Mereu si mereu, Domnul prin Isaia spune: Amintiti-va! Ganditi!- Meditati! Amintiti-va! Ascultati! Nu cred ca e capitol in care sa nu am unul din aceste indemnuri. In unele capitole e frecvent acest indemn. Incapatanata cum sunt si mandra pe deasupra ... gandesc ca Isaia e cam enervant. Ce tot atata indemnuri de astea? Sa treaca la subiect, sa spuna ce are de spus. La fel era si poporul vremii lui ... si de asta nu ma mira ca atata a trebuit sa insiste Domnul cu ei si la ei.
Repetitia e mama invataturii! Asta stim inca de la gradinita. Dar ca sa repeti inseamna ca ti-ai insusit informatia, nu? Nu se punea problema poporului evreu ca nu stie cine ii este Dumnezeul, cine a creat poporul, cine ii poarta de grija.
Trebuia sa isi aminteasca asta!
Si nu numai atat, trebuia sa mediteze, sa intoarca aceasta informatie pe toate fetele, sa o creada, sa se increada in Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov.
Sa te trezesti gandindu-te ce Minunat Creator ai in timp ce iti admiri pruncul sau un rasarit / apus de soare, in timp ce iti tremura maduva in tine pe timp de furtuna, in timp ce savurezi niste fructe aromate sau iti revii dupa boala .... sau vezi cum cresc plantele scaldandu-se in razele soarelui.
Domnul imi cere sa imi amintesc sa El este Cel ce m-a creat. El este Cel ce s-a gandit la mine, la cum voi fi, arata inca inainte de creatie, a facut planul cu Cella si a avut grija ca eu sa apar, a avut grija sa nu imi dispara linia pe care eu sa vin pe lume. El este Cel ce m-a tesut in burta mamei. El este Cel ce a vegheat peste mine. El este Cel ce ma iubeste, asculta, indeamna, pedepseste.
Si, nu numai sa imi amintesc. Sa ma las informatia asta sa imi patrunda in fiecare por al fiintei mele, sa ma scald in dragostea Lui, sa ma las iubita, vindecata, mangaiata. Sa Il rog sa imi deschida ochii si sa vad minunile ce le face cu mine si pentru mine.
Prefer sa aud in loc sa ascult. E mai comod si pot repede da vina pe uitare. Si cum ... inaintez in varsta, scuza asta e si mai valida. Insa ... Domnul are grija sa ma puna la colt frumusel si sa imi explice ca scuza asta de doi bani nu tine. Eu trebuie sa ascult, nu sa aud sau sa ma prefac ca aud.
Ma stie cum eu habar nu am. Nu imi vorbeste tipand, urland pentru ca stie ca nici macar nu m-ar interesa ce spune. Stie cata doza de incapatanare a pus in mine si stie ce corzi sa atinga ca sa ascult.
De cateva saptamani am realizat cum se implinesc proorociile si in timpul meu. Credeam ca ele au fost pe vremea lui Isaia, a lui Isus, a proorocilor, stiam ca mai sunt care nu s-au implinit dar nu ma gandeam ca eu voi fi martor de departe la ele. Urmaresc stirile sin Siria si Egipt pentru ca sunt doua profetii ale lui Isaia. Pot vedea la stirile de pe internet (mai putin mediatizate in Romania) ca fiecare cuvant spus de Domnul se implineste. Ma uit la activitatea de la Temple Institute din Ierusalim cum isi vad de treaba lor, cum isi invata levitii cohanimi ce trebuie sa stie despre jertfe, ritualuri, haine, melodii si ... parul mi se increteste mai mult.
Astazi se termina cele zece zile ale sarbatorii de Yom Kipur = Ziua Ispasirii. Evreii de pretutindeni sunt de aseara in zi post si rugaciune. La finalul zilei sofarele, sau cum e tradus in Cornilescu, trambitele vor suna anuntand sfarsitul postului, mielul e jertfil si pacatele sunt iertate, Azazel e trimis in pustie. Cei ce si-au increderea in Yeshua HaMaschiach = Isus Christos cred ca El e mielul jertfit pentru pacate si Ii asteapta revenirea!
Asculta! Aminteste-ti! Gandeste! Mediteaza!
Necredinta creste daca nu ascult, daca nu imi amintesc ceea ce am ascultat, daca nu gandesc ceea ce spune Domnul, daca nu meditez la ceea ce spune El.
Repetitia e mama invataturii! Asta stim inca de la gradinita. Dar ca sa repeti inseamna ca ti-ai insusit informatia, nu? Nu se punea problema poporului evreu ca nu stie cine ii este Dumnezeul, cine a creat poporul, cine ii poarta de grija.
Trebuia sa isi aminteasca asta!
Si nu numai atat, trebuia sa mediteze, sa intoarca aceasta informatie pe toate fetele, sa o creada, sa se increada in Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov.
Sa te trezesti gandindu-te ce Minunat Creator ai in timp ce iti admiri pruncul sau un rasarit / apus de soare, in timp ce iti tremura maduva in tine pe timp de furtuna, in timp ce savurezi niste fructe aromate sau iti revii dupa boala .... sau vezi cum cresc plantele scaldandu-se in razele soarelui.
Domnul imi cere sa imi amintesc sa El este Cel ce m-a creat. El este Cel ce s-a gandit la mine, la cum voi fi, arata inca inainte de creatie, a facut planul cu Cella si a avut grija ca eu sa apar, a avut grija sa nu imi dispara linia pe care eu sa vin pe lume. El este Cel ce m-a tesut in burta mamei. El este Cel ce a vegheat peste mine. El este Cel ce ma iubeste, asculta, indeamna, pedepseste.
Si, nu numai sa imi amintesc. Sa ma las informatia asta sa imi patrunda in fiecare por al fiintei mele, sa ma scald in dragostea Lui, sa ma las iubita, vindecata, mangaiata. Sa Il rog sa imi deschida ochii si sa vad minunile ce le face cu mine si pentru mine.
Prefer sa aud in loc sa ascult. E mai comod si pot repede da vina pe uitare. Si cum ... inaintez in varsta, scuza asta e si mai valida. Insa ... Domnul are grija sa ma puna la colt frumusel si sa imi explice ca scuza asta de doi bani nu tine. Eu trebuie sa ascult, nu sa aud sau sa ma prefac ca aud.
Ma stie cum eu habar nu am. Nu imi vorbeste tipand, urland pentru ca stie ca nici macar nu m-ar interesa ce spune. Stie cata doza de incapatanare a pus in mine si stie ce corzi sa atinga ca sa ascult.
De cateva saptamani am realizat cum se implinesc proorociile si in timpul meu. Credeam ca ele au fost pe vremea lui Isaia, a lui Isus, a proorocilor, stiam ca mai sunt care nu s-au implinit dar nu ma gandeam ca eu voi fi martor de departe la ele. Urmaresc stirile sin Siria si Egipt pentru ca sunt doua profetii ale lui Isaia. Pot vedea la stirile de pe internet (mai putin mediatizate in Romania) ca fiecare cuvant spus de Domnul se implineste. Ma uit la activitatea de la Temple Institute din Ierusalim cum isi vad de treaba lor, cum isi invata levitii cohanimi ce trebuie sa stie despre jertfe, ritualuri, haine, melodii si ... parul mi se increteste mai mult.
Astazi se termina cele zece zile ale sarbatorii de Yom Kipur = Ziua Ispasirii. Evreii de pretutindeni sunt de aseara in zi post si rugaciune. La finalul zilei sofarele, sau cum e tradus in Cornilescu, trambitele vor suna anuntand sfarsitul postului, mielul e jertfil si pacatele sunt iertate, Azazel e trimis in pustie. Cei ce si-au increderea in Yeshua HaMaschiach = Isus Christos cred ca El e mielul jertfit pentru pacate si Ii asteapta revenirea!
Asculta! Aminteste-ti! Gandeste! Mediteaza!
Necredinta creste daca nu ascult, daca nu imi amintesc ceea ce am ascultat, daca nu gandesc ceea ce spune Domnul, daca nu meditez la ceea ce spune El.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu