o anumita ordine sa intre in Iordan. Cata vreme se frasuiau pe mal .... apa si-a vazut de treaba.

Cand insa au intrat in apa .... ea si-a schimbat cursul. De fapt, s-a oprit. Si evreii au trecut toti pe malul celalalt. Apa a stat acolo linistita, ascultatoare ..., ca un zid. Pana nu au trecut toti, ea nu s-a miscat. E nevoie de credinta activa, participativa ...

Lucrez la vis. Sunt in conctructie ...
Fotografia e publicata cu aprobarea autorului - Marian Gabriel Irimia.

duminică, 26 august 2012

El a facut minuni

"1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Îi voi mulţumi Domnului din toată inima mea, în sfatul celor drepţi şi în adunare! 

2 Mari sunt lucrările Domnului; ele sunt cercetate de toţi cei ce le iubesc! 

3 Plină de măreţie şi splendoare este lucrarea Lui, iar dreptatea Lui dăinuie pe vecie. 

4 El a făcut minuni spre aducere-aminte. Domnul este îndurător şi milostiv! 

5 El dă hrană celor ce se tem de El; El Îşi aduce pururea aminte de legământul Său. 

6 El a arătat puterea lucrărilor Sale poporului Său, dându-le drept moştenire posesiunile neamurilor.
 
7 Lucrările mâinilor Sale sunt motivate de credincioşie şi de judecată; toate orânduirile Sale sunt demne de încredere, 8 sunt întărite pe veci de veci, fiind întocmite în adevăr şi cu integritate. 

9 El a trimis poporului Său izbăvirea; Şi-a decretat legământul pe vecie. Sfânt şi înfricoşător este Numele Lui!

10 Frica de Domnul este începutul înţelepciunii; toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă. Lauda Lui este statornicită pe vecie."
Psalmul 111

vineri, 24 august 2012

Aaron and Tricia Leu

De cateva luni urmaresc povestea a doi oameni. Prima data am postat aici despre ei. In primele 50 de minute din clip, cei doi povestesc cum s-au cunoscut ... Dimineata am vazut postat de cei de la Passion for Truth un nou clip cu acest cuplu. Dupa nume lui, as zice ca el e roman.

Pare incredibil ca in secolul instant, doi oameni, sa decida sa asculte de Domnul, cu punct si virgula. El cel putin, nu e foarte incantat de ideea tatalui sau, desi el e cel ce l-a starnit. O casatorie aranjata, la crestini, in secolul nostru? Incredibil! De neinchiputi! Dar ... nu imposibil.

M-a impresionat povestea lor, modul in care si acum, cu inca un copil, isi traiesc viata de credinta.
Primele 50 de minute din acest clip e marturia lor.
Nunta

In prezent

המזלג - סיפור מרגש!

God is enough!

Imagine preluata de pe Facebook.

miercuri, 22 august 2012

Vreau sa fiu si eu mireasa?

Nepoatele mele urmaresc o emisiune "de fete" numita Say Yes to the Dress. Uneori ma mai uit si eu cu ele ... cam cat ma lasa sa comentez. Si baietii isi dau cu parerea, insa, cateodata e prea emotionala pentru ei emisiunea. Cred ca acum vreo doua saptamani am vazut un episod in care o fata a probat o rochie la care era cat pe ce sa spuna Da. Insa in ultima clipa a vazut pretul. 40.000 dolari. Da, atata costa rochia.

Unele din ele, merg cu cateva luni inainte sa probeze rochiile. Unele rochii necesita retusuri, unele modificari majore ... unele sunt scumpe tare, altele mai ieftine. Oricum ... acolo nu au rochii sub 1500 de dolari.

Zilele trecute discutam cu A.Dama care vazuse si ea o emisiune despre rochii, mirese si probe. Se intreba si ma intreba daca tot asa ne pregatim rochia de mireasa pentru nunta din cer.

Teoretic stim ca vom merge ACASA. Teoretic stim ca Mirele, adica Isus Christos, va reveni sa isi ia biserica sau mireasa ... adica pe cei ce cred in El si L-au ales ca Domn si Mantuitor. Practic insa constientizam un pic, foarte putin sau deloc acest lucru.

Nu-mi place sa-mi fac bagajul cu multe zile inainte de a pleca intr-o calatorie. E deprimant sa ma uit la bagaj, sa ma impiedec de el prin casa si ... eu inca sa nu ies pe usa ca sa incep calatoria. Imi planuiesc ce sa iau, ce sa spal, calc, paturesc insa ... nu le pun in geanta. Trasele pe care voi merge sunt stabilite, stiu cu ce plec, pe unde voi trece, verific telefonul sa fie incarcat ... totul sa fie gata.

Dar, pe plan spiritual, tot asa actionez?
Cat ma pregatesc de nunta?
Cum va arata rochia mea?
Cu trena, fara trena ... cu voal lung, scurt, din dantela, cu diamante, perle, cristale ...
Ce pantofi voi avea? Cu toc, fara toc, balerini, tenisi albi?
Voi purta manusi?

Cum as vrea sa ma gaseasca Mirele meu?
Cu ce imi pierd vremea?
Ce alte chestii importante si urgente imi fac mintea amnezica de nu proceseaza inimenta acestui eveniment?
Dar inima cum imi e?
Cine mi-o fura in mod constant de nu ma gandesc la Mire?
Cu cine flirtez si Il insel?
Chiar Il astept?
Chiar vreau sa vina?
Visez cum va fi Mirele?
Cum va arata?
Mi-i gata rochia?
Nu e patata cu nimic?
Eu sunt gata?
Vreau sa fiu si eu mireasa?

marți, 21 august 2012

Story Behind "I Have Decided To Follow Jesus"

Tir

"1 O profeţie cu privire la Tir. 
„Văitaţi-vă, corăbii de Tarşiş, căci fortăreaţa şi portul vă sunt distruse! Din Chitim au primit această veste.
2 Tăceţi, locuitori ai ţărmului, precum şi voi, negustori din Sidon, care v-aţi îmbogăţit din negoţul pe mare!
3 Străbătând ape multe, grâul era adus din Şihor; secerişul Nilului era venitul Tirului, acesta devenind locul de negoţ al neamurilor.
4 Să-ţi fie ruşine, Sidon, fortăreaţă a mării! Căci marea a vorbit astfel: «N-am avut dureri, nici n-am născut; n-am îngrijit băieţi, nici n-am crescut fete.»
5 Când va ajunge vestea în Egipt, se vor îngrozi de cele auzite despre Tir.
6 Treceţi spre Tarşiş! Văitaţi-vă, locuitori ai ţărmului!
7 Aceasta să fie, oare, cetatea voastră plină de veselie, cetatea întemeiată din vremuri străvechi, ai cărei paşi au dus-o până departe, întemeind colonii?" Isaia 23:1-7

De ce? 

