print si cersetor

15 Se va lăuda oare securea înaintea celui ce o mânuieşte? Se va înălţa oare ferăstrăul mai presus de cel ce-l foloseşte? Ca şi cum nuiaua l-ar ridica pe cel ce o ridicã, sau ca şi cum toiagul ar ridica pe cel ce nu este din lemn!» Isaia 10:15

1 Acesta este Cuvântul care a venit la Ieremia din partea Domnului: 2 „Scoală-te şi du-te în casa olarului! Acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!“

3 M-am dus în casa olarului şi iată că el făcea o lucrare pe roată. 4 Însă vasul de lut pe care îl făcea olarul s-a stricat în mâna lui. Atunci el a făcut un alt vas, aşa cum i-a plăcut lui să-l facă.
5 Cuvântul Domnului a venit din nou la mine şi mi-a zis: 6 „Oare Eu nu pot face cu voi ca olarul acesta, casă a lui Israel, zice Domnul? Iată, ca lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel. 7 Dacă la un moment dat zic despre un neam sau despre un regat că-l voi smulge, că-l voi dărâma şi că-l voi distruge, 8 însă neamul acela, despre care am vorbit, se întoarce de la răutatea lui, atunci şi Mie Îmi va părea rău de răul pe care plănuisem să i-l fac. 9 Tot aşa, dacă la un moment dat zic despre un neam sau despre un regat că-l voi zidi şi că-l voi planta, 10 însă poporul acela face ce este rău înaintea ochilor Mei şi nu ascultă de glasul Meu, atunci şi Mie Îmi va părea rău de binele pe care plănuisem să i-l fac.“ Ieremia 18:1-10

20 Dar, mai degrabă, cine eşti tu, omule, ca să te contrazici cu Dumnezeu?! Oare cel modelat îi va spune celui care l-a modelat: „De ce m-ai făcut aşa?“? 21 Oare nu are olarul dreptul ca, din acelaşi bulgăre de lut, să facă şi un vas pentru întrebuinţări deosebite, dar şi unul pentru folosinţă obişnuită? 22 Şi ce dacă Dumnezeu, dorind să-Şi arate mânia şi să-Şi facă cunoscută puterea, a avut răbdare cu cei care erau vase ale mâniei Sale, pregătite pentru distrugere? Romani 9:20-22

7 Cine dintre voi care are un sclav ce ară sau paşte oile, îi va zice când vine de la câmp: „Vino îndată şi aşază-te să mănânci!“?! 8 Nu-i va zice mai degrabă: „Pregăteşte-mi să mănânc şi încinge-te să-mi slujeşti câtă vreme mănânc şi beau eu, iar după aceea vei mânca şi vei bea şi tu!“?! 9 Va trebui el oare să-i fie recunoscător sclavului său pentru că a făcut ceea ce-i poruncise? (Nu cred). 10 Tot aşa şi voi: când faceţi tot ceea ce vi s-a poruncit, să ziceţi: „Suntem nişte sclavi nevrednici de laudă; am făcut ceea ce eram datori să facem.“ Luca 17:7-10

Cum ar fi daca intr-o zi oala de ciorba sau bors s-ar apuca sa se laude cu ce bunatati a facut ea, ce sosuri minunate a stiut sa pregateasca, ce delicatete culinare a fost in stare sa gandeasca ... S-ar lua la cearta cu ceaunele, lighenele, farfuriile, cutitele, furculitele, polonicele pentru cat de buna, inventiva, creativa, culta, educata, stilata este ea. Cum ar fi sa auzi urland o lingura la o furculita pentru cate a facut ea. Sau sa vezi matura fugarind farasul si reprosandu-i ca ii face mizerie dupa ce ea a facut atata treaba si cat de nerecunoscator poate fi farasul pentru ca nu a vrut sa se lase folosit ...

Din punctul meu de vedere ar fi de parca as urmari o comedie insa la nivelul lor ar fi o intreaga tragedie. De ce oare sa nu duc "tragedia" si sa vad daca nu cumva mi se aplica mie? 

Nu sunt eu nemultumitor/are de cum arat? 

Doamne ai gresit pentru ca nu m-ai facut baiat / fata. 

Doamne nu e buna culoarea ochilor, forma fetei, lungimea si forma nasului, marimea umerilor, mainilor, picioarelor, urechilor,  .... as fi vrut parul negru sau blond, cret, ondulat sau drept. 

Nu era mai bine daca ma faceai mai desteap/a? 

Nu era mai bine daca parintii mei erau instariti, destepti, super frumosi, faimosi?

Nu era mai bine daca lasai toate bogatiile in curtea noastra si eu sa nu muncesc?

Nu era mai bine daca imi dadeai si mie serviciul ala sau ala sau ala?

Nu era mai bine daca nu imi dadeai liberul albitru si eu nu mi-as mai fi batut capul cu aia si aia si aia?

Imi aduc aminte ce soc am avut cand am inteles prima data ca toata nemultumirea mea referitoare la orice, e neascultare, nesupunere, necredinta, ofensa la adresa Lui Dumnezeu. Ioi si eu care chiar credeam ca ascult. Chiar credeam ca in felul meu ciudat Il iubesc pe Dumnezeu ... 

Sunt cum sunt pentru ca Dumnezeu asa m-a intentionat. 

Asa m-a creat. 

Asa s-a gandit El la mine. 

In ochii Lui eu sunt perfect/a.  In ochii mei extrem de critici ... de-abia ma mai las sa exist.

El ma iubeste asa cum sunt ... nu ma accepta ca pe o carpa. M-a infiat. La cruce, la Calvar, in Isus Fiul Sau am primit infierea. Sunt fiica Sa. Sunt printesa a Tatii.

De ce ma comport ca o cersetoare?

De ce ii las pe toti sa ma umileasca si sa se comporte cu mine ca si cu o cersetoare cand eu de fapt sunt o printesa?

Ii tratez pe ceilalti ca pe cersetori sau ca pe printi si printese?

Imi stiu rolul, scopul pe acest pamant?

Daca nu cine sunt, ce sunt ... pe cine sa intreb?

Nu cumva povestea "Print si cersetor" mi se aplica si mie? Numai ca eu habar nu am ca sunt in ea?

Sunt creata de Tata pentru a-I sluji, pentru a raspunde dragostei Lui, pentru a reflecta dragostea Lui, pentru a spune, povesti despre Mirele meu ...

Daca nu stiu cine sunt ... traiesc cum traiesc si ma plang, compatimesc, comport ca atare.

Dar statutul de fiica a Lui nu imi da dreptul ma imi uit statutul. Nu imi da dreptul sa uit cine e Creatorul si cine e creatura.

Am gasit un clip cu Avraham Fried care se pregateste de un spectacol unde va canta cu copiii cu dizabilitati. I-a invat melodiile lui si la final nici unul din ei nu l-a trimis pe Avraham la plimbare zicandu-i ca a compus si  interpretat prost piesa ... El a cantat, s-a bucurat, i-a iubit, imbratisat pe toti, fara nici o deosebire ...