duminica neagra!

In 1941, ziua de 29 iunie era intr-o duminica. Este cunoscuta in istorie ca si duminica neagra. Sursele si documentele istorice spun ca in acea zi au murit peste 12.000 de oameni. Chestura, Gara mare, Podu Iloaiei, Harlau, Roman ... un traseu incarcat cu sange, victime, lacrimi, intrebari.

Gropile comune lungi si late stau cernite si ascund sub ele trupuri ce candva erau pline de viata, visuri, idealuri. Astazi am revazut cateva dintre gropile de atunci, am reascultat marturia unuia dintre supravietuitorii din trenurile mortii si am vazut campurile in care au fost ucisi atatia oameni.

De dimineata, soarele a refuzat parca sa isi faca aparitia maiestuos pe cer. Intr-o vreme, a reusit sa inlature norii in asa fel incat sa isi faca zapuseala simtita prezenta. Era ca si cum norii s-ar fi abtinut sa se sparga, sa curga ... e ca si cum ar fi asteptat ca sa se termine comemorarile. Acum insa ploua!

Leizer Finchelstein astazi a lipsit de la comemorare. Si a lipsit pentru ca in 26 aprilie 2013 si-a sfarsit alergarea pe acest pamant. Un alt supravietuitor al trenurilor mortii spunea ca nu vrea sa ne mai povesteasca ce a fost acolo. "Sa va povestesc cum am coborat din tren? Nu a coborat nimeni! Am alunecat pe cadravrele rudelor noastre. Eram umflati de sete si miros, nu mai eram in stare sa stam in picioare ... "

Ploua peste Iasi! Sangele curs atunci in Targul Cucului, sange despre care povestesc martorii vremii, depasea copitele cailor, s-a scurs, s-a dus! Mortii au fost ingropati in gropile comune. Ploaia insa nu sterge, spala amintirea celor ce au trecut prin grozavia acelor zile.

12.000 si mai mult de atat la Iasi!
1200 la Podu Iloaiei.
600 la Harlau.
Urmeaza Roman iar trenul si-a continuat drumul presarand din loc in loc morti.
Grozavia evenimentelor cu atat de multe victime a avut lor in 28, 29, 30 iunie si 1 iulie 1941.

Ploua!

http://adriancioflanca.blogspot.ro/2012/10/traseul-memoriei-pe-wwwpogromuldelaiasi.html

O rugăciune a lui David

"1 Doamne, pleacă-Ţi urechea şi răspunde-mi, căci sunt sărman şi lipsit. 2 Păzeşte-mi sufletul, căci sunt credincios, mântuieşte-l pe robul Tău, căci Tu eşti Dumnezeul meu; eu mă încred în Tine! 

3 Stăpâne, ai milă de mine, căci Te chem toată ziua! 4 Adu bucurie robului Tău, căci la Tine, Stăpâne, îmi ridic sufletul. 5 Fiindcă Tu, Stăpâne, eşti bun şi iertător, bogat în îndurare faţă de toţi cei ce Te cheamă. 

6 Doamne, auzi-mi rugăciunea, ascultă glasul cererii mele! 7 Te chem în ziua necazului meu, căci Tu îmi răspunzi. 

8 Stăpâne, nu este nimeni ca Tine între zei! Nimic nu se aseamănă cu lucrările Tale! 9 Toate neamurile, pe care Tu le-ai făcut, vor veni să se închine înaintea Ta, Stăpâne, şi să-Ţi proslăvească Numele.

10 Tu eşti mare, eşti înfăptuitor de minuni; numai Tu eşti Dumnezeu! 

11 Doamne, învaţă-mă calea Ta, şi voi umbla în adevărul Tău! Dă-mi o inimă neîmpărţită pentru a mă teme de Numele Tău! 12 Te laud, Stăpâne, Dumnezeul meu, din toată inima mea, proslăvesc Numele Tău pe vecie, 13 căci mare este îndurarea Ta faţă de mine; Tu mi-ai scăpat sufletul din adânca Locuinţă a Morţilor. 14 Dumnezeule, nişte îngâmfaţi se ridică împotriva mea şi o ceată de asupritori caută să mă omoare, oameni care nu ţin seama de Tine. 

