marți, 28 februarie 2017

spre Marea Roșie

Și au plecat din Egipt, cu mic și mare, cu cățel și fără purcel, cu vasele de aur și argint dăruite de egipteni, cu aluatul învelit în prosoape. Erau cam 2 milioane de oameni,  prunci și bătrâni, femei însărcinate și copii agitați. Nu găsesc nicăieri că în cele trei zile de la ieșirea din Egipt până la Marea Roșie cineva ar fi murit, s-ar fi plâns cineva că-l dor picioarele, că i s-au rupt sandalele ... 

Nu era nevoie ca Moise să facă altare ca să cheme Numele Domnului. Domnul Îi călăuzea în nor și într-un stâlp de foc. Arșița deșertului nu îi ardea în timpul zilei iar noaptea aveau căldură și protecție contra animalelor sălbatice de la stâlpul de foc.

Încă miroseau a Egipt. Trei zile nu au fost sunt suficiente pentru a scoate din ei mirosul de praz și usturoi. Așa mirosea sclavia, de 400 de ani așa miroseau. Alt parfum nu știau ... era a lor, le era specific. 

Dar .. când frânghiile se rup, situațiile devin fără scăpare, nu mai vedem nimic la orizont, strigăm către Domnul. 


Să nu te temi!


Cum reacționez eu?


Mă uit la situația evreilor din vremea lui Moise și descopăr că nu-s deloc mai brează ca ei ... cu nimic.



. "Spune copiilor lui Israel sa se intoarca si sa tabarasca inaintea Pi-Hahirotului, intre Migdol si mare, fata in fata cu Baal-Tefon: in dreptul locului acestuia sa tabarati, langa mare.
3. Faraon va zice despre copiii lui Israel: "S-au ratacit prin tara; ii inchide pustiul."
4. Eu voi impietri inima lui faraon, si-i va urmari; dar faraon si toata oastea lui vor face sa se arate slava Mea, si egiptenii vor sti ca Eu sunt Domnul." Copiii lui Israel au facut asa.
Au mai fost pe acolo! Dar dacă Moise așa spune ... se vor întoarce!
Probabil nu aveau internet pe vremea lor însă știrile au ajuns rapid la Faraon, exact cum a spus Domnul. Faraon reacționează exact cum a spus Domnul. Își ia toată floarea armatei, cu toate carele și cei mai de seamă luptători și pleacă să își aducă sclavii înapoi. Doar nu aveai ei să își suflece mânecile și să facă treaba evreilor. 
Știrile însă circulă și în sens invers!
Norul și stâlpul erau în fața evreilor! Privirea lor însă a fost brusc deraiată de un zgomot puternic. Nu se mai uitau în sus după călăuzire. Au auzit zgomotul făcut de armata egipteană și nechezatul cailor, au văzut norul de praf și au început să caute un vinovat pentru situația în care se găseau. 
Pentru prima dată, ca și națiune, au strigat către Domnul! Nu ni se spune ce au strigat! 

Domnul Îi ascultă și Îl trimite pe Moise să le spună:
13. Moise a raspuns poporului: "Nu va temeti de nimic, stati pe loc si veti vedea izbavirea pe care v-o va da Domnul in ziua aceasta; caci pe egiptenii acestia, pe care-i vedeti azi, nu-i veti mai vedea niciodata.
14. Domnul Se va lupta pentru voi; dar voi stati linistiti."

Să stai pe loc!
Să vezi, privești, să te uiți cu băgare de seamă!
Să taci!
Să-L vezi pe Domnul lupând pentru tine! Să te izbăvească El!
Să stai liniștit!

Hollywood-ul e copil mic pe lângă scenariile mele!
Îmi cresc dioptriile și nu mai văd nimic ....
Aproape că nu mai știu ce să mai cred!
Să tac? Cine? Eu? Mă plâng și la carul cu oale ... uneori. 
Cum să stau liniștită?

Ce-mi cere Domnul?
Să nu mă tem! El e în control!
Să nu mă mai agit degeaba!
Să-L las pe El să lucreze!
Să tac!
Să stau liniștită!

luni, 27 februarie 2017

Scriu istorie sau ... voi deveni istorie?

Plăgile au venit una câte una lăsând Egiptul pustiit, pe egipteni înfometați și pe evrei dornici să asculte.

Moise n-a înțeles pe deplin ce voia Domnul de la el. Însă a decis să asculte.
Poporul a înțeles că Domnul vrea să îi scoată din robie însă când aceasta a devenit mai grea ... nu l-au mai vrut pe Moise prin preajmă. Evreii au văzut mâna Domnului la lucru și încet, încet ... inima lor s-a schimbat.

Evreii deveniseră o urâciune pentru egipteni citim în primul capitol din Exod! Dupa 10 capitole văd că plăgile și nenorocirile lor i-au făcut pe egipteni să își schimbe perspectiva.
"Domnul a facut ca poporul sa capete trecere inaintea egiptenilor. Chiar Moise era foarte bine vazut in tara Egiptului, inaintea slujitorilor lui faraon si inaintea poporului." Exod 11:3

Moise spune poporului să ceară de la egipteni vase de aur și argint!

Ce să facă cu ele?

Trebuiau să cumpere un miel, să îl jertfească după instrucțiuni, să nu se așeze pe scaune, să nu se tolănească când vor cina! Mai mult de atât, trebuiau să fie îmbrăcați și încălțați ca pentru a pleca într-o călătorie.

Nu citesc nicăieri de vreo comisie în care să se dezbată ceea ce Moise tocmai le spusese. Nu găsesc pe nimeni care să pună întrebări. Le spălase creierul? Ce e cu evreii? Ce s-a petrecut în ei de acum făceau ce spunea Moise.

Simplu.

Au decis să asculte! Nu mai aveau întrebări, temeri, îndoieli? Ba da. Dar dincolo de acestea, voiau să asculte!

Habar nu aveau ei, ca eu și cu tine vom diseca povestea asta, că decizia lor de a asculta a devenit istorie.
Habar nu aveau că vasele de aur și argint vor fi necesare la construirea Cortului Întâlnirii și a Templului.
Habar nu aveau ce vor mânca la micul dejun următoarea zi.
Habar nu aveau cu ce vor hrăni animalele sau ce va urma.

Au decis să asculte și au scris istorie. Faraon a decis să nu asculte și a devenit istorie.

Sunt dispusă să ascult?
Sunt dispusă nu mai disec ceea ce spună Domnul și să fac ceea ce îmi spune El?

Scriu istorie sau ... voi deveni istorie?

duminică, 26 februarie 2017

sunt la fel ca faraon

Îi văd pe Moise și Aaron mergând la curte și discutând cu faraon despre plecarea evreilor din Egipt pentru trei zile ca să se închine. Faraon nici nu gândește că așa ceva ar fi posibil. În aceeași zi, ordinul de creștere a volumului de muncă ajunge pe teren și se cere a fi pus în practică. Evreii liberi care erau șefi peste evreii sclavi iau bătaie cruntă de la egipteni pentru că sclavii nu își fac norma.

Moise se trezește înconjurat de un nor de ură. Faraon nu voia să îl vadă, bătrânii crezuseră că Domnul Îi va izbăvi și situația lor a devenit peste noapte cumplită, evreii îl vedeau ca pe cel ce a adus năpasta peste ei ....

Moise și Aaron merg la faraon să anunțe prima plagă - Exod 7:14-23. Li se spusese exact când să meargă: când faraon mergea la apă. Probabil făcea duș, baie, înota ...

Faraon și curtenii erau pe malul râului, Aaron ridică toiagul și apa se preface în sânge.
Ce era în mintea lui faraon?
"Faraon s-a întors de la râu și s-a dus acasă; dar nu și-a pus inima la aceste lucruri" Exod 7:23

Urmează plaga broaștelor,
păduchilor,
insectelor,
decimarea turmelor,
apoi vin bubele,
grindina,
lăcustele,
întunericul.

