Studiind Proverbe 31 a trebuit să merg în Geneza 1 şi 2 unde am descoperit că cuvântul bărbat este zakar. Acest cuvânt are dublă semnificaţie. Poate însemna bărbat şi a-şi aminti, amintit. Bărbatul este cel care trebuie să-şi amintească cine este Dumnezeu, care sunt poruncile şi instrucţiunie Lui şi să acţioneze în această cunoaştere. Bărbatul este cel care dă mai departe copiilor săi din cunoaşterea Creatorului Său, din istoria poporului său iar copiii îi duc numele mai departe. Tot bărbatului i-a fost încredinţat rolul de a avea grijă, de a servi şi de a lucra, de a întreţine ceea ce i-a fost încredinţat.
Femeia are rol de ezer kenegdo - ajutor potrivit. Rolul ei este de a-l ajuta, proteja, salva, de a fi ca un zid de protecţie pentru bărbatul ei, de a-l ajuta să îşi împlinească rolul pentru care a fost creat.
Mă întorc la Proverbe 31, la sfaturile pe care le primeşte Lemuel, la ceea ce a devenit idealul feminin. Văd din text că femeia această despre care vorbeşte mama lui Lemuel nu e o copilă. Proverbe 31:28-29 spune "Fiii ei se scoala si o numesc fericita; barbatul ei se scoala si-i aduce laude zicand: 29. "Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le intreci pe toate." Deci, fiii ei au ajuns la vârsta în care realizează ce fel de mamă au, posibil sa aibă peste 25-30 de ani. La un calcul sumar, femeia asta s-a căsătorit la 15-20 de ani iar vârsta la care copiii ei o laudă e undeva la 25-30-35. Asta înseamnă că ea are peste 40 de ani ... cel puţin.
Mai mult de atât, citesc că bărbatul cu care s-a căsătorit este unul bogat. Dacă ea cumpără un pământ fără să facă rate la bancă, fără să afecteze cursul vieţii de zi cu zi din casă ... înseamnă că bani avea din belşug.
Văd că femeia asta era una şcolită, instruită, învăţată. Are cunoştinţe de administrare a afacerilor, de viticultură şi agricultură, de manageriere şi soluţionare a problemelor, ştie să vorbească în relaţiile de afaceri însă şi cu servitorii care mişunau din bleşug în casa lor, ştie să gătească bucate alese, să ţese, coase, croşteze, împletească, toarcă şi urzească. Ştie să urmărească vremea şi să îşi vopsească casa în culori ce menţin căldura între zidurile căminului ei. Aşa că dacă sunt şcolită, instruită şi învăţată şi mai ştiu şi eu câte ceva din ceea ce ştie ea ... semăn puţin cu această femeie.
Modestia e un cuvânt care mi-a dat de furcă cam de când mă ştiu. Îmi plac hainele de calitate, scumpe şi frumoase şi văd că femeia ideală are acelaşi gusturi ca şi mine. Ca să fiu sinceră .... nu îmi permit să mă îmbrac ca ea. Această femeie îşi permitea să îşi aducă cele mai fine mătăsuri şi cea mai bună lână. Chiar şi în zilele noastre este cunoscut faptul că cea mai bună lână se găseşte în Egipt.
Femeia asta îşi aducea cea mai bună lână şi supraveghea procesul de prelucrare a lânii până apăreau frumoasele haine pe care ea, familia ei însă şi slujitorii le purtau.
Mai mult de atât, se tot vorbeşte în text că îşi vopsea ţesăturile. Familia lor era din înalta societate iar hainele lor erau vopsite în mod sigur în albastru - culoarea regală. Ca să vopseşti o tunică, doar o tunică (adica o cămaşă), pentru vopseaua de care era nevoie, trebuiau să fie striviţi 12.000 melci din Tirul Sidonului, în Israel. Casa acestei femei era mare şi încerc să îmi imaginez cam câţi bani plătea această femeie numai pentru colorantul natural adus din Tir. Bănuţii aceştia nu îi afectau absolut deloc bugetul şi nu îi dădea bătăi de cap la cheltuieli.
S-a descoperit, în Israel, un bazin în Tel Dor unde se vopseau ţesăturile în cărămiziu.
Avea suficienţi bani încât să aibă lumină de veghe toată noaptea, să nu orbecăie prin casă pentru că nu mai are ulei în candele.
Din text reiese că nu era pasăre de noapte ci de zi. Se trezea dis de dimineaţă şi avea grijă să dea mâncare bună şi sănătoasă slujitorilor ei. Prima carte de vizită pentru casa lor erau slujitorii ei. Avea discernământ şi ajuta cu dragă înima pe cei în nevoie.
Femeia această este o femeie matură, înţeleaptă, deşteaptă, harnică, muncitoare şi chibzită. O duce mintea să facă afaceri şi poate face asta pentru că are un soţ înţelept care i-a dat finanţele pe mâini şi care vede că banii se înmulţesc în mâinile ei. Printre cunoştinţele lui sunt oameni de afaceri pe care el îi prezintă soţiei lui şi cu care aceasta face afaceri.
El este un om matur (trecut şi el de 40-50 de ani), bogat, credincios, învăţat, educat, şcolit, stilat (ştie şi îi place să poarte ce e mai bun şi frumos, să mănânce cele mai alese delicatese ale vremii, să se învârte în cele mai selecte cercuri). Este un om integru, care nu face compromisuri ca să dea bine. Este un bărbat care îşi iubeşte soţia, îi vede calităţile şi o încurajează să şi le perfecţioneze, o laudă în faţa copiilor şi a slujitorilor, are încredere totală în ea. E asul din mâneca lui.
A ales-o pentru că a văzut în ea potenţial de a deveni o femeie de valoare! A crezut în ea şi a încurajat-o! A ajutat-o să îşi înţeleagă rolul şi a lăsat-o să îşi împlinească rolul şi chemarea. El a devenit un om important la poarta cetăţii, în sfatul înţelepţilor pentru că ea era o femeie fericită acasă cu bărbatul ei, preţuită, stimată, apreciată şi onorată.
Ea era vorbită de bine la poarta cetăţii din cauza faptelor ei şi cred că el era vorbit de bine pentru că ea l-a ajutat, îndemnat, protejat să fie omul care devenise. Au devenit celebri şi fac istorie pentru că au înţeles rolurile pentru care au fost creaţi şi se ajută reciproc să şi le împlinească!
Femeia are rol de ezer kenegdo - ajutor potrivit. Rolul ei este de a-l ajuta, proteja, salva, de a fi ca un zid de protecţie pentru bărbatul ei, de a-l ajuta să îşi împlinească rolul pentru care a fost creat.
Mă întorc la Proverbe 31, la sfaturile pe care le primeşte Lemuel, la ceea ce a devenit idealul feminin. Văd din text că femeia această despre care vorbeşte mama lui Lemuel nu e o copilă. Proverbe 31:28-29 spune "Fiii ei se scoala si o numesc fericita; barbatul ei se scoala si-i aduce laude zicand: 29. "Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le intreci pe toate." Deci, fiii ei au ajuns la vârsta în care realizează ce fel de mamă au, posibil sa aibă peste 25-30 de ani. La un calcul sumar, femeia asta s-a căsătorit la 15-20 de ani iar vârsta la care copiii ei o laudă e undeva la 25-30-35. Asta înseamnă că ea are peste 40 de ani ... cel puţin.
Mai mult de atât, citesc că bărbatul cu care s-a căsătorit este unul bogat. Dacă ea cumpără un pământ fără să facă rate la bancă, fără să afecteze cursul vieţii de zi cu zi din casă ... înseamnă că bani avea din belşug.
Văd că femeia asta era una şcolită, instruită, învăţată. Are cunoştinţe de administrare a afacerilor, de viticultură şi agricultură, de manageriere şi soluţionare a problemelor, ştie să vorbească în relaţiile de afaceri însă şi cu servitorii care mişunau din bleşug în casa lor, ştie să gătească bucate alese, să ţese, coase, croşteze, împletească, toarcă şi urzească. Ştie să urmărească vremea şi să îşi vopsească casa în culori ce menţin căldura între zidurile căminului ei. Aşa că dacă sunt şcolită, instruită şi învăţată şi mai ştiu şi eu câte ceva din ceea ce ştie ea ... semăn puţin cu această femeie.
