sâmbătă, 31 august 2013

Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi!

Destul de greu am inteles Trinitatea. Cum sa fie 3 in 1? Cum sa fie Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant in Singurul Dumnezeu Adevarat? Cine e sefu? Cine e Cel ce executa? Ce rol are fiecare? Cum convietuiesc impreuna? Se impaca? Studiind Scriptura am inceput sa inteleg, ceea ce citeam a inceput sa capete sens, contur, logica. Fara sa citesc si sa studiez nu as fi avut cum sa inteleg dumnezeirea. Duhul Sfant e Cel ce ma lumineaza, imi explica, coreleaza lucrurile. 

Despre Isus am crezut ca ... apartine Noului Testament. Da, despre El se anunta in Vechiul Testament insa lucrarea Lui e doar in Noul. Ioan, apostolul drag Domnului, imi arata ca ceea ce eu credeam era fals. Isus nu a stat la plaja in concediu in ceruri pana la intrupare. El este Creatorul, Cuvantul intrupat, El este Cel ce a luptat pentru popor, S-a aratat lui Iosua si altor profeti. El este Cel ce trimitea Duhul ca sa vorbeasca profetilor si proorocilor, ce misca oamenii, despica Marea Rosie, Iordanul, dadea mana poporului, ce fugarea dusmanii din fata poporului Israel. 

Isaia da cortina sau valul mai mult la o parte si Il dezvaluie mai deslusit. 
"18 Căci aşa vorbeşte DOMNUL, Cel Care a creat cerurile – El este Dumnezeu – Cel Care a întocmit şi a făcut pământul – El l-a întemeiat şi nu l-a creat să fie fără formă, ci l-a întocmit ca să fie locuit: 
«Eu sunt DOMNUL, nu există altul!
19 Eu nu am vorbit în ascuns, în vreun colţ întunecos al pământului; nu am zis urmaşilor lui Iacov: ‘Căutaţi-Mă în zadar!’ Eu, DOMNUL, spun adevărul, fac cunoscut ce este drept.
20 Strângeţi-vă! 
Veniţi!
 Apropiaţi-vă cu toţii, voi supravieţuitori dintre neamuri! Fără minte sunt cei care îşi poartă idolii de lemn, şi se roagă unui dumnezeu care nu poate mântui.
21 Vorbiţi! Prezentaţi-vă cauza! Lăsaţi-i să se sfătuiască împreună! 
Cine a prevestit aceasta cu multă vreme în urmă? 
Cine a vestit-o în trecut? 
Oare nu Eu, DOMNUL?
 Nu există alt Dumnezeu în afară de Mine, Dumnezeu drept şi Mântuitor; nu este altul în afară de Mine! 

22 Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi, toţi cei ce locuiţi până la marginile pământului, căci Eu sunt Dumnezeu, nu există altul! 23 Am jurat pe Mine Însumi; gura Mea a rostit, cu dreptate, un cuvânt ce nu va fi retras: orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va jura, 24 spunând despre Mine: ‘Numai în DOMNUL este dreptate şi putere!’». Toţi cei ce au fost mâniaţi pe El vor veni la El şi vor fi făcuţi de ruşine.
25 În DOMNUL vor fi îndreptăţiţi şi se vor lăuda toţi urmaşii lui Israel." Isaia 45:18-25

Cu mai bine de 2700 de ani in urma Isus vorbea prin Isaia poporului Israel explicandu-le cine este, ce promite, ce face, ce plan are pentru popor si pentru neamuri. Vestea mantuirii nu a fost un soi de "Surprize Surprize!" a Noului Testament. Mantuirea oricui crede in Isus Christos = Mesia = Yeshua HaMaschiach e anuntata de mult. Ucenicii si evreii vremii lui Isus stiau despre ce va veni, studiasera cartea Isaia si nu numai. Erau studentii ce absolvisera cursul de profetii si cand vedeau lucrurile intamplandu-se exact cum studiasera ei, Il acceptau pe Isus ca Domn si Mantuitor. 

O expresie am tot invartit-o pe toate partile zilele astea si anume "Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi". M-am uitat sa vad cum scrie in ebraica http://www.chatbible.com/isaiah/45-22.asp si atat NTR cat si Cornilescu au tradus corect. 

Cine spune asta? 
Cui ii spune?
Ce spune de fapt?
Ce inseamna asta?
Il vad pe Isus vorbind prin Isaia cu dragoste, bunatate, indurare si har. De oriunde ai fi, intoarce-te! Oricum ai fi, intoarce-te! Oricare ti-ar fi starea, intoarce-te! Orice ai fi devenit, intoarce-te! Insa desi chemarea e pentru toti, vad clar ca nu e obligatorie, nu e impusa. E mantuit numai cine se intoarce. E mantuit numai cine renunta la credinta in idoli si Il accepta pe Isus ca Fiul lui Dumnezeu, ca Domn si Mantuitor. 

Nu te poti intoarce la El fara sa crezi ca e Domn si Mantuitor. Cei ce sunt suparati, maniati pe El vor veni si ei insa vor veni ca sa fie facuti de rusine. Pentru ca mantuirea, salvarea, iertarea se primeste numai prin Isus Christos = Yeshua HaMaschiach. 

Da, Isaia se adreseaza poporului Israel insa promisiunea mantuirii este pentru toti oamenii, indiferent de popor, rasa, cultura, nationalitate, etnie, culoare, limba. Mantuirea neamurilor a fost promisa cu mai bine de 700 de ani inainte de intruparea Lui Isus. Vestea mantuirii neamurilor nu era o surpriza pentru cei ce au studiat si acceptat acest lucru. 

Ce trebuie sa faci ca sa fii mantuit?
Nimic.
Numai sa te intorci si sa Il recunosti ca Domn si Mantuitor, Creator si Dumnezeu. 
E prea simplu! Ce ar trebuie sa fac eu? Sa platesc ceva? Sa muncesc ceva?
Isus spune "Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi".

Decizia de a crede in El, de a accepta sa ma intorc si de a primi mantuirea imi apartine. Consecintele vin in urma alegerii.

joi, 29 august 2013

Temple Institute opens new school for training priests

"On the evening of Tuesday, August 20th, 2013, the 14th day of Elul, 5773, after a 2000 year 'summer break,' school reopened to teach kohanim (Jewish men of priestly descent) the 'lost' art of performing the daily Tamid service in the Holy Temple.
The detailed laws of the Divine service in the Holy Temple have always been accessible in the volumes of Jewish tradition. But now, for the first time in two millennia, an organized academy has been inaugurated to prepare for the renewal of Temple service. The grand opening of the academy began with a semi-dress rehearsal/dry run of the entire daily service from start to finish, reenacted step by step.

For the purpose of this unique educational endeavor, special educational tools and props were used, representing the necessary vessels. A figure of the lamb offered up in the daily service, and a small scale altar, were also created exclusively for study purpose.

The evening was not open to the public. Some twenty men, young and old alike, of kohanic descent (direct lineal descendants of Aaron, the first High Priest), participated in the rehearsal. Some of these men donned actual priestly garments manufactured for them by the Temple Institute. The garments are constantly being prepared, and as there were not enough garments available, others sufficed with white shirts and pants for this dry run. All of the kohanim were barefoot, as they are forbidden from wearing shoes while attending to their sacred tasks within the confines of the Holy Temple.

The large group of enthusiastic onlookers in attendance included students and family members, as well as a special contingent of women representing the "Women for the Holy Temple" group, who were active in planning and preparing every aspect of the evening.

The reenactment was overseen by Rabbi Yisrael Ariel, founder of the Temple Institute, who drilled the kohanim in the particular instructions for each of the individual actions that make up the daily service. Leading the kohanim was Rabbi Baruch Kahana, who conducted each of the four daily lotteries and distributed the specific assignments to various kohanim. All these activities as described in the Mishna and other sources of Torah understanding.

An atmosphere of great excitement prevailed throughout the entire evening and profoundly affected all those assembled – 'players' and audience alike. All were emotionally charged and visibly moved with the knowledge that here in Jerusalem, these sacred tasks are being reenacted, for the purpose of studious preparation, for the first time since the destruction of the Holy Temple. Despite the limited space and all the typical pressure which accompany first time efforts, the overall effect was spell-binding, as we witnessed a sacred ceremony, first described in Torah four thousand years ago, yet not attended to for two thousand years of exile, suddenly come to life before our very eyes. All at once, ancient texts and descriptions took shape as today's descendants of Aaron, the first high priest and father of all kohanim, worked diligently to perform their assigned tasks.

With G-d's help, the Temple Institute, in conjunction with other Temple organizations, will be making great advances in Temple preparation with the establishment of this new school, whose sole purpose is teaching kohanim their unique privileges and responsibilities toward G-d and toward the people of Israel, as well as all humanity. The numerous priestly tasks which make up the daily Tamid service, as well as the holiday and Shabbat service in the Holy Temple require a complete command of every detail of the task at hand, perfect concentration, and pure intentions. As always, this is achieved through practice, practice, practice! Welcome back to school, kohanim! May you use your skills soon, in the newly rebuilt Holy Temple!"
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10150354149409969.1073741845.22738684968&type=1

Marti seara,20 August,2013,a 14 zi a lui Elul,5773, dupa o “vacanta” de 2000 de ani, scoala s-a redeschis pentru a-i invata pe kohanimi (descendeti ai preotilor evrei) arta “pierduta” a efectuarii serviciului Tamid in Templul Sfant. Legile detaliate ale serviciului divin in Templul Sfant au fost accesibile dintotdeauna in volumele traditiei evreiesti. Dar acum, pentru prima oara in doua milenii, a fost inaugurata o academie organizata cu scopul de a pregati pentru reinnoirea slujbei Templului. Marea deschidere a academiei a inceput cu o repetitie semiformala a intregului serviciu zilnic, pus in scena pas cu pas, de la inceput la sfarsit.

Pentru scopul acestui demers educational, au fost folosite elemente de recuzita si ustensile speciale, reprezentand vasele necesare. O reprezentare a mieului oferit in serviciul zilnic, cat si un altar construit la “scara mica”, au fost create exclusiv cu scopul de a fi studiate.

Evenimentul nu a fost deschis publicului. In jur de douazeci de barbati, tineri si batrani laolalta, descendenti kohanici (descendenti directi ai lui Aaron, primul Mare Preot), au participat la repetitie. Cativa dintre acesti barbati au purtat haine preotesti fabricate pentru ei de catre Institutul Templului. Aceste haine sunt pregatite in mod constant si, din moment ce nu erau destule disponibile, ceilalti au purtat pantaloni si tricouri albe pentru aceasta repetitie. Toti kohanimii au fost desculti, din moment ce le este interzis sa poarte papuci in timp ce participa la sarcinile lor sacre inauntrul Templului.