Îmi e ușor să îl acuz pe faraon de prostie, încăpățânare. El era vinovat de toate nenorocirile care loviseră pe egipteni. Din cauza lui puțea îngrozitor de la broaștele și animalele care zăceau moarte dar nu vreau să uit ce duhoare care venea de la peștii morți în Nil. Din cauza lui nu mai exista nici un fir de zarzavat, nici o frunză verde, nici o legumă, nici un fruct, nici un dram de carne iar apa încă avea gust de sânge.

Dar eu?
Când Domnul îmi vorbește și eu nu ascult nu sunt la fel ca faraon?
Când vin plăgile una după alta iar mintea mea nici nu visează să gândească la ceva, nu sunt ca și faraon?
Plaga poate fi boala, dependențele, lipsa banilor, lipsa înțelepciunii în luarea deciziilor, traiul fără gândul la consecințe, ... și lista e lungă.

Faraon era personajul rău.
Acum realizez că am perioade în viața mea când m-am comportat ca și faraon .... și nici măcar nu am realizat asta!
Am întrebat de ce, am căutat vinovații și nu am vrut să mă gândesc că eu aș fi cauza plăgilor din viața mea ... și a altora.

Mulțumesc Doamne că nu mă lași în nebunia mea, că nu mă uiți când urgia plăgilor vine, că mă iubești mai mult decât pot eu gândi, că ai murit pentru a mă salva de mine, că Duhul Tău mă cercetează și mă ajută să văd pe unde sunt,  mă călăuzește să ies din plăgi, din hățișurile în care m-am băgat.

sâmbătă, 25 februarie 2017

când se adună încercările

"Când tot felul de încercări se adună în viețile voastre, fraților, nu vă luptați cu ele ca și cu niște intruși, ci primiți-le ca pe prieteni.

Dați-vă seama că ele vin pentru a vă pune la încercare credința și să producă în voi o răbdare desăvârșită. dar lăsați procesul să continue până la desăvârșirea răbdării și veți fi devenit bărbați și femei cu un caracter matur, cu independența potrivită.

Și dacă, în timpul procesului, careva dintre voi nu știe cum să abordeze o anumită problemă, poate doar să-L întrebe pe Dumnezeu - care dă cu generozitate înțelepciune tuturor oamenilor, fără să-i facă să se simtă ridicoli sau vinovați - și poate fi sigur că va primi înțelepciunea necesară"

Iacov 1:2-5 - traducerea Phillips

vineri, 24 februarie 2017

în drum spre Egipt

Dupa târguielile cu Dumnezeu, de la muntele Sinai, Moise merge acasă să vorbească cu familia lui. Nu le dă toate detaliile .... bănuiesc că i-a fost teamă să le spună tot sau s-a temut că nu puteau înțelege ceea ce a simțit, auzit, văzut el. Nu cred că Moise flutura un aer de superitate spirituală pentru că tocmai vorbise cu Dumnezeu, pentru că aflase ce va face, pentru că facea parte dintr-un plan măreț, pentru că urma să fie instrumentul prin care Domnul urma să scoată poporul Israel din robie!

Ietro îl lasă să plece!
Moise are un socru înțelept și văd de aici că nu săreau scânteile în relațiile lor. Nu pot să nu observ încrederea dintre cei doi bărbați.

Sefora, cei doi copii și Moise, călare pe măgari, pornesc spre Egipt.

Pe Sinai, Moise declară, acceptă și se supune să facă Voia Domnului!

Si era sincer!

Voia sa facă asta cu toată viața lui deși avea întrebări și temeri.

Avea în mână toiagul de pastor. Mă uit în Exod 4:2 și în Exod 4:20. Văd că între cele 18 versete se petrece o schimbare. Toiagul lui Moise devine toiagul lui Dumnezeu!

La locul meu de muncă, biroul meu a devenit biroul Lui Dumnezeu? Ochii mei, gura mea, stiloul meu, bisturiul meu, casa mea de marcat au devenit ale Domnului? Îl vede, aude, simte cineva pe Domnul când intră în încăperea unde slujesc/lucrez eu?

Pe drum spre Egipt, pe drumul ieșirii din pustiu, după ce am ales să slujesc cu toată viața mea, să merg unde mă vrea Domnul, să fac ce spune El, să fac Voia Lui, m-am întâlnit din nou cu El ca și Moise.

El se ocupă de domeniile cele mai intime ale vieții mele! Toată viața mea înseamnă și răni nevindecate, vicii, neascultare de poruncile Domnului, obiceiuri împământenite în mine.

Brusc și instantaneu, Moise se îmbolnăvește!

Nu ni se spune ce a povestit cu Sefora, ce i-a spus despre cine era el. Eu înteleg din text că unul dintre copiii lor era necircumcis.

Moise hârcâia, trăgea să moară! Sefora, supărată foc, își circumcide copilul, încarcă măgarii, își ia copiii și se întoarce în Madian, acasa la ea.

Problemele nerezolvate aduc supărare, dezamăgire și tristete!

Dar Domnul era în control.

Moise e încă în pustiu, pe drumul spre Egipt, în convalescență!

Habar nu avea că Domnul Îi vorbise lui Aaron să vină la el în deșert.

Aici, singur, bolnav, trist și amărât, avea nevoie de un prieten cu care să vorbească, căruia să îi spună despre Sinai, despre tufiș, despre Dumnezeu, despre planurile Lui.

În pustiu, nu e nevoie de nici un Aaron. Acolo trebuie să stau doar eu cu Domnul ... și cu mine. Dar când Domnul mă scoate din pustiu, am nevoie de un Aaron care să mă creadă, înțeleagă și care să fie lângă mine indiferent cât de nebunește sună ceea ce îi povestesc.

joi, 23 februarie 2017

Doamne, sunt dispus.

"Doamne, sunt dispus.
Sunt dispus să primesc ceea ce Tu dai.
Sunt dispus să îmi lipsească ceea ce Tu ții.
Sunt dispus să renunț la ceea ce Tu iei.
Sunt dispus să sufăr ceea ce Tu ceri."

Nelson G. Mink, Pocket Pearls

miercuri, 22 februarie 2017

Hineni! Iată-mă!

Am fost pe muntele Sinai și acolo ni s-a prezentat un rug (ca de trandafir) ca fiind rugul lui Moise. Scriptura însă nu Îl prezintă ca un ditamai rugul, ca pe ceva de dimensiuni mari. Dar am văzut pe marginea drumurilor și în deșert arbuști uscați, unii bătuți și purtați de vânt, alții se mai țineau putin in rădăcina și erau la buna plăcere a vântului și nisipului, scăldându-se în lumina soarelui!
Arbuștii pe care i-am vazut eu, semănau cu niște tufe mai mari de spini.

Moise ajunge la Sinai, vede tufișul arzând și devine curios. Din cauza căldurii din deșert, unele tufișuri iau foc singure pentru că devin uscate. Acel tufiș, arbust începe să ardă și ... nu se mistuie, nu dansează din pricina căldurii!

Moise vrea sa vadă mai mult însă își aude numele strigat ... de două ori!
Nu! Nu era o nalucă!
Nu! Nisipul, căldura și vântul nu scoteau un așa sunet!
Câinii lui erau deștepți însă ... sunetul lătratului lor nu aducea deloc cu numele lui.
"Iată-mă!"


Devine conștient de cine e în focul ce nu se mistuie, înțelege că rostirea numelui lui nu e numai pentru că Dumnezeu face prezența ci că El îi face o chemare.


Hineni! Iată-mă!


Dupa 40 de ani la coada oii, în deșert, singurătate, solitudine, familie, rutină, vine momentul când aude chemarea Domnului!


Elanul, impetuozitatea, impulsivitatea, superioritatea de la 40 de ani deveniseră amintiri.