15 Tu însă, Stăpâne, eşti un Dumnezeu milos şi binevoitor, încet la mânie, plin de îndurare şi credincioşie! 16 Întoarce-Te spre mine şi ai milă de mine! Dă tăria Ta robului Tău şi mântuieşte-l pe fiul slujitoarei Tale! 

17 Înfăptuieşte un semn care să arate bunătatea Ta faţă de mine, ca astfel duşmanii mei să vadă şi să fie făcuţi de ruşine pentru că Tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mângâiat." Psalm 86

Messianic Maiden

dubla apartenenta

"1 Dar acum, aşa vorbeşte DOMNUL, El, Care te-a creat, Iacove; El, Care te-a modelat, Israele: «Nu te teme, căci Eu te-am răscumpărat; te-am chemat pe nume, eşti al Meu. " Isaia 43:1 NTR

"1. Acum, asa vorbeste Domnul care te-a facut, Iacove, si Cel ce te-a intocmit, Israele! "Nu te teme de nimic, caci Eu te izbavesc, te chem pe nume: esti al Meu." Isaia 43:1 Traducerea Cornilescu

"But now thus saith  Yähwč יָהוֶה 3068 that created thee, O Ya`áköv יַעֲקֹב,  and he that formed thee, O Yi$rä´ël יִשׂרָאֵל,  Fear not: for I have redeemed thee, I have called [thee] by thy name; thou [art] mine." Isaia 43:1 

In Isaia 42:18-25, Domnul mustra pe Israel. E suparat si manios pe poporul Sau. Acum insa schimba tonul desi Israel (Israel si Iuda) e surd si orb din punct de vedere spiritual, nu vrea sa Il vada si auda. Vorbeste cu poporul ales de El si ii reaminteste ca El este Creatorul. El e Cel ce a creat omul, Cel ce L-a ales pe Iacov - asa cum era si L-a rascumparat, a platit pretul pentru el si i-a schimbat numele in Israel. 

Iacov - inselatorul, cel ce are frauda in sange, cel ce cauta numai sa insele, cel ce are porniri stambe.

Israel - print sau domnitor al Domnului, Domnul va domni, domnitor

Din inselator sa devii domnitor, print ... nu e putin lucru. Asta inseamna ca ti se schimba natura, ca cineva plateste un pret pentru tine. Insa dincolo de asta, te alege asa cum esti, de acolo de unde esti si te face o comoara a Lui. Iacov dupa lupta cu ingerul primeste un nou nume, o noua identitate, Israel. A fost ales de Domnul pentru planul mesianic insa Israel a pacatuit si e nevoie de purificare, spalare, curatare, de rascumparare. 

Nu te teme! Nu e un sfat ci o porunca ce vine la pachet cu o asigurare. Da, ai pacatuit. Ai neglijat, uitat sau refuzat scopul pentru care ai fost creat insa de acolo de unde esti, Domnul te rascumpara. De ce? Pentru ca El e Cel ce te cheama pe nume, Cel ce iti stie numele - oricare ar fi acesta, esti a Lui.  El e Cel ce te iubeste!

Israel apartine Domnului prin creatie si prin rascumparare. Este copilul, fiul si mireasa Domnului. 