Grupul mare de privitori entuziasti prezenti a inclus studenti si membrii de familie, cat si un anumit grup de femei reprezentand “Femeile pentru Templul Sfant”, care au fost active in planificarea si prepararea fiecarui aspect al serii.

Reconstituirea a fost supravegheata the Rabinul Yisrael Ariel, fondatorul Institutului Templului, care i-a pregatit pe kohanimi in indeplinirea instructiilor particulare pentru fiecare actiune individuala ce formeaza serviciul zilnic. Liderul kohanimilor era Rabinul Baruch Kahana, care a condus / realizat fiecare din cele patru loterii zilnice si a distribuit sarcini specifice diversilor kohanimi. Toate aceste activitati au fost efectuate dupa cum erau descrise in Mishna si alte surse din studii de intelegere a Torei.

Atmosfera de bucurie a continuat pe parcursul intregii seri si a afectat profund pe toti cei presenti-“actori” si audienta laolalta. Toti erau incarcati din punct de vedere emotional si erau miscati vizibil de realizarea faptului ca, aici in Ierusalim, aceste saricini sacre erau reintroduse, pentru scopul pregatirii studiilor, pentru prima oara de la distrugerea Templului Sfant. In ciuda spatiului limitat si a presiunii tipice eforturilor efectuate pentru prima oara, efectul general a fost fascinant, din moment ce am fost martori la o ceremonie sacra, descrisa pentru prima oara in Tora acum patru mii de ani, neefectuata din cauza a doua mii de ani de exil, reeadusa la viata brusc in fata ochilor nostri.

Brusc/pe neasteptate, texte si descrieri antice au luat forma in timp ce descendentii lui Aaron de astazi, primul Mare preot si parinte al tuturor kohanimilor, au muncit cu harnicie pentru a-si duce la indeplinire sarcinile primite.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, Institutul Templului, impreuna cu alte organizatii ale Templului, vor avansa mult in pregatirea Templului pentru locatia noii scoli, al carei singur scop este sa ii invete pe kohanimi privilegiile si responsabilitatile lor unice fata de Dumnezeu si atat fata de poporul lui Israel, cat si de intreaga umanitate. Numeroasele sarcini preotesti care formeaza serviciul zilnic Tamid, cat si sarbatoarea si serviciul de Sabat in Templul Sfant necesita o organizare completa a fiecarui detaliu a sarcinii de realizat, concentrare maxima si intentii pure. Ca intotdeauna, acestea sunt obtinute prin practica, practica, practica.

Bine-ati venit la scoala, kohanimi! Fie ca voi sa va puteti folosi abilitatile in curand, in Templul Sfant reconstruit!
(Multumesc pentru traducere Edmon Profiri si Elisa Chitescu.)

provocari de la Isaia

Isaia isi anunta poporul ca va pleca in robie si ei rad de el. Apoi ii anunta ca domnia babiloniana in care ei vor pleca ca si robi va cadea. Profetul isi continua cuvantarile si le mai spune ca un netaiat imprejur, peste vreo 150 de ani, cu numele Cir (Cirus) va fi "ridicat" si ii va elibera de sub puterea babiloniana. Imperiul persan se va naste, va creste iar Cirus ii va fi conducator, mai este cunoscut ca si Regele celor patru colturi ale pamantului.

"13 Eu l-am ridicat pe Cirus, în dreptatea Mea, şi-i voi netezi toate căile. El va zidi cetatea Mea şi îi va elibera pe exilaţii Mei, nu pentru vreun preţ sau vreo răsplată, zice DOMNUL Oştirilor.»“
14 „Aşa vorbeşte DOMNUL: «Produsele Egiptului şi mărfurile din Cuş, precum şi sabeenii înalţi la statură, vor veni spre tine şi îţi vor aparţine; vor veni în lanţuri în urma ta. Se vor pleca înaintea ta şi ţi se vor ruga, zicând:
 ‘Recunoaştem că Dumnezeu este cu tine! Alt Dumnezeu nu este! Nu există un alt Dumnezeu în afară de El!’»
15 Cu adevărat, Tu eşti un Dumnezeu Care Se ascunde. O, Dumnezeu al lui Israel, Mântuitorule!

16 Făcuţi de ruşine şi umiliţi vor fi cu toţii; cuprinşi de ruşine vor umbla împreună, toţi făuritorii de idoli.

17 Dar Israel va fi mântuit de DOMNUL cu o mântuire veşnică; voi nu veţi fi făcuţi de ruşine, nici umiliţi, întreaga veşnicie.
18 Căci aşa vorbeşte DOMNUL, Cel Care a creat cerurile – El este Dumnezeu – Cel Care a întocmit şi a făcut pământul – El l-a întemeiat şi nu l-a creat să fie fără formă, ci l-a întocmit ca să fie locuit: «Eu sunt DOMNUL, nu există altul!
19 Eu nu am vorbit în ascuns, în vreun colţ întunecos al pământului; nu am zis urmaşilor lui Iacov: ‘Căutaţi-Mă în zadar!’ Eu, DOMNUL, spun adevărul, fac cunoscut ce este drept. " Isaia 45:13-19

Isaia isi anunta compatriotii ca Domnul, Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov este Cel ce tine in mana stapanirile, Cel ce ridica domniile si stapanirile, domnitorii, regii si imparatii, Cel ce smereste si Cel ce inalta, Cel ce mantuie, vindeca insa si Cel ce pedepseste pe cine iubeste.  Despre Cirus le explica ca El il va ridica, ii va netezi cararile, drumurile, celelalte popoare vor capitula in fata lui si Domnul va pune in el dorinta de a elibera pe poporul Lui fara nici un ban, fara nici o rasplata. Mai mult de atat, va dori sa reconstruiasca Casa Domnului, Dumnezeului poporului evreu.

Celelalte popoare cand vor auzi despre acest lucru vor trimite daruri, se vor lipi de popor si de Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov pentru ca Il recunosc ca Dumnezeu, ca Singurul Dumnezeu Adevarat. Vor rosti evreilor eliberati din robie ca nu exista un alt Dumnezeu in afara de Dumnezeul lor.

Un lucru care ma socheaza la Domnul este discretia. Niciodata nu actioneaza ca intr-un spectacol. El isi anunta lucrarile si Le indeplineste insa fara sa aibe spectatori ce Il aclama. Insa prin ceea ce face El isi dovedeste credinciosia, maretia, atotputernicia, dragostea, indurarea, mila. Inchinatorii la idoli vor vedea si simti pe propria piele ca Dumnezeu este real, credincios si isi duce la indeplinire planul.

Mereu si mereu, Domnul reaminteste poporului Israel pozitia de pe care le vorbeste. El este Creatorul, El este Domnul, El este Domnul Ostirilor, Mantuitorul lui Israel. El e Cel ce a creat pamantul cu forma si apoi a facut vietuitoarele si omul. El este Domnul. Le mai aminteste ca nu vorbeste in ascuns ci pe fata, ca nu sta ascuns, ca poate fi gasit, ca ceea ce spune este Adevarat si Drept.

Oricare ar fi situatiile prin care eu trec. El este in control, El le ingaduie pentru ca ma iubeste si toate vin spre binele meu. Greu de inteles cand iti "tipa maseaua in gura" insa Isaia ma provoaca sa invat, sa ascult, sa cred si sa ma incred in Domnul. Ma asigura ca Il gasesc, ca imi spune Adevarul si ca ceea ce imi spune este Drept.

miercuri, 28 august 2013

Siria si profetia pentru Damasc

Saptamana trecuta am ramas ingrozita citind stirile din Siria. Mi-am amintit ca si in Irak a fost o asemenea actiune in 1988 cand cam 5000 de persoane au murit. Nu stiu de ce se intampla asemenea grozavii insa ceea ce stiu e ca nimic nu se intampla fara stirea Domnului.

Putin mai inainte am citit ca un alt atac a avut loc astazi. 
"It was reported Wednesday that another chemical attack struck Syrian territory, injuring numerous people in the Jobar neighborhood in eastern Damascus.
According to Al Jazeera, the number of injured was 20, but Al-Arabiya reported of nine. Meanwhile, in Israel the governmental security cabinet convened to discuss probable military strike on Syria.
Media also reported of a blast in the al Mujahedeen neighborhood, also in the Syrian capital. The circumstances of the blast are not yet known."

Saptamana trecuta corelam stirile din Egypt cu Isaia 19. Isaia insa ne spune ca asirienii vor fi lucrarea Manilor Lui. 
"În ziua aceea va fi un drum larg din Egipt şi până în Asiria, iar asirienii vor veni în Egipt, şi egiptenii în Asiria. Egiptenii se vor închina împreună cu asirienii.
24 În ziua aceea Israel va fi al treilea popor, împreună cu Egiptul şi Asiria, care va fi o binecuvântare în mijlocul pământului.
25 DOMNUL Oştirilor îi va binecuvânta, zicând: «Binecuvântat să fie Egiptul, poporul Meu, Asiria, lucrarea mâinilor Mele, şi Israel, moştenirea Mea!»“" Isaia 19:23-25

Dar Isaia 17:1-3 spune: "
1 O profeţie cu privire la Damasc. „Priveşte! Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge doar un morman de ruine.
2 Cetăţile Aroerului vor fi abandonate, lăsate turmelor care se vor culca acolo nestingherite.
3 Efraim va fi lăsat fără fortăreaţă, iar Damascul fără autoritate. Rămăşiţa lui Aram va fi ca gloria israeliţilor“, zice DOMNUL Oştirilor. "

marți, 27 august 2013

Ernie Haase & SSQ + Gaither Vocal Band - I Then Shall Live

talmes - balmes

Mediul in care am crescut a fost unul traditional insa nu fanatic, cu valori insa si cu libertate. Un camin  in care talmes-balmes-ul vietii era interzis. Ca adolescenta si tanara, cu dor de libertate, am crezut ca ceea ce era traditional era prost, invechit, numa bun de aruncat. Dar am avut privilegiul de a avea parinti cu scaun la cap care au inteles nevoia mea de libertate si mi-au acordat incredere amintindu-mi insa valorile Lui Dumnezeu.

Am detestat pe cei care au impus reguli, pe cei care au ridicat vocea ca sa fie si mai convingatori insa nu au explicat motivele pentru care s-au creat acele reguli. Nici acum nu inteleg pe cei care imi impun ceva fara sa imi explice logica sau motivele pentru care mi se cere ceva. Nu ii inteleg pe fanatici insa nu ii inteleg nici pe cei care fac talmes balmes din valori, credinte si orice. Efectiv surzesc cand cineva ridica tonul si comunicarea cu acea persoana devine nula desi o vad agitandu-se ca un Pepsi.

Pe propria piele am descoperit ca Dumnezeu ma iubeste prea mult si de aceea nu ma lasa sa ma autodistrug. Ma trece prin tot felul de furtuni, circumstante, suferinte fizice, emotionale, imi pune piedici si bariere numai ca sa ma scoata din multime si sa stau cu El, sa Il cunosc, sa Il las sa ma iubeasca, sa invat sa ma iubesc, sa Il iubesc, sa Il descopar, cunosc.

Studiind Vechiul Testament am descoperit ca legile si regulile au fost date pentru a crea un mediu de siguranta fizica, psihica si spirituala pentru popor. Sunt reguli de igiena, de comportament, de viata, de cum sa te prezinti inaintea Domnului, de cum sa te inchini. Asa aveam sa descopar ca legile si regulile nu sunt date ca ingradire ci ca sa ma bucur de libertate. Respectandu-le sunt libera!

Trei femei anul acesta mi-au captat atentia: Rut, Rahav si Estera. Rut si Rahav sunt moabite, Estera e o evreica roaba in capitala Susa. Doua din ele sunt pagane si cand vin in Israel, Il accepta pe Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov ca Dumnezeu al lor personal. Credinta le schimba, le transforma vietile.

Estera ajunge la curte, devine imparateasa si cand ajunge in situatia critica de a pieri impreuna cu tot poporul, isi divulga identitatea. Cheama pe toti cei din slujba ei si impreuna cu tot poporul Israel tin post si se roaga trei zile si trei nopti. Nu isi reneaga Dumnezeul ca sa isi scape viata. Nu face un talmes-balmes din credinta ei acceptand compromisul si in nici un caz nu doreste sa fie relevanta in fata celorlalti. Ajunge sa ceara viata ei si a poporului ei din mana imparatului declarand ca face parte din poporul Domnului, ca Dumnezeul ei este Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov.

In cartea Daniel citesc despre patru tineri care ajunsi robi in Babilon, in casa imparatului, printre studentii din cele mai bune universitatilbabiloniene, refuza sa manance la cantina palatului din mancarea ce se servea imparatului si vor sa manance mancare cum mancasera acasa la ei. Refuza sa se inchine idolului ridicat de imparat. Refuza sa nu se mai inchine Dumnezeului Lui Avraam, Isaac si Iacov. Refuza sa se lase purtati de vant incolo si incoace ca sa isi scape viata.

Daca am ales sa slujesc Domnului si daca Isus Christos = Yeshua HaMaschiach imi e Domn si Mantuitor se va vedea in viata mea, in modul cum traiesc, ma comport, vorbesc. Daca insa in viata mea e un talmes-balmes de valori, credinte, traditii, legi, reguli, idoli nu va fi nici o diferenta intre mine si ceilalti. Dar ca si Iosua altadata decid astazi din nou: "cat despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului!"

Si tot despre alegeri  ...

sâmbătă, 24 august 2013

mi-i jena de mine!

In Siria au fost ucisi sute de oameni nevinovati. S-a dat ordin sa fie gazati si ... au murit. In Egipt, manifestatiile continua si oamenii mor. In lagarele din Koreea de Nord mor in continuare oameni despre care nu am stiut. Nici in China nu e situatia mai roza. Persecutiile crestinilor sunt crunte si zilnic primesc mesaje din care aflu despre cruzimi de nedescris. La stirile din tara aflu detalii despre pastor si fiul acestuia, despre mama a doua vedete, despre o inmormantare si-o incoronare care a starnit jarul urii mai mult decat mi-am inchipuit.

Avem printre noi, in Romania, oameni care sunt de alta etnie, dar au aceeasi nationalitate ca si mine. pe certificatul lor de nastere scrie ca-s cetateni romani. Regele unei minoritati de la noi din tara a decedat si a fost inmormantat. De ce era rege? Sa vina presedintele sa ne explice de ce a lasat ca o monarhie sa fie lasata in Romania. Cum a ajuns rege? De ce au si imparat? De unde au aur? Si comentariile curg garla ... comentarii imbibate cu ura. 

Sunt socata de cata ura poate exista in om! 

Imi amintesc de bunicu Armasu caruia ii si seman leit. Veneau caldararii cu corturile in sat, le instalau si apoi capul familiei venea sa stea la povesti cu bunicu. Auzisem si eu ca daca nu-s cuminte vin sa ma ia cu sacul insa nu m-a luat nimeni in nici un sac. Ba mai mult, copiii lor s-au jucat cu mine, m-au invitat sa imi arate cortul, m-au invitat la masa, m-am imprietenit cu o doamna ce era cu vreo 3 sau 4 ani ca mine si care, conform traditiei, se casatorise de copila si pe la 20 de ani deja avea trei copii. 

Am fost invatata sa ii respect, am vazut la bunicul meu acasa cum ii trata frumos si cum povesteau si radeau impreuna. Acelasi lucru l-am vazut acasa la parintii mei. I-au invitat la masa, i-am ascultat si observat povestind, parintii mei au fost la inmormantarea capului de familie, batranul Stanescu. Tigaile, baliile, tavile de cozonac, farasele facute de vecinii nostri ce locuiau in cort sunt la fel de bune ca atunci cand le-au facut. 

Fiecare padure are uscatura ei. Traiesc in Moldova din Romania si stiu ce se spune despre noi: suntem prosti, lenesi, betivi, cu copii multi si curvari. E o eticheta ce ni se atarna de gat inca de la nastere. Esti din Moldova de dincolo de Prut? Ohoo! Ei sunt mai ceva ca moldovenii de aici. Esti evreu, aroman, sas, tatar, turc, rus sau de alta nationalitate? Vai de steaua ta!

Ieri, eram pe langa Catedrala si Mitropolie. La un moment dat apare o copila pe care atarna un tricou scurtut si fata ii era manjita de muci. Incerca sa se stearga insa ... se manjea si mai tare. Bocea de se auzea pe tot bulevardul. Am lasat-o sa treaca pe langa mine si mi-i jena de mine ca nu am scos un servetel ca sa ii sterg mucii ... Am ocolit-o si am lasat-o sa isi caute mama ... care era la vreo 20 de metri ocupandu-se de un alt copil mai marisor. 

Mi-i jena de mine ca nu m-am oprit sa o ajut, sa ii sterg fata si sa ii arat ca mama ei e aproape. Vazand-o asa mucita, mi s-a facut greata. Insa in nici un caz nu mi s-a facut greata pentru ca am vazut un copil. Era o blondina cu ochi frumosi si suparati in care batea nebuneste o inima de copil ce nu isi vedea mama.

Cu ceva vreme in urma, asteptam o prietena in Iulius Mall si o familie rroma vazandu-ma singura la o masa asa mare s-a asezat discret de partea cealalta a mesei. Le-am zambit iar bietii de ei se simteau incurcati de atitudinea mea. Cred ca se asteptau sa ma ridic si sa plec. A venit prietena mea si nu-i venea a crede ochilor cand m-a vazut. In soapta m-a intrebat cum de nu am gasit alta masa si cum de eu ma intretin cu doamna (discutam de mancare). I-am spus ca am ales sa raman acolo, ca si ei sunt oameni la fel ca mine.

Spun despre mine ca-s crestina, ca-s fata Dumnezeului lui Avraam, Isaac si Iacov, ca Il urmez pe Isus Christos = Yeshua HaMaschiach insa ieri nu am aratat copilei asteia dragostea ce ar fi trebuit. Da, nu e copila mea, eram doar un simplu trecator pe langa alte sute ... 

Acelasi pret L-a platit Isus Christos = Yeshua HaMaschiach pe crucea de la Golgota pentru mine si pentru orice om de pe fata pamantului, indiferent de culoare, miros, etnie. La fel ca mine si el sau ea este o comoara, este pretios si e creat dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu. Dragostea ce o primesc prin Isus Christos = Yeshua HaMaschiach trebuie sa se vada, sa o dau mai departe. Nu pot face depozit de dragoste. Nu o pot pune in seif sau la banca. Dragostea trebuie sa se vada exprimata. Daca nu se vede ... ceva nu e in ordine cu mine. 

Ce atitudine am fata de cei de langa mine? Nu cumva viermele ideii de rasa pura imi colcaie prin minte si inima? Da, unii dintre conationalii mei au obiceiuri daunatoare. Insa nu toti sunt la fel. Da, suntem vestiti in lume de unii din ei ... insa sa nu uitam ca nu numai ei ne-au dus buhul in lume. Cunosc destui "albi" cu care mi-i tare jena. 

Ce ganduri las sa incolteasca, creasca in inima si mintea mea? Cata dragoste las sa se vada manifestata pentru oamenii de langa mine ... indiferent de etnie, rasa, culoare, miros? Daca spun ca sunt urmas / a a Lui Isus Christos = Yeshua HaMaschiach se vede asta? Cata ura fata de semenii mei colcaie in inima mea? 

joi, 22 august 2013

sunt o molusca explodata?

Imi place sa pun intrebari - spre disperarea multora. Insa cele mai multe intrebari I le adresez Domnului. De la Isaia invat ca sunt intrebari care trebuie sa fie adresate si intrebari pe care nu am dreptul sa le rostesc. La scoala, si nu numai, am fost invatata ca am dreptul sa fac aia si aia si aia. Ca e dreptul meu sa pun intrebari, e dreptul meu sa aleg, e dreptul meu sa cer raspunsuri si pentru dreptul meu sa lupt pana la moarte. "E viata mea si fac ce vreau cu ea!"

Daca privesc viata din perspectiva evolutionista, adica daca sunt urmasa unei moluste explodate si apoi a unei maimute cu dor de modernizare si evolutie atunci ... imi rosteste gura ce vrea pentru ca ea emite ceea ce inima si creierul admite si framanta. Numai ca nu sunt urmasa unei moluste explodate, a unei maimute. Sunt creata dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu. El, Creatorul, adica Isus Christos = Yeshua HaMashiach a suflat duh de viata in om. El e Cel ce i-a dat viata omului si El e Cel ce spune cand viata unui om pe acest pamant se termina.

El a creat totul si nu a lasat apoi lucrurile in voia sortii. Le sustine, intretine, protejeaza, dirijeaza. Daca astazi traiesc, e pentru ca Datatorul Vietii e in control si a decis ca eu sa traiesc si azi. El e in control si nimic nu se intampla fara stirea si voia Lui. Insa imi da libertatea de a alege sa fac bine sau rau, sa iubesc sau sa urasc, sa ma autodistrug sau sa Il las sa ma reconstituie asa cum m-a creat El, sa cred in El si sa Il accept ca Domn si Mantuitor sau sa fug de El mancand pamantul.