Acum se compara mai mult cu un arbust bătut de nisip ce dansa în bătaia vântului, se vedea spinos .... fără vlagă și putere, nici măcar pentru foc nu mai era de mare ajutor.


Deșertul e perioada în care înveți să ierți, să te ierți, să lași trecutul să fie trecut, să nu te mai crezi măreț în proprii ochi, să nu mai ai încredere în puterile proprii, să nu te mai crezi buricul pământului și că totul se învârte în jurul tău, când vrei tu, cum vrei tu, la porunca ta.


Vine momentul când îți auzi numele rostit. Nu într-un urlet, strigăt sau țipăt!


Moise a răspuns: Hineni! Iată-mă!


Deși sunt multe necunoscute, deși nu văd decât o luminiță pe cărare, la fel ca Moise, am spus și spun și eu: Hineni! Iată-mă! Sunt aici! Ascult! Trimite-mă!


Mă voi târgui, la fel ca Moise!


Voi încerca să mă scot, la fel ca Moise!


Știu însă că Dumnezeu se poate folosi de mine, la fel ca de Moise, dacă prefer să mă întorc să văd arbustul, să răspund, să ascult!


Dumnezeu se folosește de arbuștii uscați, spinoși, bătuți de intemperii numai dacă aceștia se lasă aprinși și ard din și pentru cauza Lui!

marți, 21 februarie 2017

M-am indragostit de Moise!

M-am indragostit de Moise!

Il inteleg! 

Viata mea nu se petrece in Egipt si Madian ci in Romania! Dar ... traseul e aproximativ acelasi. 

M-am trezit in desert! Am urlat ca lupul la luna, m-am certat cu Dumnezeu, as fi vrut sa fiu intrebata daca vreau in desert si banuiesc ca as fi pus conditii.

Am avut parte de tacere!

M-am trezit in desertul sufletului!

Dar aici, in desert, L-am descoperit pe Dumnezeu ca Tata si am experimentat ce inseamna sa ai Dragostea langa tine, in stanga, dreapta, in fata, in spate, sus, jos, in tine, prin tine. 


Aici am descoperit ca trebuie sa sparga mandria mea in farame, ca trebuie sa indeparteze miliardele mele de motive de frica in ce priveste viitorul meu, sa dea la o parte barierele resentimentelor si tirania amaraciunii in solitudine. 


E o solitudine intre oameni, in larma si zgomot, in rutina!


Mi-a adus disconfort pe toate planurile pentru a ajunge la obiceiurile si tabieturule mele, la ce e cel mai intim in mine.


Sunt aici prin Voia Lui, in Mana Lui, sub instruirea Lui, pentru cat timp va vrea El.

duminică, 19 februarie 2017

invat lectii dureroase

Visez multe!
Imi doresc sa am casa mea pentru ca acolo sa poata veni fetele/femeile sa ne intalnim, sa pot chema biserica de casa si la mine, sa pot gazdui ingerii, sa ... . 
Motivele mele par ok, par chiar dupa Voia Domnului! Mi-am facut imprumut in banca, am dat din toate coatele ca sa fie aprobat si .... dupa multe schimbari de optiuni s-a aprobat. Parea totul ok. 
Numai ca a venit criza! 
Am o bucata de pamant fara casa pe ea! 
Si mai am mult de platit pentru bucata asta ....

A venit criza financiara dar si crizele mele de ingrijorare, disperare, acceptare ca am gafat in stil mare, rusine si iar disperare.


Imi doream un lucru bun!
Am vrut sa fie bine si altora!
Am descoperit ca ...nu acesta era timpul Domnului!
M-am agitat ca un caine in lat fara sa ma bucur de ceea ce imi dadea Domnul!


Am vrut sa fac Voia Lui cu ceea ce am crezut eu ca e bine, in timpul meu, cu ideile mele, cu instrumentele mele.


Inca platesc!
Dureroasa si costisitoare experienta!


Asteptarea si rabdarea, ascultarea si supunerea merg mana in mana. 


Intr-ul fel am cerut de la Domnul raspuns dar respingerile de la banca parca ma intaratau! 


Voi aveti alte "banci", alte istorii. Moise a avut povestea cu egipteanul. Toti trecem pe aici.


Daca o iau inaintea Domnului cu ideile mele, in timpul meu .....cad si ajung rapid pe burta. E dureros, rusinos, ....


Inca nu pot chema pe nimeni la mine acasa! Deocamdata e numai o bucata de pamant! Vine primavara si acusica apar iar buruienile! 

Pe si langa pamantul meu imi voi aduce aminte ca graba, nerabdarea si neascultatea nu cresc o casa ...ci doar buruieni!

luni, 16 ianuarie 2017

E nevoie de o semnătură pentru Camelia Smicală

Anul trecut, am fost la trei mitinguri de protest pentru familia Bodnariu şi cei cinci copiii ai lor. Dumnezeu a ascultat rugăciunile noastre şi copiii au fost daţi înapoi familiei.

O altă mamă are acum nevoie de ajutorul nostru! E româncă de-a noastră!


Ştiam de Camelia Smicală şi de povestea ei pentru că am tot văzut postări pe Facebook  dar şi informaţii în presă.



Mesajul doamnei dr. Luiza Petrariu - verişoara Cameliei Smicală
"Va rog, pe toți prietenii mei, reali si virtuali, sa semnați petiția care susține înapoierea celor doi copii mamei lor, Camelia Smicala.

Nu va rog sa ieșiți in strada, așa cum poate unii dintre voi ați făcut-o pentru copiii Bodnariu. Nu va rog sa donați bani. Nu va rog sa donați sânge. 

Va rog doar sa va uitați in ochișorii acelor copilași, Maria si Mihai pe numele lor, si sa le spuneti: știți ce, mie nu-mi pasa! Nu-mi pasa ca trăiați o viața fericita alaturi de mama voastră, nu-mi pasa ca stați in orfelinatele finlandeze, fără sa existe nici o învinuire impotriva mamei voastre, nu-mi pasa ca de Craciun nu ați avut voie nici măcar sa vorbiți la telefon cu mama si sora voastră, nu-mi pasa ca orice urma de ghidușie a dispărut din ochii voștri si da, nu-mi pasa ca Mihai vrea sa se sinucidă, decât sa mai trăiască așa! 

Daca de fapt va pasa, va rog, acordați-le 3-4 minute din timpul vostru. Atât durează sa semnați petiția. Daca nu va cer prea mult, redistribuiti link-ul petiției si rugați-i si pe prietenii voștri sa semneze. Au nevoie ca petiția lor sa fie semnată de 100000 de oameni pentru ca speța lor sa ajungă in regim de urgentă in atenția CEDO. Ce ziceți, va pasa suficient de doua sufletele de 10 si 11 ani si de o inima de mama?!" 

Petiţia poate fi semnată accesând link-ul de mai jos:

E nevoie de 100.000 semnături. Eu am semnat şi am dat share!

Cred că putem strânge semnăturile necesare pentru ca autorităţile să ia în serios cazul Cameliei Smicală.
Mai mult de atât, haideţi să ne rugăm ca Domnul să mişte "uriaşii" din Finlanda şi cei doi copii să revină lângă mama lor!

marți, 3 ianuarie 2017

istoria necunoscută a vecinilor noștri

Anul trecut, una din colege mi-a spus că are o carte extraordinară pentru mine: "Războiul nu are chip de femeie" scrisă de Svetlana Aleksievici. Am acceptat provocarea ei de cunoaște mai mult din istoria nespusă și nescrisă în cărțile de istorie din școli. E o carte despre femeile care au luptat în al doilea război mondial. O cartea care m-a provocat să-mi pun întrebări și să caut răspunsuri. De acceași autoare am mai citit: "Vremuri second hand".

Nici basarabenii noștri nu au fost scutiți de durere și vă recomand: 20 de ani în Siberia - Anița Nandriș.

