duminică, 24 decembrie 2017

Profeția s-a împlinit!

“Domnul, Dumnezeul tău, îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi un prooroc ca mine: să ascultaţi de el! Astfel el va răspunde la cererea pe care ai făcut-o Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, în ziua adunării poporului, când ziceai: «Să nu mai aud glasul Domnului, Dumnezeului meu, şi să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor.» Atunci Domnul mi-a zis: «Ce au zis ei, este bine. Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un prooroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui, şi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu.»” (Deut. 18:15-18, vezi şi Deut. 34:10; F:A. 3:22- 23; 7:37).

Profeția s-a împlinit!

Isus Christos sau Yeshua HaMashiach este Proorocul așteptat! Acceptat de unii, denigrat și disprețuit de alții, existența îi este acceptată .

marți, 19 decembrie 2017

We will remember the works of Your hands

We Will Remember We will remember, we will remember We will remember the works of Your hands
We will stop and give you praise For great is Thy faithfulness We will remember, we will remember We will remember the works of Your hands We will stop and give you praise For great is Thy faithfulness You're our creator, our life sustainer Deliverer, our comfort, our joy Throughout the ages You've been our shelter Our peace in the midst of the storm With signs and wonders You've shown Your power With precious blood You showed us Your grace You've been our helper, our liberator The giver of life with no end We will remember, we will remember We will remember the works of Your hands We will stop and give you praise For great is Thy faithfulness When we walk through life's darkest valleys We will look back at all You have done And we will shout, our God is good And He is the faithful One Bridge Hallelujah, hallelujah To the one from whom all blessings flow Hallelujah, hallelujah To the one whose glory has been shown We will remember, we will remember We will remember the works of Your hands We will stop and give you praise For great is Thy faithfulness I still remember the day You saved me The day I heard You call out my name You said You loved me and would never leave me And I've never been the same We will remember, we will remember We will remember the works of Your hands We will stop and give you praise For great is Thy faithfulness We will remember, we will remember We will remember the works of Your hands We will stop and give you praise For great is Thy faithfulness Thy faithfulness

luni, 11 decembrie 2017

Estera - eshet chayil

Estera este mereu menţionată pentru credincioşie, ascultare şi supunere, curaj şi demnitate. 

A fost o evreică, orfană, înfiată de verişorul ei şi a locuit în casa acestuia. Mai citesc că era frumoasă. Şi, în mod clar, locuind în casa unui scrib, a avut acces la multe suluri, la literatura vremii, la cărţile lui Moise. Cred că scria şi citea în persană (posibil şi greacă) iar Mardoheu nu ar fi admis ca ea să nu ştie ebraica ... la perfecţie.

Împărătesei Vashti i se ridică titlul de regină pentru că a refuzat să apară după cum spun cronicile vremii ... mai mult goală decât îmbrăcată şi să poarte doar coroana de împărăteasă pe cap. Nu a vrut să apară în faţa oaspeţilor beţi ai împăratului îmbrăcată ... sumar. Dă dovadă de coloană vertebrală şi acest gest o costă ... coroana. 

Mă uit la textul din Proverbe şi citesc Estera, realizez că Ahashverosh are casa împodobită cu tot ce era mai frumos, luxos şi preţios, mai ceva ca lucrăturile femeii din Proverbe 31. Estera nu trebuie să lucreze nimic! Doar trebuie să se deplaseze la epilat, cosmetică, masaj, manichiură şi pedichiură, sala de lectură, la cursurile de politică, istorie, geografie, cultură generală, cursurile de maniere elegante, gestică şi mimică, la masă, ... şi de la capăt


Nici vorbă de ţesut, tors, cusut, dat ordine, cumpărat pământ şi plantat vii.

Nu a ştiut nimeni că era evreică. Da. Era o evreică liberă! Bunicii sau părinţii ei ajunseseră în Persia ca robi, în exil. Nu se ridică nimeni să o laude însă citesc că ea căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau. 

N-a făcut caz de religia ei, nu s-a sclifosit la dieta care i s-a impus, nu s-a bătut cu pumnul în piept pentru că era citită, deşteaptă şi frumoasă.

A ajuns împărăteasă şi din text văd că s-a purtat cu înţelepciune cu oamenii ce îi împlineau ordinele. Când s-a dat edictul ca toţi evreii să piară, toate slujitoarele ei au postit trei zile şi trei nopţi împreună cu ea. Puteau să mănânce, să nu le pese ... însă o iubeau, avusese parte de trecere din partea Domnului. Lor, slujnicelor, le spusese cine este ea, cine este Dumnezeul în care se încrede ea, care era istoria poporului ei, care sunt minunile făcute de El cu Israel. Şi nu cred că slujnicele ei erau evreice ... adica femei care să o creadă pentru că ştiau cine este Dumnezeul lui Israel! 

Estera văzută prin Proverbe 31 pare că va cădea la testul de eshet chayil. Doar partea cu "femeia care se teme de Domnul va fi lăudată" pare a fi de partea ei. 

