marți, 27 ianuarie 2015

Auschwitz, naziști și soluția finală!

"24 ianuarie 2015. La 70 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz, Digi24 difuzează un documentar BBC de excepţie, în cinci episoade, despre cele mai cumplite evenimente ale secolului 20. „Auschwitz - naziştii şi soluţia finală” vă conduce într-o incursiune în istoria lagărului nazist în care erau ucişi în masă evreii.

Auschwitz este numele unui arhipelag al ororii, administrat de nazişti, în zona anexată din Polonia, după 1939. Avem de-a face cu Auschwitz 1, prima construcţie, un lagăr de internare, Auschwitz 2 Birkenau - un lagăr de concentrare şi exterminare şi Auschwitz 3- Monowitz- un lagăr de muncă pentru uzina chimca IG Farben şi alte 45 de închisori subordonate, la 70 de kilometri sud-est de Cracovia. Primii prizonieri politici polonezi au fost internaţi aici, în 1940, după invazia concomitentă a Poloniei, în vest de germani şi în est de sovietici, potrivit înţelegerilor pactului Ribentropp-Molotov. În septembrie 1941, au loc primele execuţii ale unor deţinuţi politici şi se construieşte Auschwitw 2 Birkenau, care va fi principala scena a soluţiei finale - planul nazist de eliminare fizică a tuturor evreilor din Europa.

Această diabolică platformă a morţii, fără precedent şi, să credem din răsputeri, fără urmare în istoria umanităţii, a fost organizată şi supravegheată de 6500-7000 de militarii SS - celebrele trupe Schutzstaffel - falanga pretoriană sangvinară a lui Hitler, încredinţată Reichmareşalului Himmler. Doar 15 la sută din ei au fost ulterior condamnaţi pentru crime de război, în frunte cu faimosul Rudolf Hoess, foarte prezent în documentarul nostru, comandantul lagărului. Doar acesta şi alţi câţiva au fost executaţi."
http://www.digi24.ro/Emisiuni/Digi24/Digipedia/Arhiva+inregistrari/Digipedia+-+Auschwitz+nazisti+si+solutia+finala+Inceputuri+surpr

luni, 26 ianuarie 2015

rodeşte în jurul meu?

Iosif ajunge al doilea după Faraon şi nu stă numai pe plajă să se relaxeze. Dă sfaturi, ordine şi adună cerealele în hambare. Lucrează în aşa fel încât Faraon să prospere şi în timp de belşug dar şi pe timp de secetă.

Neemia, paharnicul lui Artaxetxes, află noutăţile din Ierusalim şi boceşte câteva zile bune. Îşi face slujba ca de obicei însă împăratul îi vede paloarea şi îl întreabă ce e cu el. Neemia vorbeşte despre durerea de a şti cetatea părinţilor în ruine şi primeşte de împărat şi împărăteasă permisiunea de a pleca. şi nu pleacă cu mâna goală.

Daniel a ajuns rob in Babilon şi nu a intrat în depresie din cauza condiţiilor diferite din palatul lui Nebucadneţar. Face alegeri ferme şi ajunge în topul celor mai buni slujitori ai împăratului.

Ce au cei trei oameni în comun?

Sunt evrei.
Ajung robi.
Iau decizia ca acolo unde ajung să prospere ce le este încredinţat, să Îl prezinte pe Dumnezeul în care se încred.

Ce fac cu ce îmi este încredinţat?
Rodeşte, sporeşte în jurul meu la locul de muncă?
Îl văd cei din jur pe Dumnezeul meu?
Cum e cuvântul meu?
Se bazează cineva pe el?
Ce atitudine am?
Au oamenii curaj să vină la mine?
Sunt de încredere?

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

La dragoste se răspunde cu dragoste!

M-am tot întrebat cum au fost crescuţi Iosif, Estera, David şi Daniel de au rămas credincioşi în ciuda dificultăţilor pe care le-au avut de înfruntat. Sau, cum au fost educaţi, cum le-a fost prezentat Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov de ei au rămas lipiţi de El? Pilda semănătorului (Matei 13) are un răspuns la întrebarea mea. Sămânţa e aceeaşi, Pământul în care cade sămânţa e diferit.

Frământându-mă cu asta, am realizat un alt lucru. Dumnezeu nu L-a trimis pe Isus Christos = Yeshua HaMaschiach în lume într-o familie bogată, nu L-a crescut ca pe un răsfăţat. Isus Christos = Yeshua HaMaschiach a ales să răspundă cu dragoste la dragostea Tatălui.

Deşi am citit Evanghelia după Ioan de zeci de ori, abia acum realizez dragostea şi ascultarea din dragoste dintre Tată şi Fiu. Teoretic ştiam că asta e relaţia. Acum însă tânjeşte inima mea să fie şi ea în această relaţie. Citesc şi sufletul palpită la cât de frumos vorbeşte Isus Christos = Yeshua HaMaschiach despre Tatăl Său.

"35 Tatăl Îl iubeşte pe Fiul şi a dat toate lucrurile în mâna Lui. " Ioan 3:35

"34 Isus le-a mai zis: – Mâncarea Mea este să fac voia Celui Ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui." Ioan 4:34

"17 Însă Isus le-a zis: „Tatăl Meu lucrează până acum, iar Eu, de asemenea, lucrez!“
...
19 Prin urmare, Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ceea ce-L vede pe Tatăl făcând. Ceea ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai. 

20 Căci Tatăl Îl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face El; şi Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, pentru ca voi să vă minunaţi. 

21 Într-adevăr, aşa cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă oricui doreşte El! 

22 Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului, 23 pentru ca toţi să-L onoreze pe Fiul aşa cum Îl onorează pe Tatăl. Cel ce nu-L onorează pe Fiul nu-L onorează nici pe Tatăl, Care L-a trimis. 

24 Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă Cuvântul Meu şi crede în Cel Ce M-a trimis are viaţă veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut de la moarte la viaţă. 

25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei ce ascultă vor trăi. 

26 Căci aşa cum Tatăl are viaţa în Sine Însuşi, tot aşa I-a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine Însuşi 27 şi I-a dat autoritate să facă judecată, pentru că este Fiul Omului. 

28 Nu vă miraţi de acest lucru, pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui 29 şi vor ieşi afară – cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă, iar cei ce au înfăptuit răul vor învia pentru judecată. 

30 Eu nu pot face nimic de la Mine; Eu judec după cum aud, şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis." Ioan 5:17-30

Prin sângele Lui Isus Christos = Yeshua HaMaschiach sunt înfiată şi sunt fiica Tatălui. Realizez cu tristeţe că nu am înţeles multă vreme dragostea asta, nu am răspuns la ea. Nu m-am gândit niciodată că "Mâncarea Mea este să fac voia" Lui. 

M-am străduit să înţeleg logic dragostea dintre Tată şi Fiu. Mai mult de atât, am proiectat asupra Lor experienţele mele şi am văzut dragostea Lor prin lentilele mele. 

Realizez că dragostea nu se înţelege, diseacă, analizează. Dragostea nu e logică! La dragoste se răspunde cu dragoste!

"Tatăl Îl iubeşte pe Fiul"

Tatăl mă iubeşte şi pe mine!

Vrea să mă las iubită!
Vreau să Îl las să îmi vindece inima, mintea şi sufletul ca să răspund la dragostea Lui!

joi, 22 ianuarie 2015

Dumnezeu să îţi dea har!

Am citit câteva capitole din Geneza în dimineaţa asta şi o expresie s-a agăţat de inima mea: „Dumnezeu să-ţi dea har, fiule!“ Geneza 43:29. Sunt primele cuvinte pe care le spune Iosif, după 22 de ani, fratelui său Beniamin.

Simeon era închis în Egipt, Iosif era al doilea după Faraon şi cei 10 fraţi vin să cumpere grâu din Egipt. Are loc întâlnirea dintre fraţi şi încerc să îmi închipui ce era în inima şi mintea lor. Iosif arăta ca un egiptean: tuns, ras şi îmbrăcat ca un egiptean veritabil, vorbea egipteana (sau ce limbă se vorbea atunci în Egipt).

Îmi închipui teama din inimile fraţilor lui Iosif când l-au adus pe Beniamin în Egipt. Ajung acolo şi Simeon este scos din închisoare înainte ca ei să se întâlnească cu Iosif. Mai mult de atât, sunt invitatţi la masă, în palatul lui Iosif. Şoc peste şoc. Sunt aşezaţi la masă în ordinea naşterii.

Dar, oare ce era în inima lor când îl aud pe Iosif spunându-i lui Beniamin: „Dumnezeu să-ţi dea har, fiule!“. Lor nu le-a spus acelaşi lucru. Lor le-a spus că sunt iscoade. De unde ştie acest om, al doilea după Faraon de Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov? Numele Lui Dumnezeu folosit aici este Elohim. De unde ştie acest om de Elohim?  De unde ştie acest om că Elohim dă har?

Dar ... eu ce cuvinte adresez celor cu care mă întâlnesc?
Iosif ştia şi credea că Elohim este Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov. În faţa fraţilor săi face o declaraţie de credinţă. E una scurtă însă plină de semnificaţie. Spune în alte cuvinte: chiar dacă sunt al doilea după Faraon şi eu aştept har de la Elohim!
Ce spun cuvintele mele?
Arăt prin ele spre Elohim?
Arăt prin ceea ce exprim că cred în Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov?
Cred că Elohim este cel ce dă har?

Cum ar fi să spun: "Dumnezeu să îţi dea har!" în loc de: "Salut / Bună / Bună ziua / La revedere / Pa!" ?

marți, 20 ianuarie 2015

sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn!

