marți, 7 februarie 2012

104 ani ...

M-am tot intrebat de ce a plecat Israel si Iuda in robie. De ce i-a imprastiat Dumnezeu peste tot? De ce frumusetea de Templu din Ierusalim a trebuit sa ajunga o paragina? Doar aveau sulurile cu scrierile legii. Doar aveau preoti care sa ii invete. Doar aveau profeti si prooroci. Doar vedeau minuni facute de Domnul printre ei. De ce s-a ajuns aici? Profetii, proorocii vorbeau degeaba? Adica isi raceau gura si nimeni nu ii asculta?

Inainte de robie, Iuda are parte de belsug, mai ceva ca pe vremea lui Solomon. Insa ni se spune ca idolatria era la ea acasa, viciile le curgeau prin sange, coruptia era stapana, neascultarea de Dumnezeu domnea. Pentru ca am considerat ca numai barbatii trebuie sa studieze si sa inteleaga Biblia si apoi sa o explice femeilor, ca ele au altceva de facut, ... ma gasesc acum in faza de studiu, de cautare a informatiilor pentru a intelege contextul istoric, politic, religios, care sunt profetii care vin sa spuna poporului despre ceea ce ii asteapta.

Si vine Isaia, Mica si Ioel. Cartea Isaia incepe asa: "Viziunea pe care a avut-o Isaia, fiul lui Amoţ, cu privire la Iuda şi la Ierusalim, în timpul lui Uzia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, regii lui Iuda." 4 regi care domnesc asa: Uzia  Azaria, 790-739, adica 52 de ani; Iotam 750-735 (din 750-739 a fost co-regent cu tatal sau Uzia) - 16 ani; Ahaz 732-715 insa si el a fost co-regent cu tatal sau Iotam intre 735-732 - 16 ani; Ezechia 715-686 - 29 de ani. Patru domnii intre 790-686 care inseamna 104 ani. Isaia a fost contemporan cu Uzia. Si nu numai Isaia i-a fost contemporan ci si Osea (Osea 1:1) si Amos (Amos 1:1). Apoi apare Ioel si Mica. Timp de 104 ani Domnul le spune ce are impotriva lor, le repeta ca-va duce in robie, ca le va fi greu ... insa degeaba.

Ioel 2:12-14 "Totuşi chiar acum, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine cu toată inima, cu post, cu plânset şi cu jale. Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele! Întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul vostru, căci El este îndurător şi milostiv, încet la mânie şi plin de dragoste, şi-I pare rău când trimite nenorocirea. Cine ştie? Poate se va întoarce cu părere de rău şi va lăsa după El o binecuvântare, un dar de mâncare şi o jertfă de băutură pentru Domnul, Dumnezeul vostru."

Isaia 1:2-20 " „Ascultaţi, ceruri! Ia aminte, pământ! pentru că DOMNUL a vorbit: «Am îngrijit copii şi i-am crescut, dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea. Boul îşi cunoaşte stăpânul, iar măgarul ştie ieslea stăpânului său, însă Israel nu cunoaşte, poporul Meu nu înţelege!»
Ah, neam păcătos, popor încărcat cu nedreptate, sămânţă de nelegiuiţi, copii stricaţi!
Ei L-au părăsit pe DOMNUL, L-au dispreţuit pe Sfântul lui Israel şi I-au întors spatele!
Ce folos să mai fiţi pedepsiţi, de vreme ce stăruiţi în răzvrătire!? Tot capul e bolnav şi toată inima suferă! Din tălpi şi până-n creştet, nimic nu e sănătos, doar vânătăi şi răni, răni sângerânde, care nu s-au uscat şi care n-au fost legate sau alinate cu untdelemn. Ţara voastră este pustie, cetăţile voastre sunt arse de foc, câmpurile voastre sunt devorate de străini chiar în faţa voastră; ţara vă este devastată ca şi când ar fi fost răscolită de străini.
Fiica Sionului este părăsită ca o colibă în vie, ca un adăpost într-un câmp de castraveţi, ca o cetate asediată. Dacă DOMNUL Oştirilor nu ne-ar fi lăsat câţiva supravieţuitori, am fi ajuns ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora.
«Ce este pentru Mine mulţimea jertfelor voastre? zice DOMNUL.
Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor şi de grăsimea viţeilor îngrăşaţi!

Nu-Mi place deloc sângele taurilor, al mieilor sau al ţapilor.
Cine v-a cerut să vă înfăţişaţi înaintea Mea, pângărindu-Mi curţile?

Nu mai aduceţi jertfe fără rost! Mi-e scârbă de tămâia voastră!
Nu pot suferi adunarea de sărbătoare unită cu nelegiuirea: lunile noi, Sabatele şi adunările voastre.

Sufletul Meu urăşte lunile voastre noi şi sărbătorile voastre; ele au devenit o povară pentru Mine, am obosit să le mai port.

Când vă veţi ridica mâinile, Îmi voi ascunde ochii de voi.
Chiar dacă veţi face multe rugăciuni, nu le voi asculta.
Mâinile vă sunt pline de sânge; spălaţi-vă şi curăţaţi-vă!
Îndepărtaţi faptele voastre rele dinaintea ochilor Mei!
Nu mai faceţi rău, ci învăţaţi să faceţi bine!
Căutaţi dreptatea, scăpaţi pe cel asuprit!
Faceţi dreptate orfanului şi vorbiţi în apărarea văduvei!
Veniţi acum să ne judecăm, zice DOMNUL.
Deşi păcatele voastre sunt ca o haină stacojie, ele se vor face albe ca zăpada; deşi sunt roşii ca purpura, ele se vor face ca lâna.
Dacă veţi vrea şi veţi asculta, vă veţi hrăni cu ce are ţara mai bun, dar dacă vă veţi împotrivi şi vă veţi răzvrăti, veţi fi nimiciţi de sabie», căci gura DOMNULUI a vorbit."

4 comentarii:

Livius spunea...

Si s-au impotrivit....

Kostinush spunea...

hmm..si inca cum ...

cella profiri spunea...

Am tot fost intrebata de ce ma tot intereseaza istoria acestor regi? Ce treaba am eu cu ei? Nu au facut nimic bun ... deci sa trec peste ei.

Numai ca mie mi se pare esential sa stiu despre ei, despre modul cum Ii trateaza Dumnezeu si cum reactioneaza ei.

cella profiri spunea...

Si noi nu facem la fel?