patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi

18 M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Nu am mâncat pâine şi nici nu am băut apă din cauza tuturor păcatelor pe care le-aţi săvârşit. Astfel aţi făcut ce este rău înaintea Domnului şi I-aţi provocat mânia.
19 La vederea mâniei şi furiei Domnului m-am înspăimântat, fiindcă era plin de mânie împotriva voastră până acolo, încât să vă nimicească. Dar Domnul m-a ascultat şi de data aceasta.
20 De asemenea, Domnul a fost foarte supărat şi pe Aaron, încât a dorit să-l omoare, dar m-am rugat atunci şi pentru el.
21 Am luat viţelul pe care-l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, şi l-am ars în foc. L-am sfărâmat bine, l-am măcinat până s-a făcut cenuşă şi am aruncat cenuşa în pârâul care curgea din munte.
.....
25 M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, pentru că Domnul spusese că vrea să vă nimicească.
26 M-am rugat Domnului şi I-am zis: «Stăpâne Doamne, nu distruge poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai izbăvit-o cu puterea Ta cea mare şi ai scos-o din Egipt cu mână tare.
27 Adu-Ţi aminte de slujitorii Tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu privi la încăpăţânarea acestui popor, nici la răutatea şi păcatul lui,
28 ca nu cumva în ţara din care ne-ai scos să se spună: ‘Pentru că Domnul nu avea putere să-i ducă în ţara pe care le-a promis-o şi pentru că îi ura, de aceea i-a scos din Egipt, ca să-i omoare în pustie.’
29 Totuşi ei sunt poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai izbăvit-o cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins.» Deuteronom 9:18-21 si 25-29

10 Am stat pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, ca şi mai înainte, iar Domnul m-a ascultat din nou şi n-a mai dorit să vă nimicească. 

11 După aceea, Domnul mi-a zis: «Ridică-te şi porneşte în călătorie în fruntea poporului, ca astfel să intre şi să ia în stăpânire ţara pe care am promis-o strămoşilor tăi că le-o voi da.» Deuteronom 10:10-11

Moise povestește poporului despre trei ocazii diferite în care a mijlocit înaintea Domnului câte 40 de zile. Îi păsa mai mult să nu fie vorbit de rău Numele Domnului! Dar îi păsa și de popor. 

Am citit despre oameni care se retrăgeau și posteau patruzeci de zile și patruzeci de nopți pentru bisericile lor. Nu am cunoscut nici unul personal. 

Recitesc Scriptura și vreau să o văd altfel, să descopăr alte izvoare în ea, comori și provocări. Nu mă recunosc în Moise mai deloc. Nu sunt blândă ca el, nu am răbdarea lui ... Nici el nu le avea de la început. L-a format Domnul!

Trăiesc în așa fel încât să nu fie vorbit de rău Numele Domnului?

Îmi pasă de ai mei, de popor în așa fel încât să mijlocesc patruzeci de zile și patruzeci de nopți? 

Dacă nu ... de ce? 

Nu ar fi cazul?

Mă las formată și transformată de Domnul?