"11 Aşa vorbeşte DOMNUL, Sfântul lui Israel şi Făcătorul lui: «Cu privire la cele viitoare, îndrăzniţi să Mă întrebaţi despre copiii Mei? Îmi veţi porunci cu privire la lucrarea mâinilor Mele?
12 Eu am făcut pământul şi am creat omul pe el; propriile Mele mâini au desfăşurat cerurile şi Eu am poruncit întregii lor oştiri.
13 Eu l-am ridicat pe Cirus, în dreptatea Mea, şi-i voi netezi toate căile. El va zidi cetatea Mea şi îi va elibera pe exilaţii Mei, nu pentru vreun preţ sau vreo răsplată, zice DOMNUL Oştirilor.»“ " Isaia 45:11-13

De mai bine de doua saptamani citesc si recitesc textul asta din Isaia si ... ma apuca o rusine teribila. Realizez ca am pus intrebari cui nu trebuia. Realizez ca nu imi intelesesem rolul, nu stiam cine sunt si cine e Dumnezeu. Vad ca filosofia ce o adoptasem ma dusese pe aratura. Am crezut ca Dumnezeu e Creator insa am tot dreptul din lume sa Il iau la intrebari. Dar tandru, bland si cu infinita rabdare, Domnul, prin Isaia, ma mustra si imi spune ca nu am acest drept. Ma provoaca sa imi reverific crezul, credintele, ideile si sa realizez ca nu am dreptul sa Il iau la intrebari cu privire la ceea ce face.

Cred ca ceea ce a vazut Domnul la poporul Israel al vremii lui Isaia era faptul ca ei nu Il cunosteau, nu stiau cine e Dumnezeul lor. Stiau povesti, traditii, obiceiuri ... insa nu Il stiau pe Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov. Si, eu sunt bucatica taiata din ei. Sunt exact la fel ca ei. Nu mai avem idoli insa avem filosofii si idei care ne ghideaza la neascultare, nesupunere.

Necredinta mea nu Il impiedica pe Domnul sa isi duca planul la indeplinire. Neascultarea mea ma va duce in robie si-am sa mananc robie pe paine pentru ca asta am ales. Cum ar fi daca in timp ce gatesc, praful de copt din prajitura s-ar ratoi la mine si mi-ar spune ca ... are ceva de obiectat, ca ... uraste zaharul sau faina si ca nu vrea sa stea unde il pun eu? Are o idee mai buna decat a mea. Mai bine ar sta in ciorba sau ... in muraturi. Sau poate ... in zacusca. Pare comic insa asa fac si eu. Si, nu eu am inventat praful de copt, nu l-am facut eu ...

Ma pocaiesc! Imi cer iertare pentru degetul acuzator ridicat catre cer, pentru privirile incruntate si pline de ura aruncate pe sub sprancene pe cand Il luam la bani marunti pe Domnul. Imi cer iertare pentru ca nu mi-am stiut rolul, nu am inteles cine sunt, ce sunt, nu am vrut sa accept ca sunt o creatura si doream sa fiu stapana pe viata mea, pe tot ce se poate.

miercuri, 21 august 2013

miere cu ceara

La inceputul verii, m-am trezit cu o eczema mica pe mana stanga. Nu era mare insa in timp a devenit suparatoare pentru ca mai mereu aveam mancarimi (prurit). Cu cat o scarpinam mai mult cu atata se marea si supura. M-am uitat sa vad ce creme am pe acasa, le-am aplicat insa nu se intampla nimic. Asteptam sa ajung la unul din fratii mei care e tehnician veterinar sa o examineze si sa imi dea o crema.

Intre timp, cautam niste materiale si am dat peste unul in care se explica de ce Israelul e numit tara unde curge lapte si miere. Era acolo un apicultor care spunea ca una din proprietatile pe care le are mierea e cea de antiseptic. Am dat sa mai aud de cateva ori daca e adevarat ce zice nenea si imi tot ziceam:"nu trebuie sa isi laude marfa? Da, bine!" Si domnul acela spunea ca mierea se aplica pe rani in vechime si acestea se vindecau. "Da? Foarte bine! Lasa ca probez eu daca e adevarat sau nu."

Mi-am pus miere cu ceara (descapaceala) pe eczema, pe deasupra am pus plasture si timp de cateva zile am repetat operatiunea. In acelasi timp am fost surprinsa sa observ ca mancarimea s-a diminuat. Cred ca inca mai trebuie sa aplic miere cu ceara pentru ca mai e un punct care nu s-a retras. In rest pielea si-a revenit ca si cum nu a fost nimic acolo.

Am mai invatat insa ca mierea nu e de un singur fel si are multe proprietati:

mierea de mana - este obtinuta de pe frunzele de fag, de frasin si de stejar. Are proprietati laxative mult mai puternice decat celelalte tipuri de miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv, favorizeaza eliminarea toxinelor din corp.

mierea de tei - are aroma cea mai placuta si cea mai puternica dintre toate tipurile de miere. Este recunoscuta drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac.

mierea de floarea-soarelui - este cumva la polul opus fata de cea de tei. Are proprietati tonice psihice si tonice generale, este afrodiziaca, stimuleaza imunitatea.

mierea de salcam - se pastreaza lichida in mod natural, fiind foarte bogata in fructoza. Are, ca si cea de tei, proprietati calmante psihice. Mai este recomandata drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiaca.

mierea de brad si de alte conifere- este foarte rara, randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprietati exceptionale asupra plamanilor si sistemului respirator, beneficiind de proprietati antiinfectioase, expectorante, antitusive si, atunci cand este consumata cu tot cu fagure, bronhodilatatoare.

mierea de zmeura - face parte dintre asa-numitele soiuri de padure. Are o culoare albicioasa, specifica, dupa care poate fi recunoscuta. Regleaza activitatea ovarelor, este reintineritoare, previne aparitia unor afectiuni ca osteoporoza, sclerodermia.

mierea de menta - este culeasa de albine din culturile de menta intinse pe zeci de hectare. Se foloseste ca antitusiv, bronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic. Usureaza digestia, combate balonarea.

mierea de trifoi - este obtinuta de albine, atunci cand sunt tinute in pastorala, in preajma lanurilor cultivate cu soiurile furajere ale speciei Trifolium repens. Are o actiune diuretica foarte buna, ajutand la eliminarea apei in exces din tesuturi si, de asemenea, are o actiune estrogena, adica ajuta la fixarea calciului in oase, iar la femei favorizeaza accentuarea caracterelor feminine si are efect intineritor puternic

mierea de mac - are un efect somnifer, antispastic si anafrodiziac (reduce excitabilitatea sexuala) puternic. Are adesea o nuanta mai inchisa, din cauza ca are in compozitie si mici granule de polen de mac, care este negru la culoare.

mierea poliflora - proprietatile sale difera foarte mult in functie de regiunea din care este recoltata. De exemplu, mierea de la campie are o actiune antiseptica si sedativa mai puternica, spre deosebire de mierea poliflora din regiunile muntoase inalte, la care efectul antiinfectios se adreseaza in special aparatului respirator, iar efectul sedativ este inlocuit cu unul tonic nervos. In general, mierea poliflora este considerata cel mai complex tip de miere ca actiune terapeutica, ea ingloband nectarul de la cateva zeci, daca nu sute, de specii de plante medicinale si imprumutand ceva din proprietatile terapeutice ale fiecareia dintre ele. 

marți, 20 august 2013

profetia se implineste sub ochii mei ...

Ieri dimineata am citit un articol care m-a facut sa constientizez inca o data ca profetiiile se implinesc. De data asta insa sub ochii mei.
"1 O profeţie cu privire la Egipt. „Iată! DOMNUL călăreşte pe un nor iute, venind înspre Egipt. Zeii Egiptului vor tremura în faţa Sa, iar inima egiptenilor se va-nmuia înlăuntrul lor.

2 «Îi voi întărâta pe egipteni între ei – se vor lupta frate cu frate, semen cu semen, cetate cu cetate şi regat cu regat. 3 Duhul egiptenilor va fi golit din ei şi le voi încurca planurile. Atunci vor întreba idolii, duhurile morţilor, pe cei ce cheamă duhurile morţilor şi pe descântători. 4 Îi voi da pe egipteni în mâinile unui stăpân crud şi un împărat aspru va stăpâni peste ei“», zice Stăpânul, DOMNUL Oştirilor. 5 Apele Nilului vor seca, albia lui va seca şi se va usca. 6 Canalele se vor împuţi; râurile Egiptului se vor goli şi se vor usca, iar pipirigul şi trestia se vor veşteji. 7 Plantele aflate de-a lungul Nilului şi cele de la gura lui şi toate semănăturile de pe malul Nilului se vor usca, vor dispărea şi nu vor mai exista. 8 Pescarii vor boci şi se vor jeli; toţi cei ce aruncă undiţa în Nil, cei ce aruncă năvoadele în apă, toţi vor suferi. 9 Cei ce lucrează cu inul dărăcit şi ţesătorii de pânză fină îşi vor pierde speranţa. 10 Croitorii vor fi înspăimântaţi, iar toţi simbriaşii vor fi cu inima întristată.
11 Prinţii din Ţoan nu sunt decât nişte nebuni, iar sfetnicii înţelepţi ai lui Faraon dau sfaturi proaste. Cum îndrăzniţi să-i spuneţi lui Faraon: «Eu sunt urmaş al înţelepţilor, urmaş al regilor străvechi?»

12 Unde îţi sunt acum înţelepţii care să-ţi spună şi să-ţi facă cunoscut ce a plănuit DOMNUL Oştirilor împotriva Egiptului?

13 Prinţii din Ţoan au înnebunit, conducătorii din Nof s-au înşelat, iar căpeteniile triburilor sale au dus Egiptul în rătăcire. 14 DOMNUL a răspândit printre ei un duh de ameţeală; ei au făcut să se clatine Egiptul în tot ceea ce face, aşa cum se clatină un om beat când vomită. 15 Nimeni nu va mai putea face ceva pentru Egipt, nici capul, nici coada, nici ramura de palmier, nici trestia!

16 În ziua aceea egiptenii vor fi ca femeile: vor tremura de frică sub mâna DOMNULUI Oştirilor ridicată asupra lor. 17 Ţara lui Iuda va fi o teroare pentru egipteni; oricine va auzi ceva despre ea se va îngrozi din pricina hotărârii luate de DOMNUL Oştirilor împotriva lor.

18 În ziua aceea vor fi în ţara Egiptului cinci cetăţi în care se va vorbi limba canaanită şi în care se va jura loialitate DOMNULUI Oştirilor. Una dintre acestea se va numi Cetatea Soarelui.