Modestia e un cuvânt care mi-a dat de furcă cam de când mă ştiu. Îmi plac hainele de calitate, scumpe şi frumoase şi văd că femeia ideală are acelaşi gusturi ca şi mine. Ca să fiu sinceră .... nu îmi permit să mă îmbrac ca ea. Această femeie îşi permitea să îşi aducă cele mai fine mătăsuri şi cea mai bună lână. Chiar şi în zilele noastre este cunoscut faptul că cea mai bună lână se găseşte în Egipt.
Femeia asta îşi aducea cea mai bună lână şi supraveghea procesul de prelucrare a lânii până apăreau frumoasele haine pe care ea, familia ei însă şi slujitorii le purtau.
Mai mult de atât, se tot vorbeşte în text că îşi vopsea ţesăturile. Familia lor era din înalta societate iar hainele lor erau vopsite în mod sigur în albastru - culoarea regală. Ca să vopseşti o tunică, doar o tunică (adica o cămaşă), pentru vopseaua de care era nevoie, trebuiau să fie striviţi 12.000 melci din Tirul Sidonului, în Israel. Casa acestei femei era mare şi încerc să îmi imaginez cam câţi bani plătea această femeie numai pentru colorantul natural adus din Tir. Bănuţii aceştia nu îi afectau absolut deloc bugetul şi nu îi dădea bătăi de cap la cheltuieli.
S-a descoperit, în Israel, un bazin în Tel Dor unde se vopseau ţesăturile în cărămiziu.
Avea suficienţi bani încât să aibă lumină de veghe toată noaptea, să nu orbecăie prin casă pentru că nu mai are ulei în candele.
Din text reiese că nu era pasăre de noapte ci de zi. Se trezea dis de dimineaţă şi avea grijă să dea mâncare bună şi sănătoasă slujitorilor ei. Prima carte de vizită pentru casa lor erau slujitorii ei. Avea discernământ şi ajuta cu dragă înima pe cei în nevoie.
Femeia această este o femeie matură, înţeleaptă, deşteaptă, harnică, muncitoare şi chibzită. O duce mintea să facă afaceri şi poate face asta pentru că are un soţ înţelept care i-a dat finanţele pe mâini şi care vede că banii se înmulţesc în mâinile ei. Printre cunoştinţele lui sunt oameni de afaceri pe care el îi prezintă soţiei lui şi cu care aceasta face afaceri.
El este un om matur (trecut şi el de 40-50 de ani), bogat, credincios, învăţat, educat, şcolit, stilat (ştie şi îi place să poarte ce e mai bun şi frumos, să mănânce cele mai alese delicatese ale vremii, să se învârte în cele mai selecte cercuri). Este un om integru, care nu face compromisuri ca să dea bine. Este un bărbat care îşi iubeşte soţia, îi vede calităţile şi o încurajează să şi le perfecţioneze, o laudă în faţa copiilor şi a slujitorilor, are încredere totală în ea. E asul din mâneca lui.
A ales-o pentru că a văzut în ea potenţial de a deveni o femeie de valoare! A crezut în ea şi a încurajat-o! A ajutat-o să îşi înţeleagă rolul şi a lăsat-o să îşi împlinească rolul şi chemarea. El a devenit un om important la poarta cetăţii, în sfatul înţelepţilor pentru că ea era o femeie fericită acasă cu bărbatul ei, preţuită, stimată, apreciată şi onorată.
Ea era vorbită de bine la poarta cetăţii din cauza faptelor ei şi cred că el era vorbit de bine pentru că ea l-a ajutat, îndemnat, protejat să fie omul care devenise. Au devenit celebri şi fac istorie pentru că au înţeles rolurile pentru care au fost creaţi şi se ajută reciproc să şi le împlinească!