"12 „Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre regele Tirului! Spune-i că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: 

«Erai un semn al perfecţiunii, plin de înţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe. 13 Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, şi erai acoperit cu tot felul de pietre preţioase: cu sard, topaz, diamant, hrisolit, onix, iaspis, safir, turcoaz şi smarald. Bijuteriile şi filigranele tale erau din aur, pregătite încă din ziua în care ai fost creat. 

14 Te-am pus să fii un heruvim păzitor; erai pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. 15 Ai fost fără vină în căile tale din ziua în care ai fost creat şi până când s-a găsit nedreptate în tine. 

16 Prin mărimea negoţului tău te-ai umplut de violenţă şi ai păcătuit. De aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu şi te-am îndepărtat, heruvim păzitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.
 
17 Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseţii tale şi ţi-ai pervertit înţelepciunea din cauza splendorii tale! De aceea te-am aruncat la pământ şi te-am expus înaintea regilor, ca să fi o privelişte pentru ei! 

18 Prin mulţimea nelegiuirilor tale şi a negoţului tău necinstit ţi-ai pângărit sanctuarele. De aceea am făcut să iasă un foc din mijlocul tău, care te-a mistuit, şi te-am făcut scrum pe pământ, înaintea tuturor celor ce te priveau.
19 Toţi cei ce te cunosc dintre popoare sunt înmărmuriţi din pricina ta. Ai parte de un sfârşit îngrozitor şi nu vei mai exista vreodată!»“" Ezechiel 28:12-19

luni, 20 august 2012

cine n-are batrani ...

Se spune ca lumea asta e mare si ... cand "ti-e lumea mai draga" te poti pierde in ea. Numai ca nu e chiar asa. Lumea asta e chiar mica. Dai peste tot de oameni care cunosc pe altii pe care ii cunosti si tu.

Bunicii mei de pe tata au fost printre primii crestini dupa evanghelie din Romania - din cate stiu eu. Seman insa cu bunicul de pe mama. Lui i-a placut sa se plimbe, sa vada lumea, sa viziteze fratii si sa ii primeasca in vizita. Cand aveau musafiri, eu eram la ei, sa vad si eu musafirii, sa se laude bunicul cu mine ... doar eram raspunsul la rugaciunile lor, nu?

Bunicul meu a plecat la Domnul de 20 de ani. Nu a plecat fara sa ne binecuvante pe fiecare in parte. Nu eram acolo insa l-a chemat pe tata sa ii spuna ce avea de spus pentru fiecare dintre noi. I-a zis tatii sa aibe incredere in mine ca eu ii seman lui si chiar daca nu o sa ma inteleaga, sa aibe incredere in mine.

Ieri am fost la o nunta si soacra mare a venit sa imi zica ca parca ma cunoaste, ma trata de parca eram prietene de cand lumea ... si ieri am vazut-o pentru prima data. A venit la noi la masa si, trebuia sa discutam ceva nu? I-am zis ca cunosc si eu o familie din Piatra Neamt de unde era ea. Mi-a spus ce mai face acea familie, unde le sunt copiii ... desi sunt de varsta fratilor mei - mult mai mari ca mine. Insa mi-a spus numele ei de domnisoara. Mie imi zicea Merisca.

Surprize, surprize! Dar, ... eu stiu de familia asta. Bunicul meu era prieten cu fratele Merisca.
Cum ii spunea bunicului tau?
Armasu.
Acum e randul ei sa se mire ...
Wow! Dar eu il stiu pe bunicul tau. Stai ca tatal meu e aici la nunta. Hai sa vorbesti cu el sa ii spui cine esti.

Ne-am dus la fratele Merisca care ... si-a amintit de bunicul, bunica, mama, tata. Era cu ochii in lacrimi si s-a bucurat sa vada o copie in varianta feminina a bunicului. Si-a amintit cum s-a cunoscut cu bunicii mei, cati oameni a cunoscut prin ei, ce melodii au invatat, ce discutii aveau ...

Nu cu multa vreme in urma am citit un articol. Inaintasii nostri traiesc prin noi. Pare absurd. Insa ... valorile, credintele, idealurile strabunilor mei au fost preluate de bunicii, parintii mei si date mie sa le duc mai departe. Ieremia 31:15 are o proorocie ce pare fara sens "15 „Aşa vorbeşte Domnul: «Un ţipăt a fost auzit în Rama, bocet şi plânset mult. Rahela îşi plânge copiii şi nu vrea să fie mângâiată pentru copiii ei, căci ei nu mai sunt.»“ ". In Matei 2:18 se vorbeste despre acest verset "18 „Un ţipăt a fost auzit în Rama, plânset şi bocet mult: Rahela îşi plânge copiii şi nu vrea să fie mângâiată, căci ei nu mai sunt.“"

Dar ce sens are? Rahela a fost una dintre cele patru sotii a lui Iacov, tatal celor 12 patriarhi. Ce rost are sa spuna Ieremia asta si apoi Matei? E aceeasi idee. Inaintasii nostri traiesc prin noi, in noi. Da, suntem unicat insa am preluat valorile inaintasilor nostri si le ducem mai departe. Am analizat credinta lor si daca a fost conforma cu ceea ce spune Scriptura am dus-o mai departe. Rahela traieste in copiii sai, in copiii copiilor sai.

Bunicul nu a fost un erou cu medalii. Nu a schimbat lumea insa credinta in Dumnezeu a schimbat lumea lui, a familiei lui, a familiei noastre, a mea. A impartasit credinta lui cu altii si prin el multi au cunoscut pe Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov, pe Isus Christos.

Cine n-are batrani ... sa si-i cumpere. Cine ii are ... sa ii pretuiasca.
Mi-e dor de bunicu ...
Acum el ma asteapta ACASA!

duminică, 19 august 2012

jertfa de multumire

Psalmul 118
"17 Îţi voi aduce o jertfă de mulţumire şi voi chema mereu Numele Domnului. 18 Îmi voi împlini jurămintele făcute Domnului înaintea întregului Său popor, "

Il iubesc pe Domnul ca imi este Tata.

Il iubesc pe Domnul pentru Isus, pentru iertare, har, mantuire, dragoste, adapost, siguranta ...

Il iubesc pe Tata pentru ca ma asculta.

Saptamana asta a debutat in forta ... la doctor. O masea de minte s-a gandit sa se fisureze, imflameze si ... sa   doara. Numai ca ... anestezia nu isi facea efectul. Dupa mai multe doze .... o alta doamna doctor a  reusit cumva sa deplaseze ceva pe acolo si a intrat anestezicul unde trebuia. 2 ore si 15 minute a trebuit sa munceasca sa scoata cioburi de masea ... dupa ce alte 2 ore si ceva eu am asteptat sa isi faca efectul anestezicul. In ultima jumatate de ora deja nici un stop de anestezic nu isi mai facea efectul ...

Inca mai am gura plina de afte insa printre ele pot sa spun: Multumesc! Acolo pe scaun la dentist, in niste dureri ca la dentist, l-am inteles pe David mai bine. Am inteles disperarea cu care striga la Domnul pentru ajutor. L-a primit David si l-am primit si eu.

Apoi, am dorit sa pun frana vietii, pentru doua zile, sa ies din cotidian impreuna cu cativa din bisericuta mea ca sa studiem fericirile si sa ne incarcam bateriile. Eram intr-un leagam, asezata pe spate si priveam cerul ... Ma simteam jenata ca in loc sa fac treaba la ora aia de dupa amiaz ... eu eram "cu capul in nori". Mi-am reamintit insa ca daca sunt fata Tatii ... atunci sa ma bucur de Tata.

Multumesc Tata pentru ca Lumina a venit in lume si eu am acceptat-o.

Multumesc pentru Cuvantul Tau, scrisoarea Ta de dragoste pentru omenire, prin care pot sa Te cunosc, pot sa invat cum sa relationez cu Tine, prin care ma inteleptesc.

Multumesc pentru planul Tau de salvare, pentru drumul crucii, pentru Isus, pentru jerfta perfecta.

Multumesc pentru hrana cea de toate zilele.

Multumesc pentru dureri, ele ma ajuta sa Te simt mai aproape de mine ca oricand.

Multumesc pentru prietenii de aproape insa si pentru cei de departe.

Multumesc pentru cei care ma provoaca sa Te cunosc mai mult, mai adanc, mai dincolo de suprafata.

Multumesc pentru oamenii care pentru o vreme au fost bandaje de dragoste trimise de Tine.

Multumesc pentru minunile care le faci in viata mea.

Multumesc pentru ploaie, soare, vant ... gaze ce dau farmec verilor.

Multumesc!

Multumesc!

Multumesc!

vineri, 17 august 2012

fericire nefericita

Ca sa afli ce e fericirea trebuie sa gusti nefericirea?

Poti sa fii fericit nefericit?

Ca sa fii binecuvantat trebuie sa traiesti din plin viata lipsita de binecuvantari?

Conform cu Matei 5-7, ca sa fii fericit si binecuvantat, ce trebuie sa faci?

Ca sa fii sare, cum zice Scriptura, trebuie sa traiesti in salina?

Ca sa fii lumina trebuie sa stai la soare?

Ca sa ai o inima curata trebuie sa o speli cu detergent?

Ca sa fii sarac cu duhul trebuie sa fii prost?

Ca sa fii milos trebuie sa te fi ranit ... asa mai tare?

Ca sa fii impaciuitor trebuie sa fii razboinic?
Imagine primita pe e-mail.

miercuri, 15 august 2012

Maria

Primul nume Maria mentionat in Biblie e Miriam, sora lui Moise. Tradus din greaca e Maria insa la origine tot Miriam e. Asa se numea mama lui Isus. Azi, e zi libera la nivel national. Se sarbatoreste Adormirea Maicii Domnului.

M-am tot intrebat daca as fi vrut sa fiu in papucii ei, ai Mariei. Sa fiu o adolescenta intr-un satuc, logodita cu un tamplar iar in perioada pregatirilor mele de nunta sa mi se arate un inger care sa imi aduca o veste socanta. Numai ca Maria era credincioasa, era dispusa sa isi lase viata la dispozitia Domnului. Fusese aleasa de Dumnezeu sa fie mama Fiului Sau. Decizia de a-si pune viata la dispozitia Domnului fusese luata cu mult inainte, nu a luat-o acolo de frica ingerului. O decizie care va schimba viata ei radical.

Carcotasi nu suntem numai noi, oamenii moderni. Si pe atunci se calcula data nuntii si la cate luni a aparut copilul .... Numai ca pe atunci oamenii respectau legea Domnului. O femeie ca ea trebuia ucisa cu pietre. Concepuse un copil cu cineva care nu ii era sot.

Iosif ar fi vrut sa o lase, sa rupa logodna .... Sa traiesti cu o femeie acuzata de curvie? Sa stii ca copilul ce creste in pantecele ei nu e al tau .... Pfuuuu! Era el om credincios Domnului si isi pusese si el viata la dispozitia lui insa ... ce sa faca cu femeia asta? Numai ca ingerul il viziteaza si pe el. Ii spune cine e Tatal copilului si lui Iosif ii e de ajuns. El va proteja femeia si pruncul, va avea grija ca copilul asta sa stie ce inseamna sa ai tata pamantesc, il va invata meserie ... il va educa evreieste, il va invata ce stie el.

Copilul se naste si El va schimba istoria omenirii.

Sunt momente cand Maria nu intelege pe deplin cine e primul ei copil. La un moment dat vine la Isus impreuna cu ceilalti copii a ei si a lui Iosif - baieti si fete - cumva sa il roage sa vina acasa. Isus are un raspuns nu tocmai pe intelesul tuturor. Fratii lui pricep cine e El insa nu de la inceput, cel putin Iacov asa scrie in Epistola lui Iacov. Iuda - in epistola sa scrie si el cine este, e fratele lui Iacov care e fratele Lui Isus Christos.

Sa iti vezi copilul batjocorit de oricine, neinteles de catre cei considerati intelepti, desconsiderat de catre cei ce stiau litera legii ... nu e usor asta stiind cine e El. Apoi sa Il vezi legat, batut, desfigurat de niste brute ce nu se intelegeau nici pe ei, d`apoi ceea ce faceau. Sa Il vezi cum batut, insetat, flamand, cu sangele curgand din ranile deschile naclaindu-se cu praful de pe drum si hainele rupte de pe el ...merge cu o cruce in spate spre Calvar purtand pacatul tau si-al omenirii? Sa moara copilul tau pentru tine? Sa fie El jertfa pentru pacatele tale?

A fost o femeie puternica. Nu scrie nicaieri ca s-ar fi dus la inteleptii vremii sa le spuna cine e Isus, care e istoria nasterii Lui ... nu ar fi avut rost. Era considerat bastard, copil din flori ... legea spunea clar ca nu aveau voie sa intre in templu. Pe El Il lasau ... de teama poporului. Si apoi, cine ar fi vorbit cu ea? Era o femeie.

A asistat langa cruce pana la finalul crucificarii. Apoi si-a imbalsamat rapid fiul si l-a pus in mormant.

O pot vedea, citind evangheliile, in Ierusalim impreuna cu ucenicii dupa inviere, la Rusalii si la intalnirile ucenicilor, a primilor crestini. Mama Lui Isus L-a acceptat ca Domn si Mantuitor. Ea a inteles cine a fost El, copilul sau.