19 Tot în acea zi, chiar în inima ţării Egiptului, se va afla un altar închinat DOMNULUI, iar la hotarul lui, un stâlp închinat DOMNULUI." Isaia 19:1-19

http://barzilaiendan.wordpress.com/2013/08/18/egiptul-judecat-si-mantuit/

Am mers mai departe si am citit
http://semnelevremurilor.wordpress.com/2013/08/18/egiptul-judecat-si-mantuit/

si aici in limba engleza
http://www.huffingtonpost.com/2013/06/14/egypt-map-ethiopia-grand-renaissance-dam_n_3437528.html

http://www.huffingtonpost.com/2013/06/13/ethiopia-ratifies-nile-river-agreement_n_3434897.html

http://www.gospelherald.com/article/africa/48620/egypts-coptic-christian-churches-attacked-burnt-by-hardliner-islamist-muslim-brotherhood.htm#.UhMMuNIeBYV

http://barzilaiendan.wordpress.com/2013/08/19/sa-intelegem-situatia-din-egipt-prin-ochii-fratilor-nostri/#more-13972

Citesc insa Isaia 19 si realizez ca profetia asta se implineste sub ochii mei. Deja s-a inceput constructia Marelui Dig, deja se lupta si se omoara pe capete in Egipt, deja spiritele sunt incinse ...

duminică, 18 august 2013

un plan simplu - Daniel Branzai

faci minuni pentru mine

Tata, multumesc pentru ca mi Te-ai descoperit, ca am inteles ca esti Singurul Dumnezeu, esti Creatorul, Mantuitorul, Vindecatorul, esti Cel Minunat.
Multumesc pentru viata si pentru sanatate.
Te laud pentru ca ma iubesti asa cum sunt si sunt asa cum m-ai creat Tu, asa cum Te-ai gandit Tu la mine.
Te laud pentru ca nu ai lasat nici un detaliu al fiintei mele la care sa nu fi luat parte, pe care sa nu-l fi gandit Tu.
Te laud pentru ca saptamana asta ai fost cu mine, m-ai invatat cine esti Tu, cine este Isus si cine este Duhul Sfant.
Te laud pentru ca m-ai mangaiat, mustrat, indemnat, mi-ai vorbit, mi-ai demonstrat din nou ca faci minuni pentru mine, ca imi asculti rugaciunile, ca sunt lumina ochilor Tai, ca am pret in ochii Tai.

Te laud pentru creatia Ta. Abia astept sa ajung in cer - ACASA ca sa imi povestesti amanuntit cum ai facut Tu totul, cum ai poruncit si toate au aparut, cum ai intins cerurile, pamantul, cum ai creat omul, cum ai tesut totul in om, cum era omul la inceput, cum vorbeai cu el ...
Te laud pentru ca asculti rugaciunile celor ce striga catre Tine, pentru ca dai vindecare, dai paine celor care o cer insa si celor ce nici nu se gandesc sa faca asta.

Te laud pentru ca Te-ai gandit sa nu lasi omul asa de unul singur ci l-ai lasat sa faca parte dintr-o familie ce are tata, mama, frati si surori - sa primeasca si sa daruiasca dragostea.
Te laud pentru ca ne-ai creat cu nevoia de relatii, de prieteni si multumesc pentru prietenii de aproape si de departe, mai vechi si mai noi.

Multumesc pentru ca ma provoci sa cresc si nu ma lasi sa raman la stadiu de bebelus in credinta.
Multumesc ca mi-ai dat daruri si abilitati naturale insa vrei sa cresti in mine darurile Duhului Tau.
Multumesc pentru ca ma indemni sa Te caut, sa Te cunosc, sa ma las iubita de Tine si sa nu ma mai simt umilita de gesturile Tale de dragoste ce le faci si mi le trimiti prin semenii mei.

Multumesc pentru ca ma astepti ACASA!
Multumesc pentru ca ai pus in mine dorul dupa Tine, dupa vesnicie, dupa ACASA.
Multumesc ca mi-ai prelungit viata, mi-ai redat-o si asta m-a provocat sa vreau sa Te cunosc mai mult, sa stiu mai mult decat stiam, sa te caut mai mult decat am facut-o ...

Multumesc pentru muzica, pentru autorii versurilor cu profunzime, pentru acordurile ce imi fac inima sa vibreze si sa se inalte pe culmi inalte.
Multumesc pentru melodiile vechi cu care am crescut si care raman comori pentru sufletul meu.
Multumesc ca mi-ai dat ureche muzicala si pot sa cant.
Multumesc pentru ca ai poruncit poporului tau sa iti multumeasca. Multumindu-Ti am inteles cat bine face multumirea sufletului meu, asa pot sa vad cat de multe binecuvantari primesc de la Tine, cine esti Tu si cine sunt eu ...

Multumesc ca esti langa mine, cu mine, in mine, la dreapta, la stanga, in fata, in spate, sus, jos. Multumesc ca ma inconjuri cu dragostea Ta si oriunde as vrea sa ma ascund, as fi de fapt tot in Tine, cu Tine, langa Tine. Multumesc pentru iertarea ce mi-o acorzi, pentru har, pentru rabdarea pe care o ai cu mine.
Multumesc ca ma coplesesti cu dragostea Ta!

sâmbătă, 17 august 2013

un gest de dragoste

Saptamana trecuta am auzit o poveste care m-a impresionat. Un gest "marunt" al unei femei, un gest ce nu este mentionat nicaieri in cartile de istorie, ziare ... Povestea mi-a spus-o fiul celui care a avut parte de gestul marunt de omenie, de dragoste.

In al doilea razboi mondial, tatal lui a plecat si luptat in razboi. Numai ca razboiul s-a incheiat iar el a fost luat prizonier in Iugoslavia - vreme de vreo doi ani. A fost eliberat insa pe atunci, in Romania, ministrul afacerilor externe era Ana Pauker care nu a permis sasilor sa se intoarca in Romania - nu erau romani, deci sa se duca la ai lor. A fost instiintat ca nu i se permite repatrierea ...

Un barbat ce avea copii acasa, sotie, casa, pamant, parinti, frati, surori, rude ... nu isi vazuse copiii de ceva ani si acum primeste vestea ca nu se poate intoarce acasa. Tara unde ar fi trebuit sa se intoarca ca erou de razboi ii intoarce spatele. Asa ca incepe o calatorie de supravietuire. Voia sa ajunga in Austria. Dar cum sa ajungi? Pe jos ... fara mancare, cu niste acte din care reiese clar ca esti fost prizonier, roman sas pe deasupra, ca esti un om fara tara ... In Austria avusese un frate inainte de razboi, insa stia germana pentru ca era sas.

Cine sa il angajeze in Iugoslavia?
Foametea  - despre care abia acum auzim ca fusese comandata - bantuia Europa. Cine sa iti dea de mancare? Avea inca arma la el si munitia ce ii ramasese din razboi. Nu am inteles de ce nu ii fusesera confiscate ... Cu arma si ce gloante a mai avut a putut vana ca sa isi faca rost de carne pe care o gatea cum si pe unde putea.

Drumul prin Iugoslavia pana in Austria a fost lung. Sunt vai, munti, dealuri, ape ce trebuiesc traversate. Si fiecare zi aduce cu ea provocari noi ... foamea e partenerul fidel de calatorie. A mancat tot ce a putut vana pe unde a trecut: iepuri, pasari, vulpi ...

La granita a fost verificat, intrebat, interogat si unul din vamesi stia ca in satul vecin mai era un slujitor in casa primarului cu numele asta. E chemat primarul si acesta ia prizonierul la el acasa. Mai avea nevoie de oameni la lucru si fratele prizonierului plecase acasa.

Sotia primarului il vede pe omul nou venit, il analizeaza si dupa o zi sau doua il cheama si ii spune sa ii dea hainele ca sa i le spele. Il vede pe omul acesta rosind. E om in toata firea, responsabl, multumitor ca nu mai trebuie sa mearga din loc in loc, ca are un pat pe care sa doarma, o masa asigurata. Isi repeta cererea si cu greu barbatul ii spune: Doamna, am hainele acestea de pe mine le am de mai bine de trei ani. Sub veston se vede ca as avea camasa insa din ea a ramas numai gulerul si am avut grija sa il tin curat si in stare buna ca sa nu imi ranesc gatul cu gulerul vestonului. Nu am maieu, tricou, camasa de corp ... Si, da ... am pantaloni insa indispensabili si chiloti nu mai am de mult ... mi-a ramas doar bata de la chiloti. Si pe asta am tinut-o tot asa curata ca sa nu ma raneasca catarama de la curea. Sosete nu mai am de cand am fost luat prizonier ...

Ce sa mai zica biata femeie? Muteste si se intoarce in casa iar barbatul acesta nou venit pleaca sa isi vada de ale lui. I se spune insa sa se pregateasca sa faca baie.

A doua zi, gaseste in camera lui, asezate frumos pe pat doua camasi, indispensabili, chiloti, tricouri, camasi de corp, soseste, un costum negru si frumos si o pereche de pantofi. Si nimeni altcineva nu e pe acolo.

Numai ca patronul a descoperit ca omul lui din cauza foamei avea un stomac mai mic decat a unui copilas. S-au dus sa incarce gunoiul de grajd ca sa il duca pe camp. Omul acesta avea putere sa tina furca in mana insa nu o putea ridica cu gunoi in caruta ... I-au facut un orar de masa si plimbare, au chemat doctorul ca sa ii dea medicamente, vitamine. El nu urca in caruta ci mergea pe jos, ajungeau acasa si era pus sa manance. Iar plimbare pe langa caruta, iar mancare. A durat ceva vreme pana organismul si-a revenit, a inceput sa se obisnuiasca cu mancarea.

Cand a plecat din Romania, avea un baietel de 3 anisori. Tinea legatura prin scrisori cu cei din tara si asa a aflat, la 10 ani dupa terminarea razboiului, in 1955, ca se poate intoarce acasa la el. Acasa il astepta un adolescent de 18 ani care se pregatea sa isi ia viata in piept. "Din primii trei ani nu imi amintesc mai nimic despre tata. Dupa ce a revenit acasa, eu am mai stat 6 luni pana am terminat scoala si apoi am fost repartizat in alt oras. Atat am crescut eu cu tata."

In Austria devenise omul de baza a primarului, ii stia pamanatul ca pe propriul buzunar. Inainte de a reveni in tara, atat primarul cat si sotia acestuia decedasera. Le ramasese un fiu care mostenise totul ... dar care habar nu avea de munca, de pamant, de cum sa ai grija de el. Pana la repatriere nu si-a batut capul cu nimic. Era cineva care avea grija de tot ... dupa ce omul de baza i-a plecat, ii scria disperat si ii cerea sa ii raspunda detaliat ce sa cultive acolo, ce sa faca dincolo, cum sa managerieze o problema sau alta ... A mai trait vreo trei ani dupa repatrierea omului lui de baza ...

S-a intors din Austria cu hainele ce i le facuse cadou sotia primarului. Costumul si camasile nu le-a mai putut purta insa pantofii au fost pentru el ... ceva special. Ii purta la biserica insa numai cand era frumos, nu si cand ploua. I-a pingelit de vreo doua ori si cu ei a fost inmormantat.

Habar nu am daca pentru sotia primarului a fost o avere sa ii cumpere haine omului nou venit. Poate ca efectiv a luat hainele din dulapul sotului ei ... In nici un caz nu s-a asteptat sa i se faca statuie pentru asta. Era o femeie mai in varsta dintr-un sat de pe langa granita. Nu era o somitate, nu a venit presa locala sa ii ia vreun reportaj, nu a venit televiziunea sa faca un documentar despre fapta ei.

Un gest facut din dragoste de semeni nu poate fi uitat, grija cu care a fost tratat omul ce ii pasise pragul nu a fost in zadar. Omul pe care l-a salvat luandu-l in casa lor a devenit un fel de administrator al casei si al proprietatii lor, omul care a tinut ca si stapanii casei la ce era acolo, a devenit mana dreapta a lor. Dar, ajuns acasa la el, nu a tacut, a povestit copiilor lui, nepotilor lui cum a fost tratat, a adus cu el dovada gesturilor de omenie, dragoste. Rugaciunile lui au fost ascultate. Domnul l-a tinut in viata, l-a facut un fel de Iosif in casa unde a ajuns si mai mult de atat, a avut grija de casa lui din tara ce pentru o vreme a refuzat sa il primeasca inapoi.

Ce gesturi fac?
Pe cine ajut?
Imi pasa?
E normal sa te astepti sa fii tratat prost, sa fii inselat, sa minti, sa furi, sa platesti spaga ca sa ti se faca ceva. Dar sunt chemata sa traiesc iubind, daruind, refuzand spaga si ajutand in ciuda normalului cotidian. Un zambet, o mana intinsa, o vorba de incurajare, o atingere a unor umeri intinsi la maxim din cauza poverilor ce-s stiute numai de cel ce le poarta sunt gesturi anormale in ziua de azi. Dar, nu la asta sunt chemata? 

joi, 15 august 2013

povestea unui "ratat"

"Sunt o ratata!" imi spunea cu tristete in glas cineva acum vreo saptamana! Am incercat sa ii explic ca nu e adevarat insa argumentele mele cadeau unul cate unul ca un joc de Domino. "Tu nu intelegi! Sunt o ratata! Nimic din ce am visat nu am realizat! Da, am realizat altele, insa .... ma simt ca o ratata!"

Visele ne devin standarde de viata? Daca le ratam ... suntem ratati?

Moise a fost un om care promitea mult. A fost infiat si instruit de marile somitati ale vremii. Numai ca a avut la "cresa si gradinita" o profesoara ce i-a vorbit despre o alta lume, despre o promisiune, despre faptul ca el apartine unui alt popor, despre Dumnezeul poporului Israel, despre Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov si acest Dumnezeu acorda sanse celor ratati. Isi terminase doctoratele in scolile egiptene, fusese antrenat de cei mai buni antrenori, luase lectii de echitatie, inot, posibil de canotaj. Oricat ar fi invatat, el stia ca apartine altui popor ... altui Dumnezeu.

La 40 de ani, cand apare criza varstei mature, cand iti pui intrebari, cand realizezi ca au trecut niste ani,  vrei sa vezi ce ai lasat in urma ta, in ce si cine te-ai investit, cumva ai vrea sa stii ce vei face, unde vei merge, Moise iese sa vada ce e dincolo de zidurile palatului. Vrea sa faca asta singur, fara profesori, tutori, antrenori. Vede un egiptean lovind crud un sclav ... un sclav evreu. Instant incepe sa fiarba adrenalina din el. Vrea sa il puna la punct pe egiptean insa lovitura lui e de box nu una ca in bataile cu neavizatii. Lovitura se dovedeste a fi fatala. Imediat egipteanul este ingropt iar urmele s-au sters cu repeziciune si Moise pleaca la palat.

A doua zi merge din nou pe teren. De data asta vede doi evrei batanadu-se si vrea sa intervina. Unul dintre batausi, mai gura sparta, ii spune ca stie toata lumea episodul de ieri. Acu vrea sa ucida pe unul dintre ei? A fost denuntata fapta lui ... asta in caz ca isi mai punea intrebari despre asta.

In palat era forfota. Se aflase despre crima de ieri si Faraon voia neaparat ca Moise sa se infatiseze inaintea lui. Numai ca Moise isi facuse bocceluta si a plecat in pustiu. Statutul lui s-a schimbat instant din print in criminal, fugar, om ce nu vrea sa aibe de a face cu legea.

Avea 40 de ani. Varsta marilor decizii si realizari. A devenit un ratat.

Trec 40 de ani fara sa ni se dea prea multe detalii. Nu ni se spune de vreo depresie, de cata foame, sete si suferinta a indurat Moise in pustiu. Era un ratat! Tot ceea ce s-a investit in el s-a dus pe apa sambetei ...

A ajuns cioban. Era tatal a doi baieti si nici macar nu a avut unde sa castige bani ca sa isi cumpere o turma a lui ... Dupa 40 de ani inca pastea oile socrului sau. Era angajat la acesta. Era un ratat!

Numai ca intr-o zi aude ca cineva il striga. Se uita de jur imprejur si nu vede tipenie de om. Oile lui isi vedeau de tufisurile razlete, cainii alergau dupa mieii ce cu orice chip voiau sa vada alte taramuri. Cine putea sa il strige? E cumva magia desertului? Nu! Vocea il striga din nou si ii spune sa isi scoata sandalele ca locul unde sta este un loc sfant. Isi scoate sandalele si asculta. "Moise draga ai o misiune de indeplinit! Timpul invatarii in scoala desertului s-a terminat! De-acum trebuie sa treci la practica!" Adica in acesti 40 de ani de pustiu el fusese la o alta scoala? Cine l-a inscris? Cine i-a predat? El a crezut ca aici s-a ascuns ca sa isi planga ratarea nu ca a venit aici la scoala - internat cu practica la pachet.

Ce misiune? Sa conduca poporul Domnului din Egipt? Cine sa faca asta? El? "Doamne cred ca ... nu intelegi ceva. Unu la mana ... eu sunt balbait. Doi la mana ... sunt un ratat. Subiect inchis." Nu era un bun orator! Fusese instruit, invatat, antrenat, avusese cei mai buni logopezi insa tot ... balbait era. Degeaba s-a investit atata in el. La oi nu putea sa predea ceea ce stia. Si apoi ce putea face un ratat ca el? Ce sa spuna el?

40 de ani a haladuit prin desert cu oile socrului lui. A invatat cum sa adulmece aerul, cum sa inteleaga cand vine furtuna, cum sa caute apa, cum sa o pastreze buna de baut mai mult timp, cum sa isi prepare mancarea, cum sa se spele in aceste conditii vitrege. A invatat cum sa aibe grija ca de ochii din cap, cum sa ii pese de ceva ce nu e a lui. A invatat sa sufere pentru turma ce ii fusese incredintata.

In toti acesti 40 de ani Moise si-a impus sa se creada un ratat. Nu un retardat, un ratat. Nu a realizat nimic din ce a visat. Dupa 40 de ani sa se duca la Faraon? Asa ... putind a oaie? La 40 de ani arata si el mai frumos, mai aratos, il mai credea poporul in stare sa ii fie conducator, poate lui Faraon i-ar fi tremurat maduva in el. Dar acum?

Am vise care nu s-au realizat si destul de multi ma forteaza sa cred ca sunt o ratata. Din punct de vedere omenesc, Moise era un ratat. Numai ca Domnul are un alt punct de vedere si cine stia mai bine ca Moise cum e desertul, care ii sunt capcanele, secretele?

Da, comisese o crima. A gresit. A ratat. Asta insa nu inseamna ca s-a terminat totul. In istoria Bibliei vad numai personaje de astea dubioase: David - comite adulter cand avea cateva neveste acasa, Avraam - nu mai are rabdare sa astepte copilul promis si o primeste in cort la el pe Agar, Iacov - asculta de maica-sa si primeste binecuvantarea de la taica-su, Petru - alt ratat care Il vinde pe Isus, Pavel - pazeste hainele in timp ce afla informatii despre alti convertiti, Maria Magdalena - o femei ce avusese o profesie ce numai nobila nu era si lista e lunga si socanta.

Adica poti fi la coada oiii si de acolo sa te cheme Dumnezeu ca sa iti dea o misiune? Da. Sa te cheme din plasa ratarii si sa iti dea o misiune? Sa te restaureze, ridice, sa faca din tine un om? Dar ce fel de Dumnezeu e acesta? 

marți, 13 august 2013

scrisoare catre mame

Dragi mame,
multumesc Domnului pentru fetele voastre, pentru prietenia lor, pentru increderea ce mi-o acorda insa mi se rupe inima uitandu-ma la ele. Credeti-ma ca imi vine greu cand aud ca fetele sunt asa si asa, ca fac aia sau ca nu fac mai stiu eu ce, ca nu stiu ce e ala bun simt si cu ce se mananca caracterul.

Dar dragi mame care va imbracati fetitele inca de mici cu haine in care sa arate ca niste femei usoare, le pieptanati ca sa arate mai matur, le expuneti in fata tuturor in pozitii cat mai senzuale, le invatati sa foloseasca make-up-ul sau pe romaneste machiajul vreau sa va intreb de ce nu le luati cu voi in bucatarie cu aceeasi pasiune ca sa le invatati care e cartoful, fasolea, celelalte legume, fructe sau cum se aseaza o masa?

Traim alte vremuri! Da, e drept! Insa butoniere mai trebuie la cearsafuri, la fetele de perna, la camasi, fuste si pantaloni. Nasturii inca mai sunt in vremea asta folositi. Masina de cusut nu e un obiect antic si de demult si in nici un caz nu e demodat sa stii sa cosi la masina de cusut.

Mai mult de atat, invatati-va fetele sa nu se vanda, iubiti-le si aratati-le ca sunt pretioase, sunt comorile voastre. Nu sunt niste lepadaturi ce va fac usa de la intrare sa scartaie sau va obosesc nervii intinsi la maxim. Spuneti-le ca sunt frumoase, ca au trasaturi frumoase, ca sunt frumoase pentru ca asa le-a creat Dumnezeu. Vorbiti-le despre Dumnezeul in care v-ati pus increderea. Invatati-le cum sa Il caute, cum sa se lase gasite de El, cum sa Il cinsteasca.

Explicati fetelor voastre ce e respectul. Nu esti fraiera daca spui: Buna ziua! Nu esti demodata daca umbli imbracata in asa fel incat sanu se uite toata lumea la sanii tai sau nu ti se vad chilotii prin fusta vaporoasa si scurta. Traim vremuri de criza insa ... haine cu care sa te imbraci decent se gasesc. Credeti-ma!

