e nevoie de-un cantec ...

La prima ora dimineata am primit un mesaj cu vesti despre Teodora Dragomir, un mesaj scris chiar de tatal ei, Cristian Dragomir.

"Marti 31 ianuarie, Teodora a fost programata pentru a doua interventie chirurgicala. Am crezut ca toate problemele vor fi rezolvate doar intr-o singura operatie, cea de saptamana trecuta, insa imediat ce au deschis-o, au observat acele 2 arce aortice despre care am scris anterior, unul din ele trebuind sa fie eliminat. Din pacate nici la inima lucrurile nu au stat foarte bine in sensul ca o clapeta s-a inchis mai mult decat ar fi fost normal, in felul acesta impiedicand inima sa functioneze corect prin urmare era necesar sa se mai intervina odata si la inima. In decurs de numai 7 zile…2 operatii la inima…la un copil de 6,5 kg …

Intr-adevar, in situatii de genul acesta, numai Domnul poate intari suficient omul sa reziste (si pe cel operat dar si pe cei de langa) Daca initial despre aceasta a doua operatie s-a vorbit oarecum relaxat spunandu-ne ca nu va dura mult ci intre jumatate de ora poate cel mult o ora, ulterior ne-am vazut in situatia de a astepta cu sufletul la gura 4 ore si jumatate.

Marti, la ora 9 am ajuns cu Corina la terapie intensiva. In urma cu o zi avusesem o serie intreaga de “ispite”. Masina imprumutata de la cineva de aici ne-a lasat; pur si simplu nu a mai vrut sa porneasca, apoi si aparatul foto s-a stricat nemaiputand fi utilizabil. (momentan voi posta imagini facute cu telefonul mobil). Am rezolvat-o pana la urma cu masina, cumnatul meu intervenind la timp.

Odata ajunsi la Teo in terapie intensiva, am asteptat sa fie luata si dusa la operatie insa, din cauza unor urgente, interventia a fost lasata pe dupa-amiaza. Abia la ora 14.20 Teodora a intrat in operatie. Am reluat ceea ce facusem si saptamana trecuta la prima operatie. Ne-am rugat, ne-am plimbat si iarasi ne-am rugat ca Domnul s-o intareasca pe Teo, ca inimioara ei … sa reziste. Greu este in astfel de momente cand astepti si astepti si intrebi si … “nu, nu s-a terminat operatia”… ai senzatia ca nu se mai termina odata.

La ora 18:50, dupa aproape 4 ore si jumatate, Teodora a iesit din operatie si am primit telefon de la doctorul Mair: Domnule Dragomir, operatia s-a incheiat. Am reusit sa rezolvam si aceste probleme. In jumatate de ora, Teodora va fi adusa inapoi la Terapie Intensiva si o veti putea vedea. Multumesc din suflet dr Mair, am spus, in acelasi timp ce am rostit in gand “Multumesc din suflet, inca odata, Isus”

Jumatatea de ora s-a transformat in cateva ore si tot nu am putut s-o vedem pe Teo deoarece, in timpul operatiei, i s-a scazut temperatura corpului pentru a putea fi operata iar acum, vrand sa-i puna o alta branula nu reuseau sa-i gaseasca vena. S-a facut 19:30, s-a facut 20:30 s-a facut 21:30 si…tot nu am putut sa intram la ea. A iesit o doctorita si ne-a dat toate informatiile despre cum a decurs operatia si despre starea ei rugandu-ne s-o iertam insa nu poate sa ne lase s-o vedem deoarece inca nu au reusit sa-i puna branula si toata aparatura la care era conectata. Am multumim Domnului si doctoritei ca Teo e bine si am plecat acasa linistiti chiar daca nu o vazusem. Am vazut a doua zi ca branula era pusa in cap.

Azi, 1 februarie, am mers dimineata la prima ora la ea deoarece am vrut sa fim acolo in caz ca se trezeste. Miercurea trecuta, dupa prima operatie, cand s-a trezit a fost foarte speriata de ceea ce a vazut in jurul ei si am vrut sa nu se mai repete. Medicii preconizau ca din anestezie sa se trezeasca in seara asta sau chiar maine dimineata insa ea, s-a trezit la putin timp dupa ce am ajuns noi acolo. Am vorbit putin cu ea, am mangaiat-o si am sarutat-o printre cabluri, pe unde am putut si noi…manute, picioruse, frunte, nu ne-a scapat nimic. J

Este foarte activa, spunea un asistent. Ii dam un calmant si de durere dar si pentru somn si de regula 20 mg administrat la orice copil, asigura un somn de cel putin o ora. La Teo, dupa 2-3 minute, s-a dus efectul se trezeste si vrea sa se ridice.

Inca nu s-a trezit complet de cand a intrat in prima operatie. Apoi a urmat acel somn indus pentru a se reface. Asteptam momentul cand nu va mai avea nicio drena (acum are 3 bagate in burta) niciun fir legat si nicio branula. Ne rugam ca recuperarea postoperatorie, care este la fel de importanta ca si operatia in sine (uneori chiar mai importanta) sa fie rapida. Ne rugam sa nu mai faca febra, sa fie extubata si sa fie stabila fara surplus de oxigen si … sa plecam cat mai repede acasa SANATOSI DEPLIN in Numele Lui Isus.

Multumim tuturor celor care sunteti alaturi de noi. Domnul Dumnezeu sa va rasplateasca !"

Acum dupa ce am vazut minunea inima mea simte nevoia sa cante, laude, asculte, scrie, sa compuna un cantec de lauda!