Biblia nu ne scrie cand si cum a murit. Insa a fost femeie credincioasa, care si-a dedicat viata Domnului si a acceptat ca copilul ei este Copilul numit Minunat de Isaia, Mantuitorul promis.

Nu cred ca as fi vrut sa fiu in papucii ei. Sa nasc intr-un grajd, sa imi iau Pruncul si sa plec - mai bine zis sa fug - in Egypt ca sa nu mi-l omoare Irod, sa stau o vreme acolo, sa ma intorc inainte de 13 ani ca sa ii fac Bar Mitvah (Bar Mitzvah ori Bar Mițvá reprezintă o ceremonie religioasă evreiască (iudaică) de pasaj spre maturitate) la Ierusalim ... Si apoi drumul crucii, crucificarea .... oioioi! Ar fi fost greu!
Dar a venit ziua invierii!
Apoi ziua inaltarii!
Apoi Rusaliile!
S-a implinit proorocia cu privire la ea - i se va spune fericita pentru ca e mama Fiului Lui Dumnezeu. A intrat in galeria oamenilor ce si-au dedicat viata Lui Dumnezeu. Maria, sau Miriam, e una dintre primii crestini. 

marți, 14 august 2012

The Other Side of the Cross

servitor

"15 Aşa vorbeşte Stăpânul, Domnul Oştirilor:
«Du-te la acel administrator, la Şebna, administratorul palatului, şi spune-i:
16 ‘Ce drept ai tu aici şi pe cine ai tu pe aceste locuri, de ţi-ai săpat chiar aici un mormânt, un mormânt săpat pe înălţime, un loc dăltuit în stâncă?’» 17 Iată! DOMNUL e gata să te apuce cu putere şi să te arunce de aici, bărbat puternic! 18 Te va înfăşura strâns şi te va arunca ca pe o minge, într-o ţară întinsă; acolo vei muri şi acolo îţi vor rămâne carele tale frumoase, tu, ruşinea palatului stăpânului tău! 19 Te voi da afară din slujbă şi vei fi doborât de pe poziţia ta. 

20 «În ziua aceea îl voi chema pe slujitorul Meu, pe Eliachim, fiul lui Hilchia, 21 îl voi îmbrăca cu mantia ta şi-l voi încinge cu cingătoarea ta, iar autoritatea ta i-o voi da lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului şi pentru casa lui Iuda. 22 Pe umărul lui voi pune cheia Casei lui David. Ce va deschide el, nimeni nu va închide, iar ce va închide, nimeni nu va deschide! 23 Îl voi împlânta ca pe un ţăruş, într-un loc sigur şi va fi un tron de onoare pentru familia tatălui său. 24 Vor sprijini pe el toată gloria familiei tatălui său: urmaşii şi vlăstarii, orice vas mic, de la castroane până la ulcioare. 

25 În ziua aceea, zice DOMNUL Oştirilor, ţăruşul împlântat în loc sigur va fi scos; va fi tăiat şi va cădea, iar povara ce se sprijinea pe el va fi doborâtă», căci DOMNUL a vorbit.“" Isaia 22:15-25

Şebna era slujitorul lui Ezechia, mai marele peste casa regelui, nu avea rang militar, politic ... Numai ca Şebna nu era evreu - pare a fi arameu sau din Siria. Ajunsese servitor in casa regelui, nu era singurul servitor. 2 Regi 18:"18 Apoi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, administratorul palatului, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei. " si 2 Regi 24 "34 Faraonul Neco l-a pus rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său şi i-a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l-a luat şi l-a dus în Egipt, unde a şi murit. "

A fost un slujitor care a uita ca este slujitor / servitor / rob in slujba cuiva, ca menirea lui era sa slujeasca acolo unde este asezat. Nu toti oamenii din Ierusalim isi zideau cavouri frumos sculptate si modern ornamentate. Era un privilegiul al regilor, demnitarilor, in nici un caz al servitorilor. Iar Şebna se pare ca uita mereu si mereu acest lucru.

Isaia este trimis la el si denuntat public. Nici un mesaj spus de Isaia nu era rostit intr-un separeu, la o cafea .... Nici vorba. Cand trebuia sa spuna ceva ... se ducea in curtea templului, in piata ... intr-un spatiu public unde era multa lume, unde era auzit de cat mai multi. Banuiesc ca acest servitor crapa de furie auzindu-l si mai mult se inciuda cand vedea oamenii aproband ce zicea Isaia.

Intervine Dumnezeu in cariera promitoare a lui Şebna si ii spune: "dragule, am pe cineva care are aceeasi pozitie ca si tine, aceleasi indatoriri insa el are inima pentru oameni, e tata pentru cei instristati si impovarati, are inima pentru oameni. Pe el L-am ales servitorul Meu."  Nu stiu cat stia Şebna de Dumnezeu inca cred ca mai mult l-a afectat faptul ca a fost destituit si nu a fost lasat sa isi continue planurile lui marete.

Unii spun ca profetia ar arata spre Isus. Anumite parti din descrierea lui Eliachim duc spre Isus, despre El a fost profetit ca va tine cheile casei lui David, ca domnia va fi a Lui, El este Cel care spune despre vasele dintr-o casa ca sunt de pret sau cu mai putina vaza. Si profetiile s-au implinit daca citesc Noul Testament.

Mi-a placut cum este anuntat Eliachim. El era in slujba regelui, isi facea treaba insa nu s-a apucat sa isi construiasca mormantul, nu s-a apucat de nepotisme, nu voia sa fie servit. Nu si-a uitat rolul. Era o onoare pentru el sa fie servitorul regelui si nu a vrut sa fie tratat ca si regele. Isi stia locul.

Vine Isaia si spune ca a fost ales acesta ca sa fie servitorul Domnului. Pfuuuu! Ce onoare! Nu oricine este servitorul Domnului. Nu oricine este ales sa faca asta. Nu oricui ii este incredintata aceasta onoare.  

In ziua de azi sa spui ca esti servitorul nu stiu cui .... este o mare rusine. Cum sa fii servitorul cuiva? Eliachim nu era un prostalau, nu a ajuns acolo pentru ca stia sa dea cu matura sau pentru ca stia sa ceruiasca parchetul din casa regelui. Era un om destept, cu studiile facute la cel mai inalt nivel, cu cateva limbi straine stiute la perfectie. 

A fi servitorul / slujitorul / servul / robul Domnului nu-i o rusine! Nu oricine este vrednic sa fie robul Lui. Esti inaltat in pozitie devenind rob. Si suna nebuneste in ziua de azi cand toti vor functii ce numa "rob" nu suna.

Imi doresc sa fiu aleasa de Domnul sa fiu servitoarea Sa? Adica sa vad Fata Sa, sa stau in prezenta Sa, sa asist la discutiile din curtea palatului Sau, sa imi dea direct sarcinile? Vad asta ca pe o onoare? 