Nu asculta orice i-ai spune!
Spuneti-le ca au valoare, sunt fapturi minunate pentru ca sunt creatia Lui Dumnezeu! Spuneti-le ca sunt printesele voastre! Aratati-le cum sa isi vada valoare, care le sunt abilitatile, talentele! Laudati-le pentru ca au invatat sa stearga praful, sa dea cu matura sau cu aspiratorul, sa puna rufele la spalat sau sa le insire in asa fel incat sa nu semene cu cele culese de pe gard. Laudati-le ca stiu sa curete cartofii si morcovul sau sa intinda o foaie de taitei.
Laudati-le pentru ca au citit cartea pe care le-ati recomandat-o.
Laudati-le pentru rezultatatele de la scoala, pentru cantarea ce o fredoneaza in timp ce sterge vasele si le pune la loc.
Cantati cu ele.

Dragi mame, va rog frumos invatati-va fetele sa fie fete. Ajutati-le sa isi gaseasca haine care sa le acopere si care sa nu stea ca pe gard. Hainele astea sa aibe culori care sa le evidentieze ochii, tenul, sa le lumineze fata. Mergeti cu ele si invatati-le ce inseamna calitatea unei haine, a unui papuc, a unui lucru bun, de calitate si a lucrului lucrat bine.

Nici nu stiti cand trece vremea si va treziti ca fetita voastra e domnisoara iar maine, poimaine va anunta ca se va casatori. Invatati-o sa faca cumparaturi, sa isi faca un buget - chiar si unul crizat de ... criza. Invatati-o ce inseamna sa fie sotie, mama, ce implica asta. Ajutati-o sa isi gaseasca prietene care sa o ajute pe fiica voastra sa infloreasca, sa fie mai frumoasa, mai credincioasa, mai stilata.

Povestiti-va viata! Spuneti-le istoria familiei voastre, aratati-le fotografii, faceti impreuna arborele genealogic.

Aratati-i incredere!

Nu va grabiti fetele sa se casatoreasca cu orice Fat Frumos cu stea-n masina, cu bani in cont si cu neuronii relaxati. Nu va abandonati fetele in grija liderelor de tineret, femei, internetului, televizorului, a altora.

Dar nu stiu ce sa ii spun!
Insa stiti ce visati pentru ele? Vorbiti, rugati-va, gatiti, faceti curat impreuna, cititi carti pe care sa le comentati, discutati. Insa nu comentati predicile si predicatorul. Nu discreditati oamenii in fata fetelor voastre. Vor crede despre oameni ce le spuneti voi ... si asa ii vor trata. Slujiti impreuna, mergeti la bolnavi, saraci, impartiti cu nevoiasii ... deschideti-va usa pentru musafiri si aratati-le fetelor voastre cum sa fie gazde, cum sa trateze oaspetii ...

Dragi mame, va rog de dragul fetelor voastre, sa va opriti din goana dupa bani, informatii, diplome, pozitii sau mai stiu eu ce si sa va investiti in fetele voastre. Sa le spuneti despre Dumnezeul vostru, sa le starniti dorul de El, sa studiati impreuna, sa cantati, crosetati, tricotati, teseti, sa va bucurati una de alta ...
Invatati-le sa se bucure de un rasarit si apus de soare, de ploaie, de fulgii de nea, de o floare, de o melodie, de o pasare ce se lasa purtata lin in adierile de vant ....

Faceti din casa voastra un camin de unde fetelor voastre nu vor dori sa evadeze si vor vrea sa aibe in casa lor o atmosfera ca acasa. Luati Biblia ca si ghid pentru cresterea si educarea fetei sau fetelor voastre. Cereti Domnului sa va dea intelepciune, dragoste si rabdare in acest proces de crestere si educare.

El le-a facut!










Imagini primite pe e-mail.

consecintele vin in urma alegerii

De ce m-am nascut?
De ce am parintii astia si nu ... altii?
De ce e asta mama mea si nu e alta?
De ce nu e altul tatal meu?
De ce nu am parinti mai bogati, frumosi, destepti, inalti, dintre vedete, somitati?
De ce m-am nascut aici si nu in alta parte?
De ce arat asa?
De ce am ochii astia si nu altii ce au culoarea ... vantului turbat?
De ce corpul meu are forma asta si nu am aceeasi forma ca ...?
De ce nu sunt mai inalta, scunda, slaba?
De ce a venit boala peste mine?
De ce trebuie sa am probleme?
De ce nu pot invata limbi straine cu usurinta ca si ... ?
De ce nu se invarte pamantul in jurul meu?
De ce nu am fost intrebata daca vreau sa ma nasc sau nu?
De ce nu mi s-a cerut parerea asupra numelui pe care il port?
De ce traiesc in tara asta?
De ce nu e tara asta una bogata material si noi sa traim super bine?
De ce trebuie sa vina boala si suferinta peste mine?
De ce nu m-am nascut baiat / fata?
De ce .....
Lista cu de ce-uri poate continua ...

Un personaj din Biblie pare ca e in depresie si are o sumedenie de intrebari pe care le adreseaza prietenilor lui si apoi Lui Dumnezeu. Primeste de la prietenii lui niste raspunsuri care nu il multumesc si nemultumit se intoarce catre Dumnezeu asteptand raspunsuri. Astepta raspunsuri insa se trezeste luat la intrebari.

David - favoritul meu, pune intrebari, isi plange necazul, off-ul inaintea Domnului si la unele dintre intrebari primeste raspunsuri, la unele insa nu si el pare multumit cu asta.

Isaia vine inaintea poporului si ii anunta ca neascultarea aduce robia. Le spune si cine ii va lua in robie. Apoi le mai spune ca un alt imparat ii va elibera, ii va aduce inapoi acasa si le va da bani sa construiasca casa Domnului.

Exista o problema insa. Babilonul era in floare." Cine a auzit de Persia? Cine credea ca Babilonul va cadea? Sa cada cea mai brutala, sangeroasa si groaznica domnie? Isaia esti bine cu capul? Tu gandesti ce spui draga? Suntem in Casa Domnului. Tu crezi ca cineva va avea curajul sa o darame? Tu crezi ca un netaiat imprejur va face ceva pentru poporul Domnului? Isaia tu sti cine suntem noi, ca si popor?"

Necredinta, idei fixe, preconceptii, neascultare vad la ei insa suntem rude de sange pana la cel mai mic nucleon. Cu aceeasi nesimtire si tupeu pun intrebari ce nu isi au locul. Si fac asta pentru ca nu imi inteleg rolul, nu vreau sa mi-l inteleg.

Sambata, am fost rugata sa ma rog pentru cineva. Un adolescent - tanar s-a urcat pe un vagon de tren sa faca fotografii artistice. Un copil destept care a ignorat domeniul fizic. S-a creat un arc de curent electric si e ars intr-o proportie destul de mare. Un prieten m-a intrebat: de ce a facut Dumnezeu asta? Nu s-a uitat ca e tanar, e destept, e frumusel, ... e indragostit? Chiar nu i-a pasat? L-am intrebat: Cine a urcat pe vagon? S-a trezit catapultat acolo cumva? Ai fi vrut sa il paralizeze si sa nu il lase sa urce? Ne-a lasat libertaea de a alege si de a ne suporta consecintele alegerilor. Cu ce e vinovat in povestea asta Dumnezeu? Alegem prost, ne batem in piept ca suntem stapani pe viata noastra si apoi Dumnezeu e vinovat?

Dupa ce am fost indopata cu filosofie si evolutionism pe toata perioada scolii, imi este greu sa accept ca sunt creatura si nu-s buricul pamantului. Realizez ca am pus intrebari nebune si am ridicat degetul spre cer intreband de ce? Cu ce drept? Am fost si eu intrebata? Dar, ma rog, cine sunt eu?

"9 Vai de cel ce se ceartă cu Făcătorul său, de cel care nu este decât un vas de pământ printre altele la fel! Îi va spune oare lutul olarului: ‘Ce faci?’ sau: ‘Nu i-ai pus mâini!’? 10 Vai de cel ce-i zice tatălui său: ‘Ce ai zămislit?’ sau mamei sale: ‘Ce ai adus pe lume?’» " Isaia 45:9-10

Intrebarile astea nebune arata necredinta, nestiinta ce colcaie in inima si mintea mea. In adolescenta mi-am intrebat parintii de ce mi-au pus numele asta. De ce nu sunt si eu baiat? De ce au vrut sa aibe si o fata dupa cei trei baieti? De ce nu m-au facut mai devreme? De ce ....? Si lista a fost lunga.

Prin Isaia, vad cum Domnul scoate ideile fine si de nuanta din filosofiile mele, le aduce la lumina si le trece prin filtrul Cuvantului Sau. Las ideile invatate sa colcaie mai departe sau le scot din viata mea acceptand ca Isus Christos = Yeshua HaMashiach este Creatorul universului? Accept ca El e singurul care a decis cand sa se intrupeze, sa se nasca, cand sa moara si cand sa invie? Accept ca El are toata puterea in cer si pe pamant? Ce intrebari pun? Realizez cui Ii pun intrebari? Accept ca El are un plan cu mine, cu viata mea? Vreau sa imi cunosc planul, rolul?

Alegerea imi apartine. Consecintele vin in urma alegerii.
Limping to Jerusalem

sâmbătă, 10 august 2013

Isus prin "ochii" lui Isaia

O informatie primita o singura data poate ca imi ramane pe vreun colt de neuron sau poate va aluneca de pe el si se va pierde. Aceasta informatie insa repetata, risca sa se prinda si sa se inteleneasca bine acolo. Invat asta mai bine de la Isaia - desi, ar fi trebuit sa stiu asta de la cursurile de pedagogie.

Inca de la inceputul cartii Isaia, Domnul spune poporului Sau, poporului Israel cine este El, cum este El, cine este Israel, ce scop are cu el, ce misiune are pentru natiunea Israel. Vine Isaia inaintea unui popor caruia ii pasa teoretic de Dumnezeu insa practic isi vedea de idolii si idolasii lor. Vine sa le spuna ce o sa ii spuna lui Cirus, unui netaiat imprejur, cum se va prezenta Dumnezeu lui Cirus si ce va face pentru el si cu el. Insa si lui Cirus ii repeta cine este Cel care i se adreseaza: "Eu sunt Domnul!"

"1 «Aşa vorbeşte DOMNUL către unsul Său, către Cirus, pe care l-am apucat de mâna dreaptă pentru a supune neamurile şi pentru a dezbrăca pe împăraţi de armurile lor; pentru a deschide porţile înaintea lui, porţi ce nu vor mai fi închise:
2 Eu Însumi voi merge înaintea ta şi voi netezi munţii; voi sparge uşile de bronz şi voi tăia barele de fier; 3 îţi voi da vistieriile întunericului, bogăţii ascunse în locuri tainice, ca să ştii că Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, Care te chem pe nume.