O femeie deşteaptă, cultă, manierată, bogată, care s-a bucurat că Ahashverosh nu a citit instrucţiunile date lui Lemuel de către mama lui. 

Estera, o femeie care ajunge în funcţie de autoritate şi nu îşi compromite credinţa, străluceşte şi are trecere în faţa oricui o vedea pentru că a ştiut să se lege de Dumnezeul ei şi să nu facă rabat la învăţăturile Scripturii. S-a îmbrăcat cu cele mai scumpe şi fine ţesături, a purtat cele mai frumoase şi preţioase bijuterii, a mâncat cu cele mai luminate minţi ale vremii, a stat de vorbă cu regi, regine, domnitori şi domniţe. Şi totuşi ... caracterul ei frumos nu s-a schimbat datorită mediului, circumstanţelor. Nu a vrut să fie relevantă în societatea unde a fost catapultată!

Estera a fost şi va rămâne o eshet chayil pentru cum s-a comportat, cum a  vorbit şi acţionat deşi Numele Lui Dumnezeu nu apare scris in Cartea care îi poartă numele.

vineri, 8 decembrie 2017

Proverbe 31 nu e o fişă a postului!

Textul din Proverbe 31 nu a fost scris pentru femei. A fost scris de o mamă pentru fiul ei. Dar nu e un text normativ, un standard idealistic. Textul acesta îl învaţă bărbaţii evrei şi îl recită soţiilor lor în fiecare vineri seara, de Shabat. Ei trebuie să îl ştie, cunoască, aprofundeze, nu eu.

Textul acesta este un poem care nu poate fi interpretat ca o fişă a postului pentru toate femeile. Poemul celebrează înţelepciunea în acţiune şi nu e o listă de instrucţiuni pentru femei, să se căsătorească, să facă copii şi apoi să se topească robotind.

În text este vorba despre o femeie cinstită / de valoare sau cum scrie în ebraică, eshet chayil. Cine poate găsi o eshet chayil? Doar un gibor chayil adică un bărbat cinstit, de valoare.

Nu ceea ce fac îmi dă valoare ci modul în care fac lucrurile. Pot să fac o sumedenie de lucruri în silă, cu dispreţ şi nemulţumire iar asta nu mă va promova la statutul de femeie de valoare. 

Am mai scris de Rut şi pentru că e un exemplu drag inimii mele, o mai examinez puţin prin prisma acestui text/poem. 

Revizuind în minte povestea din Rut, văd că nimic din ce scrie în poem nu i se poate atribui acestei femei. 
Era o străină, o moabită, nu făcea haine pentru bărbatul ei toată ziua pentru că nu avea soţ. Dar muncea toată ziua pe câmp ca să câştige pâine pentru ea şi Naomi, soacra ei. 
Nu avea şi nu creştea copii iar nimeni nu o numea binecuvântată. Era o femeie fără copii.
Nu-şi petrecea toată ziua schimbând pământuri sau făcând comerţ cu mătăsuri sau tinând casa curată mai ceva ca la farmacie. Lucra afară, în bătaia soarelui şi a vântului împreună cu alţi slujitori sau oameni săraci ca să aibă ce să pună pe masă.

Şi totuşi, despre Rut, Boaz spune ce credeau oamenii din Bethleem. 
"11. Acum, fiica, nu te teme, iti voi face tot ce vei zice, caci toata cetatea stie ca esti o femeie cinstita.
Toată cetatea ştie că eşti o femeie cinstită adică o eshet chayil. 

Deci dacă nu sunt căsătorită, nu am copii şi casă, sunt cam aşa cum era Rut, pot fi numită o eshet chayil. Nu trebuie să fiu soţie, mamă, expert imobiliar şi comerciant desăvârşit ca să port titlul de eshet chayil. 

Pot fi soţie şi mamă şi să nu fac tot ce scrie în Proverbe 31 dar totuşi să primesc titlul de eshet chayil. 

Asta e cu adevărat o veste eliberatoare!

miercuri, 6 decembrie 2017

femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei

"1. Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei" Proverbe 14:1

Rolul meu de ezer kenegdo şi Proverbe 31 vorbeşte despre eshet chayil, adică o femeie mai valoroasă decât rubinele şi perlele, o luptătoare. 
Versetul acesta din Provebe mă provoacă să văd ce alegeri fac. Ce fel de femeie sunt şi îmi doresc să fiu. Aleg să fiu una înţeleaptă sau una care îşi dărâmă casa cu propriile mâini. Şi nu se referă la dărâmatul fizic al unei case.
Cum îşi poate dărâma o femeie casa? 
Neîmplinindu-şi rolul de ezer kenegdo. 
Fiecare dintre noi avem bagajul nostru de frustrări, neîmpliniri, răni, trădări, nemulţumiri. Le cărăm cu noi în relaţiile pe care le avem, în necazurile şi bucuriile prin care trecem. Ajungem să ţinem la ele ca la ceva sfânt. 
Sunt oameni care parcă au ca singur scop să ne umilească, dispreţuiască, să ne facă să ne simţim cele mai fără însemnătate şi rost. Da. Este adevărat. 
Şi ce fac cu rănile mele?
Ce poveri duc cu mine?
Rolul meu de ezer kenegdo e să fiu protector, salvator. Eu m-aş da pe mâna cuiva plin de răni cangrenate? În nici un caz!
Cea care îşi dărâmă casa este o femeie nebună.
Vreau să zidesc casa mea!


Refuzăm să ne lăsăm vindecaţi pentru că nu am mai şti cum să reacţionăm ca oameni vindecaţi. 
Refuzăm să iertăm pentru că ne-a intrat în sânge să urâm, dispreţuim. 
Refuzăm să lăsăm trecutul să fie trecut pentru că nu credem că mai există vreo şansă de vindecare. 
Refuzăm să credem că Domnul ne poate vindeca deşi în teorie spunem că El poate totul.
Refuzăm să ne iertăm, să ne dăm şanse. 
Refuzăm să iubim pentru că ne simţim neiubiţi.
Refuzăm să fim vulnerabili pentru că e mai safe şi murim încetul cu încetul în acest amar safe.

Sunt oameni care ne-au rănit mai mult decât am putut noi crede că s-ar putea întâmpla. 

Îl las pe Domnul să mă vindece?
Îi dau Lui toată povara mea?

Câtă durere şi neiertare duc în casa mea?
Toate acestea vor dărâma casa mea!

"Nebunul zice în inima lui: "Nu este Dumnezeu!" S-au stricat oamenii, fac fapte urâte; nu este niciunul care sa facă binele." Psalmul 14:1
Deci ... nebun/nebună este acea persoană care-şi zice în inima lui că nu există Dumnezeu, care nu crede ceea ce spune Dumnezeu, care nu vrea să Îl lase pe Dumnezeu să fie Dumnezeu în viaţa lui/ei. 

Vreau să Îl las pe El să fie Dumnezeu!
Vreau să Îl las să mă vindece, să mă ajute să iert, să las trecutul să fie trecut pentru că vreau să zidesc şi nu să dărâm.

sâmbătă, 2 decembrie 2017

Femeia inteleapta isi zideste casa!

"Femeia inteleapta isi zideste casa" Proverbe 14:1a
"Domnul sa faca pe femeia care intra in casa ta ca Rahela si ca Lea, care amandoua au zidit casa lui Israel! Arata-ti puterea in Efrata si fa-ti un nume in Betleem!" Rut 4:11b

Am văzut femei construind case, cărând materiale, punând pe temelie ce aveau la îndemână: lut, paie, unele aveau ciment şi cărămizi. Casele din chirpici sau cele din ceamur se numesc astăzi case eco şi din ce am văzut eu ... încă se mai construiesc. Când nu ai bani de ciment, cărămizi, fier de pus în structură şi temelie, apelezi la ce se poate găsi: lut, paie, nuiele ... 

Dar textele de aici nu se referă la aspectul fizic al casei sau nu se referă numai la zidirea fizică a unei case. 

Îmi place binecuvântarea din Rut. Este o provocare pentru mine. Despre Rahela şi Lea credeam că s-au cam războit pentru Israel. Văd însă că ele au zidit casa lui Israel. Deşi nu au fost fericite în contextul în care au ajuns, au zidit casa soţului lor, au zidit cu el casa lor, o casă despre care ni se reaminteşte mereu în Scriptură.

O casă se construieşte dacă sunt dispusă să îmi folosesc discernământul, dacă ştiu ce este bine şi ce este rău şi dacă aleg binele, dacă ştiu ce este bun şi ce nu este folositor. 

Nu sunt căsătorită dar sunt dispusă să construiesc, să fiu o binecuvântare? Trebuie să îmi reamintesc că nu sunt eu fundaţia! Rolul meu este de a construi pe fundaţie. 

Este posibil să fiu nevoită să reconstruiesc, să rezidesc, să refac ceea ce nu a fost zidit corect. Sunt dispusă să văd, realizez, recunosc că am greşit şi să o iau de la capăt? În tot acest timp, să nu uit că nu zidesc de una singură ... ci împreună. Sunt dispusă să lucrez în echipă, să cedez, să mă supun, să mai tac.

Muzica sau sufletul unei case este dat de femeie. Ce fel de muzică va suna în casa mea? Îşi va dori cineva să între în ea? Sau ... va dori să mai revină? Voi lăsa Duhul Domnului să mă ajute ca să cresc şi să mă maturizez? Îl voi lăsa să mă ajute să zidesc?

În casa pe care o voi construi se va auzi Cuvântul Domnului, vor creşte cei din casa mea în El, în cunoaşterea Lui, în asemănarea cu El? Voi vorbi şi trăi cu drag Cuvântul în aşa fel încât cei din casa mea să se molipsească?