Evenimentele internaţionale din ultimele săptămâni nu au trecut fără ecou pe lângă mine. Cam în fiecare zi verific noutăţile celor de la Open Doors iar uneori şi Voice of the Martyrs.

Încet dar sigur ajungem să dăm socoteală de credinţa noastră. "Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă, având un cuget curat; pentru ca cei ce bârfesc purtarea voastră bună în Hristos să rămână de ruşine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc de rău." 1 Petru 3:15.

Care este nădejdea din mine?

Voi fi gata dacă Îl sfinţesc pe Christos ca Domn. Adica ce înseamnă asta?

Îl las să fie Domn în inima şi viaţa mea, ascult de ceea ce spune El, citesc Cuvântul, îmi însuşesc ceea ce citesc.

E posibil ca şi acum să fiu întrebată ce cred. Dar mă uit la listele celor de la Open Doors şi Voice of the Martyrs şi realizez că ei dau socoteală de nădejdea lor cu preţul vieţii. Citeam că în Columbia, 30 de familii au fost expulzate din casele lor pentru că au ales să Îl sfinşească pe Christos în inimile lor. În Nigeria, un oraş întreg a fost ars iar locuitorii lui au murit. De ce? Aleseseră să sfinţească pe Christos ca Domn.

Pavel scrie efesenilor: " Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii" Efeseni 6:18

Cine sunt sfinţii zilelor mele?
Mă rog pentru ei?

Cred că Dumnezeu mai poate schimba persecutorii în persecutaţi?

Cred că Dumnezeu se mai revelează şi astăzi?

Am găsit o poveste pe Open Doors despre un Pavel modern. E o poveste publicată ieri, 19.01.2015.

"Before he became a believer Paul, who we know from the Bible, dragged Christians out of their houses to put them in prison. Taher* from Iran was no better: he even threatened to kill his own family because they became Christians. But like Paul, he got a vision of the Lord that turned his life upside down.
Taher was the last one you would expect to convert to Christianity. He was well respected because he was a Haji, a pilgrim; a man who had made to Muslim pilgrimage to Mecca. His wife was a Haji-eh; she had also made the pilgrimage. So when his daughter came to Christ, Taher was very angry. When his wife also came to Christ, he became even angrier and when finally even his son turned his back on Islam and accepted Christ, he became outraged. He tried to force his family back into Islam in every way he could: he quoted the Koran; he forbade them to visit the church; he beat them up and said he would warn the secret police. At some point he even threatened to kill them with his own bare hands. All to no effect: his family didn’t leave Christ, they left him: they fled abroad without him.

After the first anger of his family leaving him, Taher started feeling lonely. In his despair he memorized Koran verses and focused on Allah, the god he served so passionately that he scared away his own family: “Please show me your face” he begged. The subsequent silence made him doubt; maybe this god he was serving didn’t exist after all and his family was right. He didn’t know if he had to believe Allah or Jesus, the Bible or the Koran. Finally he said: “I will believe in the God who reveals Himself to me.” His prayers were answered by a dream. In his dream he saw a man, riding a donkey. The man came towards him. He had never seen the man before, but the man hugged him and said: “I will clean you from all your sins, you are free: I will give you rest. Believe in me.” Taher asked: “But what will happen if I sin again?” the man on the donkey replied with the same words: “I will clean all your sins.” Then the man on the donkey left, leaving Taher flabbergasted. Another man approached him in his dream: “Do you know the man on the donkey?” the man asked “No, I don’t” Taher replied. “He is Jesus Christ” the man said: “He cleans your sins.” Taher woke up and thought about the dream. When he fell asleep again, he had the same dream. Waking up again, he became afraid. He had served Allah for 45 years, he was a Haji, how could he leave Islam? But when he finally fell asleep again, he got the same dream for the third time. Waking up he knew that Jesus Christ was the only true God.

Taher found the true God, but was doubtful about what he should do next. Everyone in the church knew what he had done. But he realized that he had to go to the church he had forbidden his family to go to, the only place he knew that could tell him more about this man on the donkey. Shyly, he entered the church premises. The Christians present were astonished and at the same time afraid: wasn’t he the man that threatened to kill his own wife, son and daughter because they accepted Christ?

“How can I help you?” asked one of the leaders of the church. The answer was unexpected: “I want to pray, go to church and give my life to Christ” Taher said: “but I don’t know how.” The leader was amazed and still not sure if he could trust Taher; he could be a spy of the government, not an uncommon thing in Iran: “I saw Jesus in a dream, I saw his face!” Taher explained.

Little by little the church leaders started trusting him. Taher was like a baby so eager to learn more about Christ. After being discipled he soon got involved in ministry work, risking his life for Jesus. When his family abroad, who had been praying for him ever since they left him, heard of the change in Taher’s life, they praised God for answering their prayers and happily accepted Taher back into the family. Taher and his family live abroad rejoicing in the fact that they can now all go to church together without any fear."