4 De dragul robului Meu Iacov, al alesului Meu Israel, te chem pe nume, îţi dau un nume de onoare, deşi tu nu Mă cunoşti.
5 Eu sunt DOMNUL, nu este altul; în afară de Mine nu există un alt Dumnezeu! Te voi încinge, deşi tu nu Mă cunoşti, 6 pentru ca oamenii să cunoască, de la răsăritul soarelui şi până la apus, că nu există un altul în afară de Mine; Eu sunt DOMNUL, nu este altul! 7 Eu întocmesc lumina şi creez întunericul; Eu aduc bunăstarea şi tot eu creez dezastrul; Eu, DOMNUL, fac toate aceste lucruri!
8 Picuraţi, voi, ceruri de sus! Să plouă din nori dreptatea! Să se deschidă pământul larg şi să răsară mântuirea! Să răsară şi dreptatea împreună cu ea! Eu, DOMNUL, le-am creat. " Isaia 45:1-8

De ce a fost ales Cirus? De ce a fost el un mare imparat? De ce a ramas el in istorie? De ce a fost el anuntat mai devreme poporului Israel?

Incapatanarea e una din "calitatile" mele. Incapatanarea e una din caracteristicile poporului evreu, a lui Israel. Starea poporului nu era una buna deloc. Domnul tocmai ii anuntase ca va veni robia ca urmare a neascultarii, ii mustase, ii pusese sa vina cu idolii lor la judecata, ii pusese sa isi verifice credinta ... Indurare, har, dragoste fara masura vad exprimata aici de Domnul pentru alesul Sau, pentru poporul Sau. "Cirus esti ales de dragul poporului meu! Voi face asta cu tine pentru orice om sa stie, sa cunoasca, sa vada că nu există un altul în afară de Mine; Eu sunt DOMNUL, nu este altul! 7 Eu întocmesc lumina şi creez întunericul; Eu aduc bunăstarea şi tot eu creez dezastrul; Eu, DOMNUL, fac toate aceste lucruri!"

Imi place cum Isus i se prezinta lui Cirus. De unde stiu ca Isus ii vorbeste? Pai citesc Ioan 1 si acolo vad ca Isus este Creatorul tuturor lucrurilor. "1 La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. 2 El era la început cu Dumnezeu. 3 Toate au fost făcute prin El şi nici un lucru care a fost făcut n-a fost făcut fără El. 4 În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. 5 Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a învins-o."

"15 El este chipul Dumnezeului nevăzut, întâiul născut peste întreaga creaţie, 16 pentru că prin El au fost create toate lucrurile, în cer şi pe pământ, cele vizibile şi cele invizibile, fie tronuri, fie domnii, fie conducători, fie autorităţi.
Toate au fost create prin El şi pentru El.
17 El este înainte de toate lucrurile şi în El se ţin toate împreună. 18 El este capul trupului, al Bisericii. El este începutul, întâiul născut dintre cei morţi, pentru ca El să aibă primul loc în toate lucrurile. 19 Căci Dumnezeu a vrut ca toată plinătatea Sa să locuiască în El.20 Prin El, Dumnezeu a împăcat toate lucrurile cu Sine, fie cele de pe pământ, fie cele din cer, făcând pace prin sângele crucii Lui. " Coloseni 1:15-20

Epistola catre Evrei ni-l descrie pe Isus si mai detaliat. "1 În trecut, Dumnezeu le-a vorbit strămoşilor noştri de multe ori şi în multe feluri, prin profeţi, 2 însă în aceste zile de pe urmă El ne-a vorbit prin Fiul, pe Care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin Care a făcut veacurile." Evrei 1:1-2

"Căci El face să răsară soarele Lui şi peste cei răi, şi peste cei buni şi El trimite ploaie şi peste cei drepţi, şi peste cei nedrepţi." Matei 5:45

"16 În generaţiile trecute, El le-a lăsat pe toate neamurile să umble pe propriile lor căi, 17 măcar că nu S-a lăsat fără mărturie în a face bine, dându-vă ploi din cer şi anotimpuri roditoare, săturându-vă de hrană şi umplându-vă inimile de bucurie!“ " Faptele Apostolilor 14:17

"... 20 De la crearea lumii, însuşirile Lui invizibile – puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui – au fost percepute clar, fiind înţelese din ceea ce a fost creat, pentru ca ei să fie fără scuză, 21 pentru că, deşi L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au slăvit ca Dumnezeu şi nici nu I-au mulţumit, şi astfel gândirea lor a devenit fără folos, iar mintea lor nesăbuită s-a întunecat. ..." Romani 1:18-32

Ioan, apostolul iubirii ni-l prezinta ca Miel Suveran sezand pe tronul Lui Dumnezeu si tot ceea ce se intampla in istorie, se intampla cu voia Sa. Apocalipsa 4 -9

vineri, 9 august 2013

O sa pot schimba eu lumea?

Ieri dimineata m-a sunat mama sa imi spuna ca o verisoara de-a ei a decedat, nu are cum sa mearga ea la inmormantare si ma ruga sa merg eu. Mi-a reamintit cat de mult a tinut aceasta si sotul ei la mine, cat de mult au insemnat ei pentru mine. La inmormantare nu ti se trimite invitatie cu confirmare. Esti anuntat si te duci.

Am realizat ca traiesc ca intr-un glob de sticla, ca traiesc o viata diferita, parca rupta de realitatea cotidianului. M-am trezit ca intru intr-o biserica unde erau vreo 20-25 de oameni si am realizat cat de importanta este comunitatea = adunarea = biserica unde esti membru. Preotul a tinut slujba. La inceput ma intrebam daca eu mai stiu romaneste sau e ceva in neregula cu mine insa ... acesta si-a terminat predica si apoi a tinut sa incurajeze familia. Cuvantul de incurajare a fost unul bun.

Mi-am amintit care erau radacinile celei decedate, ale sotului ei ... familii de boieri, intelectuali, oameni de arta. Au trecut prin razboi, au stiut ce inseamna sa li se ia absolut tot, au stiut ce e foamea, saracia insa au trecut prin ele cu demnitate si cu fruntea sus. Numai ca viata isi continua cursul si de ieri ... sunt doua nume trecute pe o piatra intr-un cimitir. Tot ceea ce a ramas in urma e amintirea. Sufletul lor nu mai e aici. Cu valoare eterna e doar sufletul. Oricat ai avea, oricat ai strange, oricat te-ai da peste cap sa devii cineva ... nu iei nimic cu tine.

N-am vazut ieri sa se aseze in mormant mobila, titluri, tablouri, carti, toalete, bijuterii ... In clipa mortii acestea nu mai conteaza. Tot ceea ce conteaza e sufletul. E ceea ce a suflat Domnul in mine si ceea ce pleaca din trup cand Domnul spune: Pana aici! Si cand El spune asta, asculti! Cei ce raman in urma, pot sa iti faca o inmormantare frumoasa, sa iti faca mausoleu cu aer conditionat insa pentru sufletul tau nu mai pot face nimic. Ce ai facut, decis, ales tu, pe cand erai in viata, constient, ceea ce ai crezut, ai ales sa crezi, ai decis sa crezi ... atat ramane.

Povesteam ieri cu niste colegi de liceu si ... la un moment dat m-au rugat sa nu mai fac ochii atat de mari, sa nu mai fiu atat de socata de ceea ce imi povestesc ei. Asta e viata reala! Eu pe ce lume traiesc? Mai in gluma, mai in serios, mi-am intrebat o colega daca locul unde lucreaza si despre care ne povestea este o menajerie umana. Fara sa clipeasca mi-a zis: Da.

Sunt socata! Insa sunt si trista! Vremea in care traiesc e parca trasa la indigo / copiator cu vremea lui Isaia. Idolii de azi sunt bautura, destrabalarea, sexul, muzica, banii, masinile, distractiile, moda, religiozitate fara nici un fond, lenea, prostia mascata de fite si figuri, indoparea cu steroizi. Nu pot sa nu vad copilele ce se daruiesc, nu se vand, se daruiesc de la varste din ce in mai mici. Tineri sau mai maturi ce nu stiu ce e munca, ce sunt alea valori. Prima tentatie e sa ii judec aspru. Dar, acestia nu au crescut de unii singuri. Au iesit si intrat de si pe usa cuiva, adica au parinti ... ma rog, unii dintre ei.

La Radio Micul Samaritean, Florin Pidic Blaj, la miezul noptii, pune o intrebare: "Parinti, stiti unde sunt copiii vostri la ora asta? Faceti o rugaciune pentru ei!"

Sunt tentata sa spun: Dar nu pot schimba eu lumea asta! Da, e adevarat. Insa mi-i jena sa recunosc ca nu m-am rugat pentru oamenii de langa mine. Mi-i mai usor sa ii ironizez, sa ii barfesc, sa ii arat cu degetul, sa ii judec cand isi mai invata cate o lectie ... Eu nu pot schimba lumea! Sunt insa fiica de Rege. Am devenit fiica de Rege cand Isus Christos = Yeshua HaMaschiach a avut acceptul meu de a prelua controlul vietii mele, cand am acceptat sa imi fie Domn, Stapan si Mantuitor. El este Lumina lumii. El este Cel ce da viata si tot El e Cel ce spune: S-a terminat! Eu sunt un om, o bucata de pamant cu chip si asemanare ca a Lui Dumnezeu, am in mine duh de viata primit de la Isus Christos = Yeshua HaMaschiach insa am primit si Duf Sfant cand mi-am acceptat rolul de creatura si am predat fraiele vietii mele.

Pot lasa Lumina sa creasca in mine.
Pot fi o lumina acolo unde sunt.
Pot vorbi si scrie despre valorile Imparatiei ceresti, valori ce mi le-am insusit si dupa care traiesc!
Pot iubi pe cei ce isi traiesc viata asa cum au ales insa sa nu iubesc stilul de viata in care ei traiesc.
Pot sa ma rog pentru oamenii din tara asta, pentru o trezire spirituala a populatiei acestei natiuni.

Si ce conteaza doar un om? O sa pot schimba eu lumea? Nu. Nu imi fac iluzii desarte.
Insa Cel ce da viata, Cel venit de Sus, Cel ce este Lumina, Adevarul, Calea spre Tatal, Fiul Preaiubit poate schimba viata mea si acelor de langa mine. El poate! Duhul Sau poate convinge pe oricine, oriunde ar fi, orice statut si stare ar avea!
Treaba mea e sa fiu martor viu ce lasa Lumina sa creasca, sa se vada, sa straluceasca!