Colega mea s-a asigurat că am lectură de vacanță și acum mă delectez cu "Leningrad - Tragedia unui oraș sub asediu, 1941-1944" - Anna Reid.

Mă fascinează istoria pe care alții s-au străduit să o ascundă însă e șocant să citesc despre drama pe care vecinii noștri au trăit-o. Mi-am întrebat cunoscuții dacă au auzit vreodată despre întâmplările descrise în cărțile acestea și ... nimeni nu a auzit despre realitatea faptelor ce s-au petrecut nu prea departe de noi.

luni, 2 ianuarie 2017

zi de post și rugăciune pentru familia Gianinei Spunache

Ieri, scriam că e nevoie de o rugăciune pentru Gianina. Dar ce ar fi dacă astăzi, 2 ianuarie 2016, ar fi o zi de post și rugăciune pentru familia Spunache? 

Tocmai am aflat că inima Gianinei a încetat să mai bată azi dimineață și ea a plecat ACASĂ!

Ne-am rugat și am crezut că se va face bine. Cred că binele acesta de acum nu îl înțelegem. Este un verset în Scriptură care îmi aduce mângâiere atunci când nu înțeleg ce se întâmplă, când rugăciunile nu primesc răspunsul dorit de mine, când parcă totul pare împotrivă ...
"28. De alta parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său." Romani 8:28

duminică, 1 ianuarie 2017

e nevoie de o rugăciune - Gianina Spunache

Ieri, scriam despre fata unor cunoștințe, care a avut accident. Presa a vuit despre cazul ei. Fusese declarată decedată. Numai că inima ei încă bate.

Bunicii fetei au fost vecini cu bunicii mei. Pe
fată nu o știu personal, însă îi știu părinții și pe unii dintre frații ei. Fata se numește Gianina Spunache și medical este declarată cu moarte cerebrală. Numai că inima ei refuză să înceteze să bată.

Puțin mai inainte, am vorbit cu sora ei, tot Cerasela o cheamă. Am întrebat dacă pot scrie despre ea și mi-a dat acordul.

Dragii mei, e început de an și umbra morții stă peste această familie
, care de doi ani și ceva mai are un băiat ACASĂ! Nu știu ce înseamnă să fii părinte, însă cred că e devastator să îi vezi că pleacă înaintea ta. Mai știu că mama copiilor a fost diagnosticată cu cancer acum câțiva ani în urmă, dar a fost vindecată și e dovada unei alte minuni din viața familiei lor!

Știu verdictul medicilor și nu îl contest absolut deloc.

Dar ȘTIU că am un TATĂ care poate face acel creier declarat mort să învie!
Cred că El are toată puterea în cer și pe pământ!
Cred că El poate să facă o minune pentru fata asta, pentru familia ei și pentru noi toți.

Dimineață, am citit că l-a înviat pe Lazăr
, care era mort de trei zile, care intrase în putrefacție. Geaninei încă îi bate inima!

Vă provoc la acest început de an să ne unim în rugăciune și să
-I cerem Celui ce Singur poate face minuni să intervină!
Vă provoc să fiți parte și să vedeți cum Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov este același ieri, astăzi și în veci!

sâmbătă, 31 decembrie 2016

confesiune

Tot timpul am vrut să am parte de o moarte rapidă, scurtă și dacă se poate ... nedureroasă. Anul acesta am realizat că e o prostie ceea ce îmi doream. În vară, mai precis în 4 august 2016, a plecat acasă Filip Fărăgău. El habar nu are ce impact a avut asupra mea plecarea lui acasă.

Aseară, mă pregăteam de somn și telefonul zbârnâia cu mesaje. Din cercul meu larg de cunoștințe, fata cuiva avusese accident. 21 spre 22 de ani. Anul 2016 se încheie cu umbra morții dansând prin preajmă. Și asta mă ajută să nu uit că sunt trecătoare, că oricând pot să mă duc și eu.
E un motiv de trezire!

Cum a fost 2016?
Greu!
Am făcut promisiuni și nu le-am ținut.
Am frământat și încă frământ decizii ce vor afecta că vreau sau nu pe cei din jurul meu.
Am luat decizii ... ne-bune.
Am acționat greșit.
Am călcat pe propria conștiință din teama unui nou început, din comoditate  ... dar și pentru mine. Mă simt dezamăgită de mine însămi.
Am luat și decizii bune pentru mine care au afectat pe alții.
Mi-am promis să scriu și înfrângerile pe blog dar nu am făcut-o!
Mi-am promis să fiu realistă și reală și ... am mai gafat!

Am vizitat spitalul mai mult anul acesta și am trecut prin investigații pe care nu mi-aș fi dorit să le fac. Și am trecut pe aici pentru că am uitat să pun frână! Am lăsat poverile să mi se adune pe umeri, dezamăgirile să crească și să ajung aici!

Dar  anul acesta ... pentru trei zile am fost din nou în misiune în Moldova. Au trebuit insistențe să plec și ... am jelit când m-am întors.

Am experimentat minuni!
Uneori ... și un zâmbet e o minune!
Dar am primit mai multe decât un zâmbet!
Am fost la trei marșuri pentru familia Butnariu și ... s-a meritat toată oboseala! Ei și-au primit copiii înapoi! Și eu am fost parte la această minune.

Am primit cadou o Biblie pe care o cautam de vreun an și jumătate. E o traducere făcută de David  Stern.

La multe din rugăciuni nu am primit răspuns. Și asta a durut ... și încă doare.

A fost un an greu.
Un an cu înfrângeri, regrete, decizii greu de luat, rate ce-și cer tributul ...
Dar am început să confrunt oamenii, să spun adevărul chiar dacă doare, încă învăț să îl spun mai puțin tăios, să mai las de la mine, să las rănile să se vindece, să nu mai zgândăr cicatricile și să le las să se vindece.

Ce îmi doresc în 2017?
O trezire spirituală pentru mine!
Atât!
Vreau să Îl caut pe Domnul din și cu toată inima mea, cu toată puterea și pasiunea și să mă lipesc de El.
Atât vreau!
De restul ... are El grijă!

marți, 8 noiembrie 2016

Ionuț - vas hârbuit!

Rodica a anunțat un concurs nou. Mi-am ales o fotografie din cele trei și am scris o poveste.


Îl cunosc pe Ionuț de cel puțin zece ani. Venea la biserică împreună cu ceilalți băieți de la Fundație. Aveau modul lor de a fi, mirosul lor specific … le zâmbeam și încercam să nu stau prea aproape de ei ca să nu îmi stârnesc dureri de cap. Știam că toți au crescut la orfelinat, că după 18 ani au fost trimiși să se descurce în viață, cumva au ajuns la Fundație … și cam atât.
Nu știam ce să vorbesc cu ei, nu le știam nici numele … nu făceau parte din lumea mea și nici nu îi doream în viața mea.

Ionuț e blond-roșcat, cu ochi abstraștri-verzui, limpezi și calzi, din cauza bătăilor și chinurilor din orfelinat, a lipsei de grijă și dragoste, a rămas cu o problemă la piciorul drept … cumva și-l trage după el. Dacă e emoționat sau îi e teamă, redevine bâlbâit.

De mai bine de șapte ani, relația mea cu băieții de la Fundație s-a schimbat. Am intrat printre ei frântă, și m-am trezit acceptată de cei frânți, fără să fiu judecată, m-am simțit iubită necondiționat … Acum îi știu pe nume, pe fiecare dintre ei.

Ionuț mi-a spus că îi place să cânte, dar “eu sunt bâlbâit. Cum aș putea să cânt?” Îl luăm cu noi la colindă și cântă!

Trebuia să ai răbdare ca să spună tot ce voia, să nu se enerveze ca să poată vorbi.

Încet, încet, am aflat că bătăile, lipsa dragostei și afecțiunii, teama si frica, bătăile crude ce i-au fost administrate au lăsat urme profunde. E mai mic decat mine cu cinci ani, ne aniversăm anii în aceeași lună și se fâstâcește când mă leg de el.

E singurul dintre băieții de la Fundație care nicicum nu îmi poate rosti numele corect, mi se împleticește limba în gură când îmi spun numele cum îl spune el … dar, știindu-i povestea, abia aștept să vorbesc cu el, să-l aud cum mă strigă “doamna Seracela”.

A ieșit din orfelinat cu un diagnostic deloc de invidiat. Dar … a fost înconjurat de, cu și în dragoste, apreciat, încurajat și iubit, iar Ionuț a înflorit. Diagnosticul a rămas același, dar Ionuț e altul. A fost un șoc pentru mine când l-am auzit vorbind cursiv. Era o seară de revelion și o petreceam cu băieții de la fundație. Am rugat pe ceilalți să tacă, astfel încât Ionuț să repete ultima frază pe care o rostise. S-a uitat la mine și nu înțelegea ce se întâmplă. Ce voiam? Ce făcuse? I-am zâmbit și l-am rugat să repete ce tocmai a spus. A rostit clar, fără bâlbâieli câteva fraze bune …zâmbind.

Mirosul a dispărut, bâlbâielile sunt rare, uneori mă întreabă din priviri dacă e bine cum și-a asortat hainele, dacă arată bine …

Nu va putea da niciodată bacalaureatul, nu va absolvi vreo facultate, nu va schimba lumea prin ideile sale, dar te poate accepta așa cum ești, fără să te sâcâie cu întrebări inutile sau dureroase, nu se va apuca să te impresioneze cu poveștile lui grele din copilărie și adolescență, însă va fi dispus să te ajute cu ce poate, nu vrea mila nimănui, ci muncește ca să trăiască și să bucure pe alții.


Dacă nu îl cunoști, poți crede ce vrei, poți să îl cataloghezi cum vrei. Nu va avea curaj să spună ceva … poate doar va zâmbi stingher. 


Dacă voi câștiga ceva ... vreau ca premiul să ajungă la Ionuț!

miercuri, 13 iulie 2016

concert Toflea

Aseară, 12.07.2016, am fost la un concert al celor de Toflea. Multă vreme mi-am dorit să ajung la ei însă din varii motive, nu am ajuns la ei. Așa că m-am dus să îi văd în carne și oase.

Surprinzător, sala nu a fost plină până la refuz. Cam 75 la sută din audiență era de etnie romă.

M-am trezit că am idei preconcepute de nu mă văd bine și ... șocant, una câte una s-a evaporat. Aveam așteptări triste însă oamenii au venit frumos îmbrăcați, civilizați, au mers după cei din echipa de organizare ca să îi plasese pe locurile libere, se ridicau ca să facă loc altora fără zgomot.

Muzica a fost la înălțime! Cântăreții îmbrăcați frumos, femeile cam prea îmbrăcate pentru căldura acestei perioade. Mesajul a fost scurt, clar, concis, fără cuvinte pompoase și filosofice, fără istorii siropoase.

Nu și-au făcut reclamă la cd-uri și materialele promoționale. Au anunțat că acestea se găseau la intrare și puteau fi luate gratuit. Dar dacă cineva voia să doneze ceva, putea să o facă. Nu s-au lăudat cu ce fac, nu au făcut tam-tam de cât de cunoscuți sunt, de cum îi văd majoritarii.

A fost frumos!


joi, 23 iunie 2016

urmez sau vreau să fiu urmată?

Zilele trecute, blogul a împlinit șapte ani.

În ultima vreme nu am scris ... din motive medicale și nu numai. De șapte luni, mi-am schimbat total regimul alimentar.  Am descoperit că am un soi de reflux gastric asezonat cu intoleranță la gluten și alergie la lactoză dar decorat și cu o alergie la metalele neprețioase.

Cum le-am făcut? Habar nu am.

A trebuit să iau decizii drastice, să renunț la multe delicatese, să învăț să mă abțin și să prefer să nu mânînc ca să nu revină durerile. Legumele și anumite fructe nu sunt chiar așa de rele la gust.

M-am tot gândit la Daniel, la regimul lui de viață și ... după lunile acestea, nici eu nu arăt rău.

Chiar dacă nu am scris, tot am frământ idei și gânduri. O idee "aruncată" într-o predică m-a trezit la realitate. Dacă aș fi arestată și ar trebui să apar în fața unui tribunal pentru că sunt creștină, s-ar găsi suficiente dovezi ca să fiu găsită "vinovată"?

Am probleme și mă rog. Dumnezeu răspunde și îmi rezolvă problemele.
Apar durerile și ... mă rog. Dumnezeu răspunde ... uneori vine vindecarea, alteori ajung la doctor și iau medicamente.
Am nevoie de călăuzire și mă rog. Prin Cuvânt sau prin oameni, Dumnezeu îmi răspunde.

M-am trezit că ... am devenit o fiică răzgâiată.

Am descoperit că Îl luam pe Dumnezeu la rost pentru că nu se comporta precum duhul din lampa lui Aladin, nu mă urma și nu executa dorințele mele.

În loc să Îl urmez și să mă supun, am descoperit că așteptam să fiu urmată și ascultată!

A fost șocant să descopăr asta!

Mi-am cerut iertare și m-am apucat iar de învățat ascultarea, supunerea, dragostea.

Vreau să pot fi găsită "vinovată" că sunt creștină!

miercuri, 1 iunie 2016

binecuvantare pentru copii de ziua copilului

Azi, in Romania, se sarbatoreste ziua copilului - e 1 iunie. Nu vreau sa ma leg de punctele de plecare ale acestei sarbatori, daca e pagana sau nu, daca .... si iar daca. Citesc pe si in paginile Bibliei ca numele copiilor nu se dadeau inainte ca acestia sa se nasca ci la cateva zile dupa nastere, dupa ce familia il analiza pe copil, ii vedea reactiile. Si, cand i se dadea numele, isi primea binecuvantarea.

Am un nume nu foarte des intalnit, unii il stalcesc tare de tot, unii ma intreaba ce inseamna numele meu si daca sunt din Romania sau daca ai mei sunt de pe plaiurile mioritice. Mamei mele i-a placut numele asta si pentru ca s-a rugat multi ani sa ii dea Domnul si ei o fata ... a primit raspunsul insa a asteptat destul de mult. Am fost binecuvantata de mama mea la nastere, apoi de tata cand m-a adus acasa. Stiu ca bunicii au fost foarte fericiti ca au primit si vazut raspunsul la rugaciunile lor, un raspuns plin de viata si "muzica". Iar pentru bunicul de pe mama am fost "draga inimii lui".

Mi-am gasit semnificatia numelui insa mai mult mi-am dorit sa stiu care mi-a fost binecuvantarea ce am primit-o atunci, la nastere, dupa ce mama m-a vazut. Mama mi-a spus ca a rostit binecuvantari despre sanatate si bucurie iar tatal ei  a rostit multe binecuvantari peste mine. Tata a avut de spus de-a lungul anilor multe binecuvantari pentru mine si erau legate de credinta, intelepciune, statornicie, incredintare si determinare. Insa acum, cand am ajuns om matur ... nu pot sa nu ma intreb de ce nu rostim binecuvantari peste ai nostri dragi. Am inceput sa invat sa fac asta si unii se uita ciudat la mine iar unii sunt incantati.

Astazi, e ziua copilului si am pe langa mine multi copii. Unii dintre copiii vor primi bomboane, cadouri, plimbari, excursii, unii nu vor primi nimic sau poate doar o bataie buna, unii vor fi trimisi la cersit, unii la furat, unii inchisi in casa si pedepsiti.