"Când Israel era doar un copil, îl iubeam şi l-am chemat pe fiul Meu din Egipt." Osea 1:1

"14 Sionul însă a zis: «DOMNUL m-a părăsit, Stăpânul meu a uitat de mine.» 15 «Dar oare poate o femeie să-şi uite copilul pe care-l alăptează sau să nu aibă milă de rodul pântecelui său? Şi chiar dacă ea ar uita, Eu nu te voi uita!
16 Iată, te-am încrustat în palmele Mele, iar zidurile tale sunt pururea înaintea Mea. 17 Fiii tăi se grăbesc să se întoarcă, iar cei ce te-au distrus şi te-au lăsat în ruină se îndepărtează de tine. 18 Ridică-ţi ochii şi priveşte în jur! Toţi fiii tăi se adună şi vin la tine. Viu sunt Eu, zice DOMNUL, că-i vei purta pe toţi ca pe o podoabă, te vei împodobi cu ei ca o mireasă. " Isaia 49:14-18

Invat o lectie despre apartenenta aici. Sunt a Domnului prin creatie insa sunt a Lui prin sangele Rascumparatorului meu - prin Isus Christos (Yeshua HaMaschiach). Am dubla apartenenta. Primesc o asigurare si mai invat ceva. Sa nu imi fie frica. Sa nu ma tem sa alerg la Domnul, la Cel ce ma iubeste, la Cel ce m-a rascumparat, a platit pretul ce se pusese pe capul meu, a platit datoriile mele. Acum ii apartin Lui. Sunt a Lui.

Messianic Maiden

provocari "moderne" pentru Isus

Jews News

I am David

Am gasit filmul (cu subtitrare) pe stancamantuirii.net. O povestea reala despre o viata ce ni se pare numai de poveste. Youtube nu il are cu subtitrare insa daca cineva il gaseste pe vreun site sa imi spuna si voi pune adresa.

A Jerusalem Story

harul produce neascultare?

"18 Ascultaţi, surzilor! Priviţi, orbilor, şi vedeţi! 19 Cine este orb, dacă nu robul Meu şi surd ca mesagerul pe care l-am trimis? Cine este orb ca cel dedicat Mie, orb ca robul DOMNULUI? 20 Vezi multe lucruri, dar nu le iei în seamă; auzi bine, dar nu asculţi cu adevărat.» 

21 DOMNUL a dorit, în numele dreptăţii Sale, să-Şi înalţe Legea şi s-o facă slăvită.

22 Dar acest popor este prădat şi jefuit; prinşi în capcane sunt cu toţii şi ascunşi în temniţe; au devenit o pradă pe care nu e nimeni s-o scape, ceva de jefuit despre care nimeni nu zice: «Dă-l înapoi!» 

23 Cine dintre voi însă învaţă din lucrurile acestea? Sau cine ia seama la cele ce stau să se împlinească? 24 Cine a făcut din Iacov o pradă? Cine l-a dat jefuitorului pe Israel? Oare nu DOMNUL, împotriva Căruia am păcătuit? Ei n-au vrut să umble pe căile Lui, nici să se supună Legii Lui. 

25 De aceea a turnat peste ei văpaia mâniei Lui şi ferocitatea războiului; i-a înconjurat cu flăcări, dar tot n-au înţeles; i-a mistuit, dar tot n-au luat în seamă" Isaia 42:18-25

Domnul isi indreapta atentia spre poporul Israel de data asta si prin Isaia indeamna surzii sa auda si orbii sa vada. Numai ca ... invitatia pare sa nu aibe logica, sens. Insa citesc textul mai departe si realizez ca de fapt poporul nu era orb si surd din punct de vedere fizic. Ei vedeau si auzeau bine insa din punct de vedere spiritual erau orbi si surzi. Teoretic stiau Legea Domnului. Mai mult de atat, poporul isi tinea traditiile insa nu credeau nimic din ceea ce faceau. Alesesera sa nu umble in caile ce le trasase Domnul si sa nu se supuna Legii Lui. Era o alegere la surzenie si orbire. 

Poporul Israel a fost ales de Domnul sa fie o marturie printre popoare, sa spuna despre credinciosia, dragostea, bunatatea si minunile ce le face cu cei ce isi pun increderea in El. Numai ca poporul, in perioada despre care vorbeste Isaia, a ales altceva. A ales sa nu asculte, sa nu vada, sa nu auda chiar daca auzeau si vedeau.

