"– Eu. Eu sunt aici! Trimite-mă!"

http://www.preceptaustin.org/isaiah_commentaries.htm

Cautand informatii despre Isaia am gasit, asa cum isi si incepe cartea, ca este fiul lui Amoz (sau Amoţ) care era frate cu Amazia, regele din Iuda. Profetia cuprinde perioada 740-680 B.C. adica inainte de moartea regelui Uzia sau Azaria si inclusiv moartea lui Ezechia.

Comentatorii spun ca si-a inceput lucrarea de tanar, ca pe vremea lui Uzia nu a avut o viata prea roz insa stiu ca Iotam a fost un rege bun, apoi vine Ahaz care deshide toate usile pentru a intra idolatria in Iuda. Vine insa Ezechia care darama idolii si inaltimile vrand sa faca curatenie spirituala in tara. 

Sa traiesti in vremea a 4 regi, sa ai puterea si taria sa spui Domnului "– Sunt aici! Trimite-mă!" Isaia 6:8 fac din Isaia un  adevarat om al Lui Dumnezeu de care incepe sa imi placa. Discutam aseara cu cineva pe care am rugat sa ma ajute sa descalcesc un pic istoria aici si mi-a zis: "Ce te intereseaza pe tine regii astia? Nu-s importanti deloc! De ce faci atata caz de ei?" I-am explicat ca vad aici un punct important in istoria poporului, vad neascultarea care parca intrece orice limita si parca rabdarea Lui Dumnezeu se sfarseste si ii duce in robie sa invete ca El le este Dumnezeu.

Ma gandeam la expresia asta: "– Sunt aici! Trimite-mă!". Stiu ca in Cornilescu este tradusa "Iata-ma, trimite-ma!", in ebraica este " הִנְנִי שְׁלָחֵנִי" care se traduce in engleza "I, Here [am] I; send me" si in romaneste este asa: "– Eu. Eu sunt aici! Trimite-mă!"

Asta face Isaia cand Domnul i-a aratat intr-o viziune viitorul poporului Sau. Ce fac eu? Acum in timpurile astea confuze din toate punctele de vedere. Am curajul sa ma dau pe mana Domnului si sa spun ca Isaia? Am incredere in Dumnezeu ca imi va purta de grija si sa spun: "– Eu. Eu sunt aici! Trimite-mă!"?

Inseamna sa ma ascund, sa imi risc viata, sa imi fac dusmani spunand adevarul si stiu ca adevarul doare, sa studiez ce spune Domnul, sa nu ma las influentata de cei care mereu si mereu imi spun sa las studiul si sa nu mai dezgrop mortii, sa ma duc unde ma trimite Domnul.

Recunosc ca mi-i teama sa spun din toata inima "– Eu. Eu sunt aici! Trimite-mă!" insa asa timid si mai cu jumatate de gura vreau sa fiu ca si Isaia. Clar, Isaia, in varianta feminina. Suna ciudat, socant, maret, cu tendinte vedetiste, sado-maso sau mai stiu eu cum ... Dar, ma gandesc acum la o alta femeie care a primit un mesaj asemanator de socant de la unchiul sau „Să nu-ţi imaginezi că, fiind în palat, vei scăpa totuşi cu viaţă, singura dintre toţi iudeii! Dacă vei tăcea acum, mângâierea şi izbăvirea iudeilor va veni din altă parte, iar tu şi familia tatălui tău veţi pieri. Cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?“  Estera 4:13-14.