Cum Rut si Boaz imi tot framanta gandurile de ceva vreme, am recitit pasajul in care apare Obed (Oved) si este binecuvantat. Vad ca acest copil apare pentru ca Domnul a binecuvantat pe Rut si Boaz. Copilul nu apare la intamplare, nu apare si creste in oricine, ci in Rut. "El a intrat la ea şi Domnul a dat rod pântecului ei, astfel că aceasta a născut un fiu. 14 Femeile i-au zis lui Naomi: „Binecuvântat să fie Domnul, Cel Ce nu te-a lăsat astăzi fără un răscumpărător. Fie ca numele lui să fie vestit în Israel! 15 El îţi va reînviora sufletul şi va fi sprijinul bătrâneţii tale, căci l-a născut nora ta care te iubeşte şi care preţuieşte pentru tine mai mult decât şapte fii.“" Rut 4:13-15

Ce invat de aici? Ca trebuie sa Il binecuvant pe Domnul pentru ca a binecuvantat relatia dintre cei doi parinti, a binecuvantat familia largita, si prin aparitia unui copil incepe vindecarea in sufletele celor din jur si mai mult de atat, binecuvantarea primita are bataie lunga in viitorul familiei si poporului.

Ca o cred sau nu, sunt o binecuvantare primita de la Domnul pentru si in familia mea. Sunt raspunsul la rugaciunile parintilor si bunicilor mei. Am devenit ceea ce sunt pentru ca ai mei si altii langa ei s-au rugat pentru mine sa fiu binecuvantata si sa devin o binecuvantare. 

Dar eu ce fac pentru copiii de langa mine? Pentru cei ce au trup de adult si ca vor sau nu, au tot suflet de copil? Le fac urari, le doresc vrute si nevrute sau ii binecuvant? 

Dragii mei, fie ca Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov sa va binecuvante cu pacea ce o da Cel venit de Sus, cu vindecare pentru ranile sufletesti, fizice si psihice, cu bucuria ce numai Domnul o poate da - o bucurie ce intrece ratiunea, logica si nu poate fi explicata in cuvinte ci doar poate fi experimentata, cu putere de a accepta provocari care sa va schimbe si sa deveniti asa cum a intentionat Creatorul sa fiti. 
Fiti binecuvantati cu dor de vesnicie, de Cel ce este Vesnic. 
Fiti binecuvantati cu oameni care se roaga pentru voi, oameni bandaje de dragoste care sa arate prin traiul si dedicarea lor pe Domnul. 
Legati-va inima de El!
Lasati-va binecuvantati si iubiti de Tatal minunilor!
Fie ca parintii vostri sa va binecuvante cu prezenta, dragostea si grija lor si nu doar cu darurile si banii lor.
Fie ca Domnul ca va intregeasca casele si familiile, sa cresteti onorand Numele Domnului si spre Slava Lui si multumirea parintilor vostri!
Fiti binecuvantati!

duminică, 1 mai 2016

Domnul meu e viu!

E viu!
El, Cel promis, Cel așteptat, Mesia, Brațul Domnului, Unsul, Robul Domnului, Adevărul, Calea, Viața, Creatorul a ales să moară pentru cel creat.
A biruit moartea!

E viu!
El, Fiul Lui Dumnezeu a părăsit cerul și slava pentru a muri pentru mine și pentru tine.
A ales să fie Mielul de jertfă!
A ales să moară ca eu să fiu salvată, iertată, mântuită!
Prin sângele Lui am iertare și viață veșnică, sunt infiată și am devenit fiica Lui Dumnezeu!

E viu!
Mormântul e gol!

E viu!
Coasta străpunsă, semnele cuielor din mâini și picioare au fost văzute, atinse și pipăite!

E viu!
Domnul meu e viu!
Prin El și de la El am Viață!
Prin El și de la El am Bucurie, am Pace pentru că El este Pacea!

E viu!
Domnul meu e viu!

miercuri, 20 aprilie 2016

Messiah, Moshiach - StanTelchin, "Betrayed!"

The Commonwealth of Israel by Chad Holland

Pentru copilul acesta ma rugam!

"1 Samuel 1

1. Era un om din Ramataim-Tofim, din muntele lui Efraim, numit Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Tuf, efratit.

2. El avea doua neveste: una se numea Ana, iar cealalta Penina. Penina avea copii, dar Ana n-avea.

3. Omul acesta se suia in fiecare an din cetatea sa la Silo, ca sa se inchine inaintea Domnului ostirilor si sa-I aduca jertfe. Acolo se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni si Fineas, preoti ai Domnului.

4. In ziua cand isi aducea Elcana jertfa, dadea parti nevestei sale Penina, tuturor fiilor si tuturor fiicelor pe care le avea de la ea. 5. Dar Anei ii dadea o parte indoita; caci iubea pe Ana. Dar Domnul o facuse stearpa.

6. Potrivnica ei o intepa deseori, ca s-o faca sa se manie, pentru ca Domnul o facuse stearpa. 7. Si in toti anii era asa. Ori de cate ori se suia Ana la Casa Domnului, Penina o intepa la fel. Atunci ea plangea si nu manca.

8. Elcana, barbatul ei, ii zicea: "Ano, pentru ce plangi si nu mananci? Pentru ce ti-este intristata inima? Oare nu pretuiesc eu pentru tine mai mult decat zece fii?"

9. Ana s-a sculat, dupa ce au mancat si au baut ei la Silo. Preotul Eli sedea pe un scaun, langa unul din usorii Templului Domnului. 10. Si Ana se ruga Domnului cu sufletul amarat si plangea.

11. Ea a facut o juruinta si a zis: "Doamne Dumnezeul ostirilor! Daca vei binevoi sa cauti spre intristarea roabei Tale, daca-Ti vei aduce aminte de mine si nu vei uita pe roaba Ta si daca vei da roabei Tale un copil de parte barbateasca, il voi inchina Domnului pentru toate zilele vietii lui, si brici nu va trece peste capul lui."

12. Fiindca ea statea multa vreme in rugaciune inaintea Domnului, Eli se uita cu bagare de seama la gura ei. 13. Ana vorbea in inima ei si numai buzele si le misca, dar nu i se auzea glasul. Eli credea ca este beata 14. si i-a zis: "Pana cand vei fi beata? Du-te de te trezeste!"

15. Ana a raspuns: "Nu, domnul meu, eu sunt o femeie care sufera in inima ei, si n-am baut nici vin, nici bautura ametitoare; ci imi varsam sufletul inaintea Domnului. 16. Sa nu iei pe roaba ta drept o femeie stricata, caci numai prea multa mea durere si suparare m-a facut sa vorbesc pana acum."

17. Eli a luat din nou cuvantul si a zis: "Du-te in pace, si Dumnezeul lui Israel sa asculte rugaciunea pe care I-ai facut-o!"

18. Ea a zis: "Sa capete roaba ta trecere inaintea ta!" Si femeia a plecat. A mancat, si fata ei n-a mai fost aceeasi.

19. S-au sculat dis-de-dimineata si, dupa ce s-au inchinat pana la pamant inaintea Domnului, s-au intors si au venit acasa la Rama. Elcana s-a culcat cu nevasta sa Ana, si Domnul Si-a adus aminte de ea.

20. Cand i s-au implinit zilele, Ana a ramas insarcinata si a nascut un fiu, caruia i-a pus numele Samuel "caci", a zis ea, "de la Domnul l-am cerut."

21. Barbatul sau, Elcana, s-a suit apoi cu toata casa lui sa aduca Domnului jertfa de peste an si sa-si implineasca juruinta.

22. Dar Ana nu s-a suit si a zis barbatului ei: "Cand voi intarca copilul il voi duce, ca sa fie pus inaintea Domnului si sa ramana acolo pentru totdeauna."

23. Elcana, barbatul ei, i-a zis: "Fa ce vei crede, asteapta pana-l vei intarca. Numai implineasca-Si Domnul cuvantul Lui!" Si femeia a ramas acasa si a dat tata fiului ei, pana l-a intarcat.

24. Cand l-a intarcat, l-a suit cu ea, si a luat trei tauri, o efa de faina si un burduf cu vin. L-a dus in Casa Domnului la Silo: copilul era inca mic de tot. 25. Au injunghiat taurii si au dus copilul la Eli.

26. Ana a zis: "Domnul meu, iarta-ma! Cat este de adevarat ca sufletul tau traieste, domnul meu, atat este de adevarat ca eu sunt femeia aceea care stateam aici langa tine si ma rugam Domnului. 27. Pentru copilul acesta ma rugam, si Domnul a ascultat rugaciunea pe care I-o faceam. 28. De aceea vreau sa-l dau Domnului: toata viata lui sa fie dat Domnului." Si s-au inchinat acolo inaintea Domnului."

duminică, 17 aprilie 2016

Nu nouă Doamne

1. /: Nu nouă, Doamne! Nu nouă, Doamne!,
Ci Numelui Tău, Slavă-n veci! :/
/: Nu nouă, Doamne, Slavă-n veci! :/
/: Ci Numelui Tău, Slavă-n veci!:/

2. Israele, pe Domnul, Îl Laudă ne-ncetat,
Căci, Mare Îndurare, prin El ai căpătat!
Vesteşte Bunătatea, Credincioşia Lui
Şi spune tuturora, căci, altul, ca El, nu-i!

3. Dumnezeu Este Puternic. Altul, ca El, nu-i.
Milostiv, Domn al Dreptăţii. Slavă numai Lui!
Toată Slava şi-nchinarea, daţi lui Dumnezeu!,
Căci El Este Creatorul şi-n veci /: Va Domni! :/

4. Lăudaţi pe Yehowa, Dumnezeul Cel Sfânt!
Voi, dealuri şi izvoare, Lăudaţi-prin cânt!
Soarele şi luna, stele ce lucesc.
Pe Creatorul lumii azi mărturisesc.

5. Prin Isus, Mântuitorul, Mielul Sfânt, Biruitorul,
Am primit noi mântuirea, prin Graţia Lui;
Căci tot păcatul omenirii, la ispăşit la Golgota,
Vărsându-Şi sângele pe cruce, iar noi primit-am Viaţă.

6. /: Şi dacă pământul şi marea Îl Laudă pe Creator
Şi toate-I dau Slavă şi cântă, tu ce faci sărman muritor?
Vesteşte că Isus Trăieşte. El încă E Mântuitor.
Iertare, oricui, dăruieşte, de vine la Sfântul Izvor. :/

7. /: Laudă Domnului! ://: Laudă Domnului! :/
Laudă Domnului!
Toată Slava şi-nchinarea, numai Domnului!
/: Laudă Domnului! ://: Laudă Domnului! :/
Laudă Domnului!
Laudă Tatălui din Ceruri! Laudă Domnului!

8. /: Slavă Lui!://: Slavă Lui! :/
Slavă lui Dumnezeu! Slavă Lui!
/: Slavă Lui! ://: Slavă Lui! :/
Lui Isus, Mielul Sfânt! Slavă Lui!
/: Slavă Lui! ://: Slavă Lui! :/
Slavă Duhului Sfânt! Slavă Lui!
/: Slavă Lui! :/ Slavă Domnului!

vineri, 15 aprilie 2016

Nu umplu Eu cerurile si pamantul?

"23. Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, si nu sunt Eu si un Dumnezeu de departe?

24. Poate cineva sa stea intr-un loc ascuns fara sa-l vad Eu? - zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile si pamantul? - zice Domnul." Ieremia 23:23-24

joi, 14 aprilie 2016

Pedepseste-ma, Doamne, dar cu masura,

"23. Stiu, Doamne, ca soarta omului nu este in puterea lui; nici nu sta in puterea omului, cand umbla sa-si indrepte pasii spre tinta.

24. Pedepseste-ma, Doamne, dar cu masura, si nu in mania Ta, ca sa nu ma nimicesti!" Ieremia 10:23-24

miercuri, 13 aprilie 2016

La ce ne foloseste sa postim?

3. "La ce ne foloseste sa postim" - zic ei - "daca Tu nu vezi? La ce sa ne chinuim sufletul, daca Tu nu tii seama de lucrul acesta?" - Pentru ca, zice Domnul, in ziua postului vostru, va lasati in voia pornirilor voastre si asupriti pe simbriasii vostri.

4. Iata, postiti ca sa va ciorovaiti si sa va certati, ca sa bateti rautacios cu pumnul; nu postiti cum cere ziua aceea, ca sa vi se auda strigatul sus.

5. Oare acesta este postul placut Mie: sa-si chinuiasca omul sufletul o zi? Sa-si plece capul ca un pipirig si sa se culce pe sac si cenusa? Aceasta numesti tu post si zi placuta Domnului?

6. Iata postul placut Mie: 
dezleaga lanturile rautatii, 
deznoada legaturile robiei, 
da drumul celor asupriti si rupe orice fel de jug;
7. imparte-ti painea cu cel flamand si adu in casa ta pe nenorocitii fara adapost; 
daca vezi pe un om gol, acopera-l, si nu intoarce spatele semenului tau.

8. Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va incolti repede; neprihanirea ta iti va merge inainte, si slava Domnului te va insoti.

9. Atunci tu vei chema, si Domnul va raspunde, vei striga, si El va zice: "Iata-Ma!" 
Daca vei indeparta jugul din mijlocul tau, amenintarile cu degetul si vorbele de ocara, 
10. daca vei da mancarea ta celui flamand, 
daca vei satura sufletul lipsit, atunci lumina ta va rasari peste intunecime, si intunericul tau va fi ca ziua in amiaza mare!

11. Domnul te va calauzi neincetat, iti va satura sufletul chiar in locuri fara apa si va da din nou putere madularelor tale; vei fi ca o gradina bine udata, ca un izvor ale carui ape nu seaca.

12. Ai tai vor zidi iarasi pe daramaturile de mai inainte, vei ridica din nou temeliile strabune, vei fi numit "Dregator de sparturi", "Cel ce drege drumurile si face tara cu putinta de locuit".

13. Daca iti vei opri piciorul in ziua Sabatului ca sa nu-ti faci gusturile tale in ziua Mea cea sfanta; daca Sabatul va fi desfatarea ta, ca sa sfintesti pe Domnul, slavindu-L, si daca-L vei cinsti neurmand caile tale, neindeletnicindu-te cu treburile tale si nededandu-te la flecarii, 14. atunci te vei putea desfata in Domnul, si Eu te voi sui pe inaltimile tarii, te voi face sa te bucuri de mostenirea tatalui tau Iacov; caci gura Domnului a vorbit." Isaia 58:14

marți, 12 aprilie 2016

Ești cel mai frumos

Caci asa vorbeste Domnul

"18. Caci asa vorbeste Domnul, Facatorul cerurilor, singurul Dumnezeu care a intocmit pamantul, l-a facut si l-a intarit, l-a facut nu ca sa fie pustiu, ci l-a intocmit ca sa fie locuit: "Eu sunt Domnul, si nu este altul!

19. Eu n-am vorbit in ascuns, intr-un colt intunecos al pamantului. Eu n-am zis semintei lui Iacov: "Cautati-Ma in zadar!" Eu, Domnul, spun ce este adevarat, vestesc ce este drept.

20. Strangeti-va, veniti si apropiati-va impreuna, voi cei scapati dintre neamuri! N-au nicio pricepere cei ce isi duc idolul de lemn si cheama pe un dumnezeu care nu poate sa-i mantuiasca.

21. Spuneti-le si aduceti-i incoace, ca sa se sfatuiasca unii cu altii! Cine a prorocit aceste lucruri de la inceput si le-a vestit demult? Oare nu Eu, Domnul? Nu este alt Dumnezeu decat Mine, Eu sunt singurul Dumnezeu drept si mantuitor, alt Dumnezeu afara de Mine nu este.