Daca presedintele tarii m-ar chema ca are nevoie de mine pentru anumite sarcini ... as vedea asta ca o dezonoare? Nu m-as mandri oriunde? Atunci de ce tratez chemarea de la Dumnezeu  ca pe o umilinta? pana la urma, daca ma duc in capitala sa lucrez ceva pentru presedinte, tot servitor in Casa Romaniei as fi, nu?

Ca sa fiu aleasa ca si Eliachim trebuie sa am o inima ca a lui, o inima pentru popor, saraci, sa imi stiu bine meseria, sa nu uit statutul. Dincolo de toate acestea, Eliachim era un om credincios Domnului. Asta face diferenta dintre el si Şebna.

luni, 13 august 2012

carpe diem

"1 O profeţie cu privire la Valea Viziunii. „Ce vreţi să arătaţi, de v-aţi urcat cu toţii pe acoperişuri, 2 oraş plin de zarvă, cetate gălăgioasă şi plină de dezmăţ? Cei ucişi dintre ai tăi n-au fost răpuşi de sabie, nu au murit în luptă. 3 Toţi conducătorii tăi au fugit împreună, însă au fost prinşi fără să se folosească arcul. Toţi dintre ai tăi care au fost găsiţi, au fost capturaţi împreună, deşi fugiseră departe.

  4 De aceea am zis: «Întoarceţi-vă privirile de la mine! Lăsaţi-mă să vărs lacrimi amare! Nu încercaţi să mă mângâiaţi pentru distrugerea poporului meu!» 5 Căci este o zi de învălmăşeală, de călcat în picioare şi de groază, o zi trimisă de Stăpânul, Domnul Oştirilor, în Valea Viziunii; o zi în care se dărâmă ziduri şi se strigă după ajutor spre munţi. 

6 Elamul îşi ia tolba cu săgeţi, călăreţii, în carele lor de luptă, şi caii înaintează, iar Chirul îşi dezveleşte scutul.
7 Văile tale cele mai alese sunt pline de care, iar călăreţii stau pregătiţi de luptă la porţile cetăţii; 8 zidurile de apărare ale lui Iuda sunt date la o parte. În acea zi, aţi căutat după arme în Casa din Pădure, 9 aţi observat că zidurile Cetăţii lui David au multe spărturi şi aţi adunat apele în Bazinul de Jos. 10 Aţi numărat casele din Ierusalim şi aţi dărâmat o parte din ele pentru a întări zidul. 

11 Între zidurile cetăţii aţi făcut un rezervor pentru apa din Bazinul cel Vechi şi nu aţi privit spre Cel Ce a făcut aceste lucruri, nici nu aţi ţinut seama de Cel Ce a plănuit demult aceasta. 

12 În ziua aceea Stăpânul, Domnul Oştirilor, v-a chemat să plângeţi şi să vă jeliţi, să vă smulgeţi părul şi să vă îmbrăcaţi în sac. 13 Când colo însă, la voi a fost veselie şi petrecere, au fost boi tăiaţi şi oi înjunghiate! S-a mâncat carne, s-a băut vin şi s-a strigat: «Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri!» 

14 DOMNUL Oştirilor mi S-a descoperit, spunându-mi: «Această nelegiuire a voastră nu va fi ispăşită până veţi muri», zice Stăpânul, Domnul Oştirilor." Isaia 22:1-14

Pana acum am vazut profetii ce priveau popoarele vecine, acum insa ... Isaia se indreapta catre Iuda. Are ceva de spus si pentru Ierusalin, pentru poporul de acolo. Avea numele de cetatea Domnului sa domnea in ea dezmatul cu tot ce se intelege prin el. Oamenii aveau ... alte ocupatii decat cele care trebuiau. In loc sa se inchine, ei isi satisfaceau poftele ... oricum erau sunb asediu, oricum mureau ... ce mai conta?

O gandire fatalista ii inrobea. Si-au fortificat cetatea, aveau luptatori care mureau insa in cetate din cauza ranilor, nu pentru ca erau ucisi in lupta pe campul de bataie, ... 

Au fortificat cetatea, au aprovizxionat-o cu apa ... cumva gandeau fatalist, cumva ... nu. Viziunea lui Isaia e dureroasa si acesta plange amarnic numai vazand-o ... Nu accepta sa fie mangaiat, nu accepta sa aibe pe nimeni langa el ca sa fie consolat. 

Si totusi, de ce asta? Nu erau oamenii astia in cetatea Domnului? Nu faceau ei parte din poporul Lui? Nu erau ei poporul Lui? Chiar asa trebuie sa le faca? Cu numele ... ei erau poporul Domnului. In realitate, fiecare isi traia viata cum dorea. Se inchina cui ii placea, filosofau epicurianistic avand motto-ul: mananca, bea, distreaza-te azi ca ... doar azi conteaza.

La fel ca azi traiau si ei. Aceleasi idei, aceleasi pasiuni ce macina spre indeplinire, aceeasi cautare in va a fericirii ... Aceeasi dorinta de fortificare, de inavutire, de consolidare a ceea ce ai ca sa fii fericit intre zidurile tale ... 

Dar, Isaia trage un semnal de alarma. La Domnul nu va uitati? La Cel ce a facut toate lucrurile nu mergeti sa intrebati de cursul vremurilor, vietii ....? In cine va puneti increderea? In cine va e nadejdea, scaparea? De la cine va vine ajutorul? Sau de la cine il asteptati? De la oameni? .... De la Domnul?

Traieste Clipa!
Si dupa clipa asta ce se intampla?
Si vescnicia?
Nu exista?
Si daca exista?
Ce fac cu ea?
De ce sa nu ascult de Domnul?
De ce sa nu fac ce spune El?
Ca nu mai pot trai clipa?
Dar ... posibil clipa asta sa fie amara si sa genereze un bumerang de amaraciune.
Asta vrea Domnul? 
Sa traiesc clipa?

duminică, 12 august 2012

psalm personalizat

Traiesc o noua zi de duminica, zi de inchinare, de multumire ... Am acusica un an de cand am decis sa imi pastrez o zi in care sa nu cer Domnului nimic, numai sa ii multumesc, numai sa Il laud, numai sa ma gandesc la El fara sa mai am atitudinea de cersetoare. Cu stupoare am descoperit ca mi s-a schimbat atitudinea cu care vad viata, mi s-au deschis ochii si vad o gramada de motive de multumire, vad si pe cele pe care nu le-as fi vazut nici daca as fi stat in cap ... Si, ma irita nemultumirea imbacsita in bombaneli a celor de langa mine ... insa nu pot sa nu ma intreb: si eu eram asa?

Luni, scriam celor din biserica mea cateva motive de rugaciune pentru saptamana in curs si sub fiecare motiv inserat "sa ploua!". Parea nebuneste ce faceam, le-am scris sa nu ma creada amnezica, ca inca ma mai tin mintile ... Vazusem prognoza meteo pe urmatoarele doua saptamani si se anunta ca luam foc ... si asa trecusem de peste 40 de grade de multe zile ...

Marti dupa amiaza, din senin a inceput sa se intunece, sa bata vantul .... cu putere si sa se racoreasca. Era suportabil, coborase temperatura simtitor ... Apoi a plouat un pic. Vremea si-a schimbat cursul. Aseara a plouat bine, fara gheata, fara furtuni ... Acum e ud inca afara. 

Consider ploaia asta o minune. E un raspuns la rugaciunile noastre inaltate catre Tatal minunilor. Toate site-urile meteo indicau ca suntem intr-un mediu unde ne simtim ca puii la rotisor ... . Nu-mi vine sa cred ca sunt 16 grade acum dimineata ... Dar, desi nu-mi vine sa cred, ma bucur. Asta e mana Domnului!

Intentionasem sa postez Psalmul 89. E un Psalm de lauda a ezrahitului Etan. Insa m-am gandit ca daca Domnul mi-a dat mie minuni de care sa povestesc, despre care sa vorbesc, de ce sa nu le spun? De ce sa nu scriu despre minunile Lui? 

Multumesc pentru soare, stele, luna ... si explozia de frumusete de la apus si rasarit. Dimineata soarele era ascuns dupa un nor mare si dens si avea ca doi ochi de lumina, doi ochi insa deschisi putin, somnorosi  ... era asa de comic cum se vedea rasaritul ...

Multumesc pentru greierii de afara ce isi canta sinfoniile, pentru pasarile se Te lauda imbiindu-ma sa fac la fel.

Multumesc pentru oamenii ce ma ajuta sa te vad mai bine, sa Il vad pe Isus stralucind in ei, prin care faci minuni pentru mine.

Multumesc pentru ca am ce manca, cu ce ma incalta ... 

Multumesc pentru sanatate. Tu o dai si Tu ingadai si perioadele de boala ... . Uneori ne asezi la pat ca sa ne odihnim. Uitam ca Tu ne-ai facut oameni si nu altceva .... si tragem de noi de numa. Am realizat ca ma iubesti prea mult ca nu ma lasi sa ma autodistrug si sa asezi frumusel in pat sa-mi reamintesc ce si cine sunt.

Multumesc pentru Isus. Imi place sa ma stiu imbracata in El. In El sunt in siguranta. Vad lumea prin ochii Lui si daca uneori nu o vad e pentru ca ochii mei inca nu sunt vindecati ... si e nevoie de interventia Ta. Imi place sa stau ascunsa in El, in dragoste ... Nu, nu in dragoste ci in DRAGOSTE. Pentru ca El e DRAGOSTEA. Nu e plin de dragoste, nu e dragoste fara masura ... ci asta e natura Lui, asta e El ... El e DRAGOSTEA. 

Multumesc pentru Duhul Sfant. Greu am priceput ca e ca un fel de instalator iscusit, priceput, intelept. El desfunda tevile si canalele mele infundate cu resentimente, ura, rani nevindecate si ascunse sub pres, scoate gunoiul dosit sau lasat la pastrat ... Dureroase operatiuni ... insa ele duc la vindecare, eliberare, curatate, sfintire ...

Multumesc pentru Duhul Sfant ce L-ai pus in mine ca o pecete. Pecetea asta arata ca sunt a TA. 

Multumesc ca sunt fata Tatii!

Multumesc ca sunt imbracata in Isus si asa alerg fericita la Tine!

Multumesc ca pot sa Te vad cu ajutorul Duhului Sfant care imi curata ochii. mi-i opereaza, panseaza, medicamenteaza ... 

Multumesc ca Tu Cel Atotputernic esti Tatal meu, m-ai infiat la cruce. 

vineri, 10 august 2012

sa imi cumpar ... pat cu apa?

ireverenta aduce autodistrugerea

"13 O profeţie cu privire la Arabia. „Voi, caravane din Dedan, care vă întindeţi corturile printre tufişurile Arabiei, 14 aduceţi apă celor însetaţi! Voi, locuitori din ţinutul Tema, daţi pâine fugarilor! 15 Ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea sabiei scoase, dinaintea arcului întins şi dinaintea unei lupte înverşunate.“

16 Stăpânul mi-a vorbit astfel: 
„Într-un an, numărat ca anii unui simbriaş, toată gloria Chedarului se va sfârşi; 17 dintre vitejii arcaşi ai Chedarului vor rămâne puţini, pentru că DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, a vorbit.“" Isaia 21:13-17

Locuitorii din Dedan si chedarenii erau neamuri, acum ajung sa se bata ei intre ei. Cei din Dedan sunt pe pamantul lor insa ajung sa stea ascunsi in paduri de frica, ajung in asa hal ca vin strainii sa le dea apa si mancare. Se ascund din calea distrugatorilor ... iar distrugatorii is rudele lor, fratii lor din Ismael.

Dar, ... n-are sens. De ce e asa?  De ce spune Domnul ca intr-un an se va sfarsi gloria Kedarului? Kedar a fost unul dintre cei 12 fii a lui Ismael ... iar Ismael ...

Pentru ca ura lui Ismael s-a transmis ca un virus din generatie in generatie chiar daca asta a dus la autodistrugere. Apoi ... nerecunoasterea Lui Dumnezeu ca Domn a adus intuneric spirital peste tara, peste popor, peste istoria lor. Intunericul si mai mare vine cand Edomitii il pun "rege al iudeilor" pe Irod  - in timpul caruia a fost crucificat Isus si ... arabii declara la peste 5-600 de ani dupa Isus ca profetul lor e Mahomed.

Insolenta si ireverenta celor doua popoare este cauza judecatii lor. Ura impotriva poporului cu care a facut Domnul legamant este de fapt ura impotriva Domnului insusi. Copiii Sai sunt lumina ochilor Lui. 

Cine sunt copiii Sai? 
II iubesc sau imi atrag judecata din cauza urii indreptate impotriva copiilor Sai? 
Cum pot sa spun ca Il iubesc pe Domnul si sa urasc pe copiii Sai?

miercuri, 8 august 2012

Vis de concediu sau ... concediu visat

Rodica are o provocare pe blog la ea si ... mie imi pac tare mult provocarile

Recunosc ca sunt o visatoare desi in ultima vreme am cam coborat cu picioarele pe pamant ... Dar, uneori mai sunt unii care ma starnesc sa imi mai reactivez unele vise ce par sa se stinga dau pe care incep sa le uit. 
Visez sa vizitez Israelul. Studiul Biblie imi acutizeaza dorinta asta iar criza economica face din visul asta o imposibilitate demna de visat.

