sâmbătă, 18 februarie 2012

furtuna in creier: intrebarile chemarii

Imi continui studiul meu in Isaia insa ... am "un pitic pe creier". Daca ar fi sa fii invitat la o conferinta/un seminar/o intalnire cu tema: "Descopera-ti chemarea!", ce anume te-ai astepta sa auzi? Am mai fost la astfel de intalniri insa ... am nevoie sa aud / citesc / vad si alte opinii.
Chemarea = darul pe care ti l-a dat Dumnezeu sa Il folosesti pentru El si pentru cei de langa tine.
Ce ai vrea sa auzi?
Cum sa ti se adrese?
De la ce punct de plecare ai vrea sa te ia?
Ce intrebari ai pune?
Ce povesti ai folosi?
Ai vrea sa faci si tu ceva dar nu stii ce, nu stii cum, nu te intreaba nimeni daca vrei sa faci ceva pentru cei din biserica, grupul tau, comunitatea unde locuiesti.
De ce sa faci ceva pentru ceilalti?
E obligatoriu sa faci?
Trebuie sa ma simt vinovat/vinovata ca nu fac nimic?
Dar de ce sa fac numai eu? Ce, eu is sluga altora?
Sa slujesti inseamna sa fii sluga?
Si daca nu vreau sa imi urmez chemarea ce se intampla?
Cand stiu ca am o chemare?
Chemarea = darul cel mai proieminent?
Am sa spun la fiecare raspuns doar: MULTUMESC! (sper sa pot scrie numai atat si sa nu ma manance degetele mai mult).

Specificatie: Nu prezint eu tema asta, nu organizez nici o astfel de intalnire insa ... am fost provocata sa o gandesc. Titlul articolului suna "ciudat" insa vine de la termenul brainstorming care tradus exact inseamna furtuna in creier. Explicatia de pe wikipedia e mai ... culta si intelectuala. "Brainstormingul este o tehnică de creativitate în grup, menită să genereze un număr mare de idei, pentru soluționarea unei probleme.

Deși brainstormingul a devenit o tehnică de grup populară, cercetătorii n-au găsit dovezi cum că ar crea un număr mare de idei sau că ar îmbunătăți calitatea lor, ba chiar poate fi mai puțin eficientă decât lucrul individual, datorită lipsei de atenție, lenei colective sau devierii de la subiect.

Au existat încercări de îmbunătățire sau înlocuire cu unele variante, însă unele dintre beneficiile sale sunt ridicarea moralului și îmbunătățirea lucrului în echipă." http://ro.wikipedia.org/wiki/Brainstorming

Ogoarele sunt gata de recoltă
Dar lucrătorii sunt aşa puţini.
Mă dăruiesc o Doamne-n întregime
Ca sa culeg recolta dintre spini.

/: Sunt aici la dispoziţia Ta
Cheamă-mă te voi asculta. :/

E timpul potrivit pentru popoare,
Mai sunt în lume încă mari comori,
Isus mai cheamă oameni în lucrare,
Să fie toţi cu El, biruitori

Suntem noi sare pentru lumea-aceasta,
În întuneric suntem noi lumini ?
Trăim ca Domnu-n vorbe şi în fapte
Să ştie lumea că suntem creştini ?


Livius Puraci a raspuns: "Cella, cand Dumnezeu hotaraste sa cheme pe cineva intr-o lucrare, pregateste atat sufletul acelei persoane (prin multe cai de comunicare uneori insesizabile chiar de cel in cauza), cat si terenul imprejur (frati, biserica, cerintele, anturajul etc). Intrarea in slujba lui Dumnezeu implica o schimbare profunda care nu se realizeaza usor si nici repede. Subiectul trece prin mai multe faze, precum fierul in mana fierarului sau lutul in mana olarului. Daca rezista, devine un obiect de cinste care spune cu usurinta "Comoara aceasta nemaipomanita, o purtam in niste vase de lut", sau un alt cuvant "Noi nu umblam prin vedere, ci prin credinta, pentru ca ce se vede este trecator, dar ce nu se vede este vesnic". Este evident faptul ca din cauza aprecierii a ceeace se vede, multi se pierd, dar noi nu suntem din aceia care dau inapoi ca sa se piarda. Multimea intrebarilor desveleste statuia unui "potential slujitor" inca ne-gata de a prinde viata. Cand Domnul stie ca esti gata, iti sufla Duh de Viata in tine, iar atunci toate se desfasoara de la sine. E cam simplista explicatia mea, dar este adevarata. Cel putin asa vad lucrurile. "

2 comentarii:

Livius spunea...

Cella, cand Dumnezeu hotaraste sa cheme pe cineva intr-o lucrare, pregateste atat sufletul acelei persoane (prin multe cai de comunicare uneori insesizabile chiar de cel in cauza), cat si terenul dimprejur (frati, biserica, cerintele, anturajul etc). Intrarea in slujba lui Dumnezeu implica o schimbare profunda care nu se realizeaza usor si nici repede. Subiectul trece prin mai multe faze, precum fierul in mana fierarului, sau lutul in mana olarului. Daca rezista, devine un obiect de cinste care spune cu usurinta "Comoara aceasta nemaipomanita, o purtam in niste vase de lut", sau un alt cuvant "Noi nu umblam prin vedere, ci prin credinta, pentru ca ce se vede este trecator, dar ce nu se vede este vesnic". Este evident faptul ca din cauza aprecierii a ceeace se vede, multi se pierd, dar noi nu suntem din aceia care dau inapoi ca sa se piarda. Multimea intrebarilor desveleste statuia unui "potential slujitor" inca ne gata de a prinde viata. Cand Domnul stie ca esti gata, iti sufla Duh de Viata in tine, iar atunci toate se desfasoara de la sine. E cam simplista explicatia mea, dar este adevarata. Cel putin asa vad lucrurile.

cella profiri spunea...

Multumesc!