marți, 11 februarie 2014

legământul Meu de pace nu se va clătina!

Una dintre cele mai frumoase declaraţii de dragoste eu am găsit-o în cartea Isaia 54. Declaraţia asta e folosită pentru invitaţiile de nuntă, în melodii, în declaraţii însă ... e scoasă din context. Trăiesc într-o vreme in care muzica "worship" Îl umanizează pe Dumnezeu, declaraţiile făcute la adresa Lui seamănă teribil de mult cu cele făcute unei persoane de sex opus. Şi să nu mai spun că de la unele melodii mă apucă depresia. Scoaterea textelor din context pare a fi un sport preferat de mulţi.

De la Isaia am învăţat să pun întrebări, să îmi clarific informaţiile ce le primesc. Uneori pare prea tipicar, prea în amănunt însă dacă nu înţeleg şi nu sedimentez informaţiile cum trebuie, nu pot merge mai departe ... rămân cu goluri ce mă duc la erezii, la neascultare, la rebeliune, la depărtarea de Dumnezeu.

Cui i se adresează textul? Cine l-a scris? Când? Care era contextul istoric, politic, geografic? Abia după ce îmi clarific informaţiile acestea văd ca Isaia este cel trimis să scrie şi să vorbească poporului din Iuda si Beniamin rămas în Ierusalim. Mai văd din context că necredinţa şi idolatria era în vogă dar tradiţia şi ritualul era respectat cu sfinţenie. Robia bătea la uşă. Babilonienii încă nu apăruseră pe scena istoriei şi Domnul Îl trimite pe Isaia să se spună ce se va întâmpla. Le vesteşte un Mântuitor, un Răscumpărător, le spune cum să Îl aştepte, ce semne să vadă ca să Îl recunoască. În acest context le aminteşte de un alt legământ încheiat imediat după potop. E vorba de legământul cu Noe.

"8 Apoi Dumnezeu le-a spus lui Noe şi fiilor săi:
9 „Fac un legământ cu voi, cu urmaşii voştri 10 şi cu toate vieţuitoarele care au fost cu voi – păsările, vitele şi toate animalele sălbatice care au fost cu voi, toate cele care au ieşit din arcă – cu toate vieţuitoarele de pe pământ.
11 Închei un legământ cu voi: niciodată nu vor mai fi distruse toate creaturile de apele vreunui potop şi niciodată nu va mai fi vreun potop care să distrugă pământul.“
12 Dumnezeu a mai zis: „Acesta este semnul legământului pe care îl fac cu voi şi cu toate vieţuitoarele care au fost cu voi, pentru toate generaţiile viitoare: 13 pun în nori curcubeul Meu; el va fi semnul legământului dintre Mine şi pământ.
14 Când voi aduce nori peste pământ, iar curcubeul se va vedea în nori, 15 Îmi voi aminti de legământul pe care l-am făcut cu voi şi cu toate vieţuitoarele din toate speciile. Apele nu vor mai deveni niciodată potop care să distrugă toate creaturile.
16 Când curcubeul va fi în nori, îl voi vedea şi Îmi voi aminti de legământul veşnic dintre Dumnezeu şi toate vieţuitoarele din toate speciile care sunt pe pământ.“
17 Dumnezeu i-a zis lui Noe: „Acesta este semnul legământului pe care l-am făcut cu toate creaturile care sunt pe pământ.“" Geneza 9:8-17

Revenind în Isaia, văd că Domnul îşi reînnoieşte legământul completându-L. Văd credincioşie, dragoste, bunătate, milă în legământul rostit aici.
"9 Pentru Mine aceasta va fi ca în zilele lui Noe, când am jurat că apele lui Noe nu vor mai inunda pământul; tot aşa am jurat şi acum că nu mă voi mai mânia pe tine şi nu te voi mai mustra.
10 Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea statornică nu se va îndepărta de la tine şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice DOMNUL, Cel Ce se îndură de tine. " Isaia 54:9-10

Mesia, Cel Minunat, Braţul Domnului, Unsul Domnului, Domnul Oştirilor este Numele Lui, Robul Domnului, Răscumpărătorul, Mântuitorul a venit. Profeţia s-a împlinit în Isus Christos = Yeshua HaMaschiach. Legământul spus şi scris de Isaia atunci, mi se aplică şi mie pentru ca am acceptat că Cel venit de Sus este Fiul Lui Dumnezeu, e Răscumpărătorul meu, e Mielul Lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii şi prin sângele Lui am iertarea păcatelor, infierea şi viaţa veşnică.

Nu pot să iau un verset să să fac din el o declaraţie de dragoste pentru o persoană de sex opus. Textul de aici e un pasaj dintr-un legământ pe care Îl spune Domnul, Isus Christos, poporului Israel înainte de a pleca in robia babiloniană. Şi da, iau versetul ca promisiune din partea Domnului, mă încred in ceea ce spune El pentru că deja am descoperit că El este credincios şi ceea ce a promis duce la îndeplinire. Promisiunea mi se aplică şi mie pentru că sunt a Lui. Sângele Mielului îmi dă dreptul să cred şi să îmi însuşesc această promisiune însă numai în relaţia cu El. Şi mai ştiu că e valabilă promisiunea aceasta numai în ceea ce Îl priveşte pe El pentru că văd că dragostea mea e oscilantă şi numai prin îndurarea Lui stau în picioare.

Niciun comentariu: