marți, 13 decembrie 2011

suflet gol

Ieri dimineata, la prima ora, citeam despre moartea cantaretei Malina Olinescu. Imediat mi-am adus aminte cum in adolescenta o urmaream cu admiratie cand iesea pe scena sa cante .... Frumoasa femeie. Gestul ei e unul tragic, disperat ... arata disperarea din sufletul ei, de dincolo de fatada, masca ...

Augustin scria: "Dumnezeu ne-a creat cu un gol in suflet. Acest gol nu poate fi umplut decat de El" (asa mi-l aduc aminte acum). Si, ce facem cu disperarea care ne apuca cand simtim golul ca devine mare, mare, tot mai mare, incepe sa doara .... si parca nimic nu mai este bun, frumos, nimic nu ne place. Pe fondul unor mosteniri de familie cu nemultumiti, sinucigasi, depresivi .... ajungem unde? Pe caldaramul din fata blocului sau in copac sau cu venele taiate pe lung sau lat, cu supradoze infulecate sa ne saturam.

Stiu ca suna sadic, ironic insa ce facem cu golul din noi? Il umplem cu cariera, familie, cautam dragostea care ni se duce din maini ca si fumul? Invatam pana dam in alte belele. Muncim pana murin cu capul pe birou. Ne consumam pentru noi si altii pana infundam spitalul si ... nimanui nu ii pasa. Vrem sa avem cat mai mult ca sa ne simtim impliniti si implinirea .... tot nu vine.

Cu cei din biserica studiem acum 2 Corinteni si in capitolul 4:6-7 scrie asa "Dumnezeu, Care a spus: „Să lumineze lumina din întuneric!“, a luminat şi inimile noastre, pentru a ne da lumina cunoaşterii slavei lui Dumnezeu strălucind pe faţa lui Isus. Dar noi avem această bogăţie în nişte vase de lut, pentru a arăta că această putere nemaipomenită Îi aparţine lui Dumnezeu şi nu vine de la noi. "

Ce sunt? De ce am aparut pe pamant? Sunt un om creat de mana Domnului. Sunt un vas in mana Olarului. El, cel care a spus: "Sa fie lumina!" a luminat si in inima mea. Port o comoara pentru ca El e lumina din vasul meu. Sunt valoaroasa pentru ce am in mine, nu pentru ce sunt.

Si da, vasul meu poate fi afectat de acenee, bulimie, gras, extrem de slab, cu nasul mare, urechile clapauge, diform din punct de vedere al uneora sau altora ... dar, comoara din mine da valoare vasului si nu vasul da valoare comorii.

Daniel Branzai (un om foarte drag mie) are postat un articol despre vase si Olar iar Rodica Botan povesteste ca a participat la un retreat (o iesire) cu femeile unde au avut parte de un curs gratuit de olarit .... diferit.

Si ce daca nu arat perfect/a din punctul de vedere al papusii Barbie? Si ce daca nu am participat la concursurile de frumusete, nu am diplome aurite la nu stiu ce universitati celebre de prin alte tari, nu am conturi grase, masini, case ....? Toate aste nu-s decat umpluturi pentru golul sufletului. Eu Il am pe Mesia, Christos si mi-i de-ajuns. Am Lumina in vasul meu si golul a disparut.

Si, bucuria umplerii ma face sa cant, sa cant, sa cant! In clip sunt cateva melodii care imi plac pentru ca-s pline de viata, de Dumnezeu ... canta despre El, despre Lumina mea.

3 comentarii:

Rodica Botan spunea...

SI BUCURIA UMPLERII...asa sa fie Cella...El te-a creiat in mod minunat...Psalmul 139...

Cella spunea...

Si unic ... asta imi place si mai mult ;))

Daniel Branzai spunea...

Frumusetea depinde mai mult de privitor decat de cel privit. Fiul lui Dumnezeu n-avea nici frumusete ... nimic care sa-ti atraga privirea ... Totusi, El a fost este si va fi Cel mai frumos dintre oameni.