"1 Vai de cei ce se duc în Egipt pentru ajutor, bazându-se pe cai!
2 Dar şi El este înţelept şi poate aduce dezastru.
3 Egiptenii sunt doar oameni, nu Dumnezeu!
Vai de cei ce-şi pun încrederea în mulţimea carelor şi în marea putere a călăreţilor şi nu privesc spre Sfântul lui Israel, nu caută ajutor la DOMNUL!
2 Dar şi El este înţelept şi poate aduce dezastru.
El nu-Şi retrage cuvintele, ci se va ridica împotriva neamului de răufăcători şi împotriva celor ce-i ajută pe cei ce săvârşesc nelegiuirea.
3 Egiptenii sunt doar oameni, nu Dumnezeu!
Caii lor sunt doar carne, nu duh!
Când DOMNUL Îşi întinde mâna, cel ce ajută se va împiedica, iar cel ajutat va cădea şi amândoi vor pieri împreună. " Isaia 31:1-3
Inteleptii de pe langa regele Ezechia l-au sfatuit sa ceara ajutor de la egipteni, sa mearga sa vorbeasca cu ei, sa le ceara ajutorul, sa trimita bogatii ca acestia sa le dea care si calareti. Apoi, cine nu stia in acea vreme ce buni, frumosi si dresati cai aveau egiptenii? Cine Il vede pe Dumnezeu? Cum sa se increada in El? Nu e mai vizibila o armata de cai si care de lupta decat Dumnezeul lor?
Nici Ezechia nu era prea credincios si se lasa sfatuit si lamurit de inteleptii de la curte. Planul asta nu a fost facut in curte unde sa aiba o larga audienta inclusiv detectivi asirieni infiltrati printre multime. Sfatul asta a fost facut in taina, dincolo de usile inchise si protejate ale palatului. Si, apare Isaia care incepe sa le spuna ca-i vai de ei si de planul lor. Da totul pe fata intr-o maniera ... brutala, specifica lui si profetilor.
Cu alte cuvinte le zice cam asa: Dragilor, voi nu aveti credinta in Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov. Insa, desi nu Il credeti pe cuvant, desi nu credeti in El, sa stiti ca va nimici pe egipteni pentru ca va ajuta si va va nimici si pe voi pentru ca nu v-ati increzut in El. Va credeti intelepti si destepti insa pieirea va asteapta. Domnul nu face promisiuni pe care nu si Le tine. Cai egiptenilor sunt de carne, sunt animale. Voi va puneti increderea in niste animale fara minte in loc sa va incredeti in Cel ce este Intelept, in Sfantul lui Israel, in Stapanul Domn?
Ma uit insa si in propria ograda si ... descopar ca de multe ori am alergat disperata la unii si altii ca sa ma ajute in loc sa astept ajutorul Domnului. Am investit energie, bani, timp in "afaceri"" de doi lei ce aveau promisiuni mari si tari crezand ca voi deveni mai avuta, mai cu stare ... mai cine stie ce. Am invatat astazi ceva crucial. Atunci cand in loc sa astept ajutorul de la El, sa ma incred in El chiar de pare nebunesc, merg sa ma ajute oamenii, TREBUIE sa ma astept ca acestia sa nu poata sa ma ajute si totul sa cada balta iar necazul meu sa se intensifice.
Dar, pare crud! Daca Dumnezeu ma iubeste de ce sa imi faca asa? Dar oare ... de ce sunt minte scurta de multe ori? El spune sa ascult, sa ma incred in El si sa astept. Ajutorul vine in timpul Lui ... nu in al meu. Privindu-mi viata prin acest pasaj realizez ca multe din necazurile mele se datoareaza lipsei de incredere, credinta si rabdare. L-am invinuit pe Dumnezeu degeaba, i-am judecat pe oameni aiurea .... habar nu am avut ca Domnul a zadarnicit planurile mele pentru binele meu. Nu cumva caut vant si culeg furtuna?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu