A avea credinta ... e un dar si fiecare din noi l-am primit fie ca vrem sau nu sa credem. Daca Isus m-ar intreba astazi: Cine crezi tu ca sunt Eu? I-as spune: Fiul Lui Dumnezeu, Domnul, Mantuitorul meu, Stanca in care ma ascund.
In momentul in care am crezut in El, viata mea s-a schimbat. Dintr-o data am realizat ca nu mai am acelasi set de valori, nu mai conta ce era important inainte. Isus mi-a facut invitatia sa il urmez si calatoria asta in care sunt invitata e ca cea a lui Avraam cand a fost chemat sa plece din Haran iar haranul era o cetate pagana iar Avraam era un om bogat insa asculta de chemarea lui Dumnezeu si pleaca si .... ceea ce stia era ca trebuie sa plece insa ... nu stia unde. Dar ... in ciuda faptului ca pare nebunesc, Avraam a decis sa il creada pe Dumnezeu si sa se increada in El.
La fel sunt invitata si eu, sa imi parasesc Haranul si sa merg spre Canaan. Nu mi se da o harta, indicii, puncte de reper. Ceea ce trebuie sa fac este sa las in urma trecutul, sa ies din comoditate si ascult de El. Nu stiu drumul, nu stiu daca la urmatoarea intersectie va fi stanga sau dreapta. Nu stiu daca nu ma asteapta boli, necazuri. munti de escaladat. Vor fi oameni ce vor sa ma "ajute" sa inteleg ca e o nebunie, ca ... e riscant, ca ... locul meu e cu ceilalti, ca asa a trait si mama si tata, ca e sigur in "turma".
Dar ... eu am invatat sa ascult de El si in momentul cand am plecat din Haranul meu, El mi-a promis ca e cu mine la orice pas, imi va trimite ajutor cand sunt in nevoie, ma va face ajutor pentru cei in nevoie.
Avraam este trecut in lista marilor eroi pentru credinta pe care a avut-o iar eu ... am decis sa fac la fel ca el. Nu stiu unde merg, mi-am parasit Haranul si am plecat la drum. Instructiunile le primesc la fiecare pas si ... ca sa le primesc inseamna ca stau de vorba cu Dumnezeu, ca am invatat sa ii deosebesc vocea, ca petrecem timp impreuna, ne bem cafea amandoi in zorii zilei ... cand inca e liniste ....
Si daca ma intreaba Isus acum: Cine crezi Tu ca sunt? ii raspund: partenerul meu de drum, calauza, eliberatorul meu (mi-a platit toate datoriile, toate pacatele si m-a eliberat de toate lanturile, mi-a dat certificatul de OM liber), prietenul meu si dragostea mea.
Sunt pe drum ...
3 comentarii:
Suntem ispitiţi şi noi adesea să uităm de relaţia personală cu Dumnezeu, de faptul că El este cu noi şi în noi prin Duhul sfânt. De multe ori ne concentrăm atenţia spre ce este în jurul nostru, sau spre lucrare, sau spre posibilităţile noastre şi concluzia de cele mai multe ori este : „nu se poate, e prea greu, e prea mult, e imposibil” şi omeneşte vorbind aşa este. Problema este că L-am nesocotit pe Dumnezeu de multe ori.Uităm de prezenţa Lui, de resursele Lui, de voia Lui. Şi rezultatul este falimentul, în trăire, în slujire, în mărturie. Nu reuşim să intrăm în Canaan, în acea viaţă bogată, trăită în puterea şi plinătatea Duhului Sfânt, pentru că uităm de prezenţa lui Dumnezeu şi de relaţia personală cu El(Apoc.2:4-5;3:20).
.. nu este un drum usor dar este cel corect.. si e presarat cu multe minuni...nu mai vorbim de compania si calauza pe care o ai pe drum.. Isus Domnul vietii.. ce poate fi mai frumos de atit?.. drum bun spre tara promisa!!!
vyky ma trezesc uitand ca sunt pe drum ... ca am plecat din Haran si parca totul tanjeste dupa comoditate dar ... aleg sa privesc inainte, uneori cu lacrimi, uneori fac popasuri mai lungi, ma odihnesc si ... pornesc din nou la drum cu El alaturi.
Anonim multumesc de urare, drum bun si Tie si sa ne vedem cu bine in Canaan ;)
Trimiteți un comentariu