miercuri, 13 iulie 2016

concert Toflea

Aseară, 12.07.2016, am fost la un concert al celor de Toflea. Multă vreme mi-am dorit să ajung la ei însă din varii motive, nu am ajuns la ei. Așa cî m-am dus să îi văd în carne și oase.

Surprinzător, sala nu a fost plină până la refuz. Cam 75 la sută din audiență era de etnie romă.

M-am trezit că am idei preconcepute de nu mă văd bine și ... șocant, una câte una s-a evaporat. Aveam așteptări triste însă oamenii au venit frumos îmrăcați, civilizați, au mers după cei din echipa de organizare ca să îi plasese pe locurile libere, se ridicau ca să facă loc altora fără zgomot.

Muzica a fost la înălțime! Cântăreții îmbrăcați frumos, femeile cam prea îmbrăcate pentru căldura acestei perioade. Mesajul a fost scurt, clar, concis, fără cuvinte pompoase și filosofice, fără istorii siropoase.

Nu și-au făcut reclamă la cd-uri și materialele promoționale. Au anunțat că acestea se găseau la intrare și puteau fi luate gratuit. Dar dacă cineva voia să doneze ceva, putea să o facă. Nu s-au lăudat cu ce fac, nu au făcut tam-tam de cât de cunoscuți sunt, de cum îi văd majoritarii.

A fost frumos!


joi, 23 iunie 2016

urmez sau vreau să fiu urmată?

Zilele trecute, blogul a împlinit șapte ani.

În ultima vreme nu am scris ... din motive medicale și nu numai. De șapte luni, mi-am schimbat total regimul alimentar.  Am descoperit că am un soi de reflux gastric asezonat cu intoleranță la gluten și alergie la lactoză dar decorat și cu o alergie la metalele neprețioase.

Cum le-am făcut? Habar nu am.

A trebuit să iau decizii drastice, să renunț la multe delicatese, să învăț să mă abțin și să prefer să nu mânînc ca să nu revină durerile. Legumele și anumite fructe nu sunt chiar așa de rele la gust.

M-am tot gândit la Daniel, la regimul lui de viață și ... după lunile acestea, nici eu nu arăt rău.

Chiar dacă nu am scris, tot am frământ idei și gânduri. O idee "aruncată" într-o predică m-a trezit la realitate. Dacă aș fi arestată și ar trebui să apar în fața unui tribunal pentru că sunt creștină, s-ar găsi suficiente dovezi ca să fiu găsită "vinovată"?

Am probleme și mă rog. Dumnezeu răspunde și îmi rezolvă problemele.
Apar durerile și ... mă rog. Dumnezeu răspunde ... uneori vine vindecarea, alteori ajung la doctor și iau medicamente.
Am nevoie de călăuzire și mă rog. Prin Cuvânt sau prin oameni, Dumnezeu îmi răspunde.

M-am trezit că ... am devenit o fiică răzgâiată.

Am descoperit că Îl luam pe Dumnezeu la rost pentru că nu se comporta precum duhul din lampa lui Aladin, nu mă urma și nu executa dorințele mele.

În loc să Îl urmez și să mă supun, am descoperit că așteptam să fiu urmată și ascultată!

A fost șocant să descopăr asta!

Mi-am cerut iertare și m-am apucat iar de învățat ascultarea, supunerea, dragostea.

Vreau să pot fi găsită "vinovată" că sunt creștină!