22. Intoarceti-va la Mine, si veti fi mantuiti toti cei ce sunteti la marginile pamantului! Caci Eu sunt Dumnezeu, si nu altul.

23. Pe Mine insumi Ma jur, adevarul iese din gura Mea, si cuvantul Meu nu va fi luat inapoi: orice genunchi se va pleca inaintea Mea si orice limba va jura pe Mine.

24. "Numai in Domnul", Mi se va zice, "locuieste dreptatea si puterea; la El vor veni, si vor fi infruntati toti cei ce erau maniati impotriva Lui.

25. In Domnul vor fi facuti neprihaniti si proslaviti toti urmasii lui Israel." Isaia 45:18-25

vineri, 8 aprilie 2016

Corul si Orchestra Nationala BBSO - Glorie Mielului



Îl văd pe Isus, înălțat în slavă
Ochii mei spre El privesc
Și fața Lui o zăresc
Îl văd pe Isus, îmbrăcat în Slavă
Pe tron El e înălțat
Iar mantia-I umple Templul!

Și îngerii în cor cântă glorie
Toți cei sfinți îi cântă glorie
Tot pământul îi cântă glorie
Glorie mielului
Cântăm Mielului Sfânt ce șade pe tron
Și-n ceruri domnește pe veci slava Lui
Mielului Sfânt, cel care-a fost
Este și vine!

Aleluia, Aleluia, Aleluia... x4

Veniți sa ne-nchinăm
Mielului Sfânt, cinste onoare și slavă doar Lui
Mielului Sfânt, ce șade pe tron
Și-n ceruri domnește pe veci slava Lui
Sa ne-nchinăm, sa ne-nchinăm Mielului Sfânt
Aleluia, Aleluia

Aleluia, Aleluia, Aleluia... x4

|: Cântăm Mielului Sfânt ce șade pe tron
Și-n ceruri domnește pe veci slava Lui
Mielului Sfânt, cel care-a fost
Este și vine! :|
Aleluia, Aleluia 

miercuri, 6 aprilie 2016

Aceasta este datoria oricarui om!

"1. Dar adu-ti aminte de Facatorul tau in zilele tineretii tale, 
pana nu vin zilele cele rele si pana nu se apropie anii cand vei zice: "Nu gasesc nicio placere in ei"; 

2. pana nu se intuneca soarele si lumina, luna si stelele, si pana nu se intorc norii indata dupa ploaie;

3. pana nu incep sa tremure paznicii casei si sa se incovoaie cele tari pana nu se opresc cei ce macina caci s-au imputinat; pana nu se intuneca cei ce se uita pe ferestre

4. pana nu se inchid cele doua usi dinspre ulita cand uruitul morii slabeste, te scoli la ciripitul unei pasari, glasul tuturor cantaretelor se aude inabusit, 5. te temi de orice inaltime si te sperii pe drum; 

pana nu infloreste migdalul cu peri albi, si de abia se taraste lacusta; pana nu-ti trec poftele, caci omul merge spre casa lui cea vesnica, si bocitorii cutreiera ulitele;

6. pana nu se rupe funia de argint, pana nu se sfarama vasul de aur, pana nu se sparge galeata la izvor si pana nu se strica roata de la fantana;

7. pana nu se intoarce tarana in pamant, cum a fost, si pana nu se intoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.

8. O, desertaciune a desertaciunilor, zice Eclesiastul; totul este desertaciune.

9. Pe langa ca Eclesiastul a fost intelept, el a mai invatat si stiinta pe popor, a cercetat, a adancit si a intocmit un mare numar de zicatori.

10. Eclesiastul a cautat sa afle cuvinte placute si sa scrie intocmai cuvintele adevarului.

11. Cuvintele inteleptilor sunt ca niste bolduri; si, stranse la un loc, sunt ca niste cuie batute, date de un singur stapan.

12. Incolo, fiule, ia invatatura din aceste lucruri; daca ai voi sa faci o multime de carti, sa stii ca n-ai mai ispravi, si multa invatatura oboseste trupul.

13. Sa ascultam, dar, incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om.

14. Caci Dumnezeu va aduce orice fapta la judecata, si judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau." Eclesiastul 12

marți, 5 aprilie 2016

prietenie, curtare, logodnă - pași spre o căsătorie fericită - Paul Goodnight


Doua lucruri Iti cer; nu mi le opri inainte de moarte!

"4. Cine s-a suit la ceruri si cine s-a coborat din ele? Cine a adunat vantul in pumnii lui? Cine a strans apele in haina lui? Cine a hotarat toate marginile pamantului? Cum se numeste el si cum cheama pe fiul sau? Stii tu lucrul acesta? -

5. Orice cuvant al lui Dumnezeu este incercat. El este un scut pentru cei ce se incred in El.

6. N-adauga nimic la cuvintele Lui, ca sa nu te pedepseasca si sa fii gasit mincinos. -

7. Doua lucruri Iti cer; nu mi le opri inainte de moarte!

8. Departeaza de la mine neadevarul si cuvantul mincinos; nu-mi da nici saracie, nici bogatie, da-mi painea care-mi trebuie.

9. Ca nu cumva, in belsug, sa ma lepad de Tine si sa zic: "Cine este Domnul?" Sau ca nu cumva, in saracie, sa fur si sa iau in desert Numele Dumnezeului meu. -

10. Nu cleveti pe un slujitor la stapanul lui, ca sa nu te blesteme si sa te faci vinovat. -

11. Este un neam de oameni care blestema pe tatal sau si nu binecuvanta pe mama sa.

12. Este un neam de oameni care se crede curat si totusi nu este spalat de intinaciunea lui.

13. Este un neam de oameni ai caror ochi sunt trufasi si care isi tin pleoapele sus.

14. Este un neam de oameni ai caror dinti sunt niste sabii si ale caror masele sunt niste cutite, ca sa manance pe cel nenorocit de pe pamant si pe cei lipsiti dintre oameni. -

15. Lipitoarea are doua fete: "Da! Da!" Trei lucruri sunt nesatioase, patru lucruri nu zic niciodata: "Destul!" 16. si anume: Locuinta mortilor, femeia stearpa, pamantul, care nu este satul de apa, si focul, care nu zice niciodata: "Destul!" -

17. Pe ochiul care isi bate joc de tatal sau si nesocoteste ascultarea de mama, il vor scobi corbii de la parau si il vor manca puii de vultur. -

18. Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele si chiar patru pe care nu le pot pricepe: 19. urma vulturului pe cer, urma sarpelui pe stanca, urma corabiei in mijlocul marii si urma omului la o fata.

20. Tot asa este si calea femeii preacurve: ea mananca si se sterge la gura, si apoi zice: "N-am facut nimic rau." -

21. Trei lucruri fac sa se rascoale o tara si patru lucruri nu le poate suferi: 22. un rob care a inceput sa imparateasca, un nebun care are paine din belsug, 23. o femeie dispretuita care se marita si o roaba care mosteneste pe stapana sa. -

24. Patru vietati sunt mai mici pe pamant, si totusi din cele mai intelepte: 25. furnicile, care nu sunt un popor tare, dar isi pregatesc hrana vara, 26. soarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar isi asaza locuinta in stanci; 27. lacustele n-au imparat, si totusi pornesc toate in cete; 28. paianjenul il poti prinde cu mainile, si se gaseste totusi in casele imparatilor.

29. Trei fiinte au o tinuta frumoasa si patru au mers maret: 30. leul, viteazul dobitoacelor, care nu se da inapoi dinaintea nimanui; 31. calul gata inchingat si tapul; si imparatul, caruia nimeni nu-i poate sta impotriva. -

32. Daca mandria te impinge la fapte de nebunie si daca ai ganduri rele, pune mana la gura: 33. caci baterea laptelui da smantana, scarpinarea nasului da sange, si stoarcerea maniei da certuri." Proverbe 30:4-33