Mi-ar placea sa merg in Israel insa nu printr-o agentie de turism ca sa pot sta cat imi doreste mie inima in unele locuri, sa pot observa mai mult decat fugitiv anumite lucruri, discutii, gesturi ... . Visez cu ochii deschisi si inchisi ca ajung la zidul Plangerii, ca ma asez asa mai deoparte pe o piatra si vad multimea zgomotoasa, imbracata colorat insa mai sunt si unii in culori sobre, se dinsting in multime oamenii galagiosi insa si cei tacuti, unii se roaga, unii plang, uniii recita Psalm dupa Psalm in ritmuri stiute de mai multi, unii de zgaiesc la altii cum fac de altfel si eu …

Visez sa merg in pas agale pe strazile Ierusalimului, sa aud melodiile cunoscute sau sa prind altele noi care sa mi se lipeasca de suflet. Poate ca reusesc sa il vad pe Jonathan SettleYitzchak Fuchs, Gad Elbaz cantand cu tatal sau ....

Apoi sa ajung in Cetatea lui David, sa cobor in subsol ca sa vad canalul cu apa a lui Ezechia, sa vad bucati expuse din templu, clopoteii proaspat descoperiti …sa urc pe Muntele Sionului, Muntele Maslinilor.
Apoi mi-ar placea sa vad Valea Izreel. Sa gasesc o piatra pe care sa ma asez, intr-un loc mai ridicat, de unde sa scrutez orizontul, sa las vantul sa isi faca mendrele in parul meu, sa simt mirosul de iarba, de mirodenii, poate vad si ceva maslini, lamai …. Sa "il vad" pe Ilie in fruntea poporului urcand pe Carmel, sa incerc sa imi imaginez cam ce-o fi fost in mintea oamenilor de atunci, apoi sa il vad prin ochii imaginatiei pe Ahab in fruntea unui convoi urcand muntele ca sa isi sustina preotii si proorocii lui Baal. Sa calc si eu pe pamantul unde s-au petrecut atatea razboaie, atatea minuni, pamant intesat cu amintiri ale poporului Israel.

Mi-as dori sa ajung pe Malul Tiberiadei … poate chiar sa urc intr-o barca si … sa vasleasca nenea barcagiul agale ca sa pot simti aerul de acolo, sa incerc sa imi ascut urechile ca si cand as astepta sa apara Petru, Ioan, Andrei … sau una dintre femeile care mai mergeau cu ei ca sa imi povesteasca despre Isus.

Acum studiez Isaia si mi-ar placea sa ajung la Asdod care nu e departe de portul Haifa - doua localitati incarcate de istorie. Sa aud cu urechile mele vorbindu-se asa cum vorbea David, sa ascult melodiile cantate si pe vremea lui.

Apoi as intra intr-o sinagoga in locul destinat femeilor si as mai indrazni… in visul meu, ca deja inteleg si vorbesc bine ebraica, deci pot asculta un rabin dand invatatura intr-o Yeshiva (scoala destinata baietilor) numai ca  .... asta nu s-ar prea putea pentru ca nu-s barbat … Dar, mi-ar placea sa ma aprind in discutii cu ei acolo.

Ooo, si as manca humus cu thina (desi ingrasa) cu turte, o salata tabuli, falafel,  hatzil baladi (vanata coapta cu thina si patrunjel), shaworma din pulpe de curcan, ... si multe altele insa deja ... trebuie sa ma trezesc din visare si sa revin in realitate.

Am gasit un link cu mai multe fotografii din Ierusalim  http://www.jerusalemshots.com/Jerusalem_en169-1361.html

un om fericit

De vreo luna framant un verset si cateva idei legate de el ... " Fiindcă nu ai slujit Domnului, Dumnezeul tău, în vreme de prosperitate, cu bucurie şi cu inimă bună" (NTR) " Pentru ca, in mijlocul belsugului tuturor lucrurilor, n-ai slujit Domnului Dumnezeului tau cu bucurie si cu draga inima," (Cornilescu). Deuteronom 28:47.

Slujire, bucurie, inima buna, draga sau cu bunatate in inima ... Domnului Dumnezeului tau, vremurile de prosperitate, in mijlocul belsugului tuturor lucrurilor.

Versetul urmator nu e aducator de vesti bune. Cand le-am "descoperit", le-am citit unor persoane si eram foarte entuziasmata de ceea ce tocmai descoperisem. Numai ca unele persoane mi-au taiat repede avantul: e Vechiul Testament, nu ni se adreseaza noua, noi avem harul si din cauza harului putem trai atlfel.
Noi averm harul.
Harul vine de la Isus.
Ai parte de har daca accepti pe Isus ca Domn si Mantuitor.
Dar ... Pavel, cel ce stia Scripturile - adica Vechiul Testament pe de rost - ii scrie lui Timotei: "16 Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos pentru învăţătură, pentru mustrare, pentru îndreptare, pentru instruire în dreptate, 17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi pe deplin echipat pentru orice lucrare bună." 2 Timotei 3:16-17

Deci Pavel nu arunca la gunoi Vechiul Testament. Nu zice despre Vechiul Testament (Scriptura) ca e istoria noastra a evreilor insa nu mai e buna, o negam ... Nu ii spune lui Timotei: mai copile, cand te duci la evreii recunoscuti, la cei imprastiati, la pagani sa le zici ca istoria evreilor e numa asa ... de poveste, nu invatam nimic de la ei, nu trebuie sa stim ce a facut Dumnezeu cu ei, cum i-a ales, cum i-a condus, invatat, educat, cum Li s-a aratat. Ceea ce s-a intamplat de la Isus incoace are valoare, e bun de pus in practica si de afisat peste tot.

Nu m-am oprit insa aici. Eu am fost creata sa slujesc Celui ce m-a creat. Si ... cuvantul slujire te duce cu gandul la robie, la o corvoada neplacuta, la ceva ce trebuie sa faci ca vrei sau nu. Slujirea insa o faci din dragoste pentru cineva. Daca nu e cu dragoste e orice altceva insa numa slujire nu se cheama ...

Mai mult de atat, cand slujesti, creste bucuria. Si, bucuria asta nu e ceva ce produci tu. E ceva ce vine din afara ta, de la Cel pe care Il slujesti, caruia Ii slujesti. Bucuria nu poate fi ascunsa. Se vede ... uneori de la o posta. Si incepi sa vorbesti despre ceea ce faci, despre Cel caruia ii slujesti si descoperi ca de fapt vorbesti despre credinta Ta, despre Cel in care ti-ai pus increderea.

Vorbind despre Dumnezeu, credinta creste, increderea in El creste, bucuria creste, mintea ta pare ca ... creste.

Incet, incet, incepi sa vorbesti cu Dumnezeu despre problemele tale. Probleme pot fi mici sau mari, nesemnificative sau importante. Lui ii place sa povestesti cu El despre tine, despre visurile si idealurile ce le ai, ceea ce crezi despre El ... Fara sa stii cand si cum simti ca problemele tale cat muntii incep sa para mici, nu le mai simti povara, durerea. Eliberarea si vindecare produc o alta bucurie de care habar nu aveai ca exista, ca o poti avea. Increderea in El creste. Odata cu increderea se intareste credinta. Vorbesti mai mult despre El, bucuria devine si mai mare, fata devine mai frumoasa, mai luminoasa si radioasa ... slujesti mai cu drag, mai cu inima plina de bunatate ...

Una declanseaza pe celalata si rezulta un om intreg, fericit, implinit chiar daca e in mijlocul durerilor si necazurilor.

luni, 6 august 2012

Big Bang?









Imagini primite pe e-mail.

cât a mai rămas din noapte?

"11 O profeţie cu privire la Duma (Edom).
„Cineva mă strigă din Seir: 
– Străjer, cât a mai rămas din noapte? Străjer, cât a mai rămas din noapte?
12 Străjerul răspunde: 
– Dimineaţa se apropie, dar apoi vine iarăşi noaptea. Dacă veţi dori să întrebaţi, întrebaţi; întoarceţi-vă, veniţi iarăşi!“ " 
Isaia 21:11-12

"şi acestea au fost numele fiilor lui Ismael în ordinea naşterii lor: Nebaiot, întâiul născut al lui Ismael; Chedar, Adbeel, Mibsam, 14 Mişma, Duma, Masa," Geneza 25:13-14

Se presupune ca populatia din Duma de aici ar fi urmasii lui Ismael, Duma era parte a Arabiei sau poate fi Idumeea din cauza Muntelui Seir care apare aici, tara Edomitilor. Isaia spune aici o porfetie greu de inteles, cu mult intuneric ... 

Cineva de la Edomiti, din Duma il striga. Un om din popoarele vecine vine la strajerul evreu sa caute ajutor, sa intrebe ce se va intampla, cum va fi? E disperat dupa un raspuns si isi repeta intrebarea pentru a se asigura ca strajerul ii intelege intrebarea insa si pentru a accentua dorinta lui de a afla un raspuns din partea strajerului.

Insa ce era un strajer? Am vazut in filme strajeri pe ziduri patruland si scrutand zarea pentru a descoperi pericolul si de a-si anunta compatriotii despre iminenta acestuia. Strajerii erau la datorie in perioada de pace si in cea de razboi. Trebuiau sa fie oameni de incredere, cu un vaz si un auz ... mai mult decat perfect. Insa daca ma gandesc si la partea spirituala ... cred ca erau in cetate si strajeri ce se ocupau cu asta. Isaia este unul dintre ei. 

"Meseria" lui s-a schimbat din predicator la casa regala in strajer, semn pentru casa lui Israel (Israel + Iuda). Anunat poporul ca nu isi traieste credinta, nu Il cauta pe Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov, umbla dupa idoli si se prostitueaza la fel ca paganii, fac alinate politice, militare, ideologice in loc sa strige catre Dumnezeul lor. Asta era treaba lui ... sa spuna lucrurilor pe nume. Oricare ar fi fost acestea. oricum ar fi fost.
Oricui ar fi intrebat sau nu. Nu cred ca se duceau la Isaia sa il mai intrebe: Ia zi-ne Isaia ce mai gresim? Nu cred ca le pasa si nu cred ca realizau in ce stare traiesc ...

Edomitul acesta nu primeste un raspuns prea roz de la strajerul apelat. Steajerul nu dormea, nici nu era atipit, nici nu era plecat cu afacerile lui. Nu, era acolo unde trebuia. gata sa dea un raspuns din partea Domnului. Da, va veni dimineata, va fi pace, bucurie, posibil si bunastare insa vine din nou noaptea cu calamitati, razboi, lupte, boala, moarte. Daca ma uit bine in Biblie, vad ca sunt perioade de pace, prosperitate urmate de razboaie, calamitati. E ca un proces ciclic. 

Ce mi se pare foarte impresionant este faptul ca celui ce vine sa intrebe i se raspunde si apoi urmeaza o fraza cumva ciudata. "Dacă veţi dori să întrebaţi, întrebaţi; întoarceţi-vă, veniţi iarăşi!". Acum ti-am raspuns, poti sa pleci. Nu esti obligat sa mai vii, sa mai intrebi. Daca tu vrei sa stii ce va mai fi, poti sa vii, sa intrebi ca sa afli ce va urma. La fel face si Dumnezeu, nu te obliga sa vii la El. E o alegere. Numai ca atunci cand vii, El are un raspuns pentru tine indiferent daca iti place sau nu. 

Rolul strajerilor nu era numai sa scruteze zarea, sa isi lase urechile destupate ca sa auda orice sunet, orice miscare. Unii din ei trebuiau sa bata la fiecare usa sa se asigure ca focul e stins si ca nu se porni un incendiu in cetate, ca usa e inchisa, ca nu e nimeni bolnav, ca toti sunt acasa .... un fel de protectie civila pentru bunastarea cetatii. Uniii se ocupau de partea spirituala, unii de cea economica, politica, civila, militara. Fiecare isi avea rolul lui si nu se baga in treburile altuia pentru ca trebuia sa dea un raspuns clar, concis atunci cand era intrebat.

Mai sunt strajeri in ziua de azi? Strajeri in sensul care il da Biblia? Ma intreb insa ... nu cumva si eu trebuie sa fiu un strajer pentru familia mea, comunitatea unde ma aflu, congregatia / biserica / adunarea unde merg? Ce calitati ar trebuie sa am ca sa ma calific pentru acest post? Daca ma uit in Romani 13: 11-14 pot sa vad ca Pavel este un strajer mai modern, mai aproape cu cateva sute de ani de noi decat Isaia care ne indeamna: 
 "11 Faceţi lucrul acesta, ştiind ce vremuri sunt:
- este ceasul să vă treziţi din somn, pentru că mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am devenit credincioşi; 
12 noaptea aproape a trecut şi ziua este aproape, 
- deci să lăsăm la o parte faptele întunericului 
şi 
să ne îmbrăcăm cu armura luminii!
  
13 Să ne comportăm aşa cum se cuvine, ca în timpul zilei, nu în orgii şi în beţii, nu în desfrânare şi în depravare, nu în ceartă şi în invidie,
14 ci îmbrăcaţi-vă cu Domnul Isus Cristos 
şi
- nu vă preocupaţi de cum anume să vă îngrijiţi de poftele firii voastre!"

Vreau sa nu uit ca ziua Domnului va veni ca un hot, nici cel mai super -extra - tare strajer nu va sti cand vine, nu ma va putea instiinta. In orice moment trebuie sa fiu gata de plecare. In orice moment trebuie sa fiu gata sa plec ACASA.