Studiul meu m-a provocat sa merg mai departe de cat citesc, sa caut mai mult de cat stiam. Imi place sa ascult melodia Shma Israel unde cuvintele acesteia sunt din Deuteronom 6:6-9 "4 Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. 5 Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta. 6 Iar cuvintele acestea, pe care ţi le poruncesc astăzi, să le păstrezi în inima ta. 7 Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti despre ele când vei fi acasă sau în călătorie, când te vei culca sau când te vei trezi. 8 Să ţi le legi de mâini ca semn de aducere-aminte şi să ţi le fixezi pe frunte.
9 Să le scrii pe uşorii caselor tale şi pe porţile cetăţilor tale. "

Cheia acestor versete sta intr-un cuvant: "Asculta". Daca nu ascult, nu voi face nimic din ce scrie mai departe. Bineinteles ca m-am dus la Lexicon sa vad ce explicatie a acestui cuvant gasesc: a auzi, a asculta, a te supune. Pfuuuu! Pot sa aud si sa nu ascult. Pot sa aud, sa ascult cu atentie pe cineva si sa nu ma supun la ceea ce spune. Porunca Domnului e clara, nenegocialbila: Asculta, Auzi, Supune-te Israel (Cella)!

Mi-am luat ca aplicatie sa ascult Cuvantul Domnul cu punct si virgula. Asta insa ma provoaca sa fac schimbari mari in, cu, la, pentru mine. Trebuie sa recunosc ca pot auzi fara sa ascult, sa ma supun, ca pot sa stiu Legea Domnului fara sa o ascult, fara sa ma supun ei. Pot sa o aud insa sa o modelez dupa cum imi suna mie bine, sa o updatez timpului meu, sa o convertesc conntextului in care traiesc. Sa fac tot ce scrie la carte si in acelasi timp sa nu aplic nimic din ce spune ea in viata mea. M-a socat cand am inteles cam cum vede Domnul problema asta si mi s-a facut greata de mine. Neascultarea mea e considerata curvie. Cand nu ascult de El, ascult de mine, de altii, pun pe altcineva ca autoriate in locul Lui si din punct de vedere spiritual e considerata aceasta alegere ca si curvie. 

Daaaaar, ce va spune lumea (cunoscutii) cand eu voi lua masuri categorice pentru viata mea, masuri luate pentru a asculta, pentru a ma supune? Vor zice ca m-am dilit? Ca am devenit sectanta, religioasa, fanatica? Am ascultat un material a unui lector evreu (barbat ce a terminat studiile intr-o Yeshiva - scoala evreiasca unde invata numai baietii si unde se studiaza Tora, Talmuldul) despre alegerea de a asculta ceea ce spune Biblia si de cat de mare si puternica este influenta celor din jur. Pare comica forma in care o spunea el insa ... are mare dreptate. "In ziua judecatii, cand vei sta in Fata Domnului, nu va veni nimeni sa ii spuna Domnului: Doamne, uite X (Cella) nu a ascultat de Tine cand ai spus asta si asta pentru ca eu i-am explicat ca nu e chiar asa cum spune textul acolo, ca nu mai e asa actual, ca se adresa numai celor din acea vreme. De fapt, e vina mea si nu a ei. Nu. Nimeni nu va veni sa faca asta. Alegerea de a asculta, de a te supune, de a implini ce spune Domnul iti apartine. Vina, pacatul pentru neascultare este numai a ta. E problema ta."

Poporul vremii lui Isaia a decis sa nu auda si sa nu vada, sa nu asculte, sa nu se supuna. Consecinta neascultarii lor a fost robia si imprastierea poporului pana la marginile pamantului. 

Ma uit la viata mea si nu pot sa nu ma intreb: oare nu cumva sunt in robie, nascuta in robie? Oare nu cumva eu nu realizez unde sunt? Domnul spune ca nu isi schimba Cuvantul, ca El e acelasi, ca nu isi ia Cuvantul inapoi. Da, stiu! Traiesc in vremea Noului Testament, in vremea harului! Insa harul inseamna trairea in neascultare? Harul produce neascultare?

Spirit of the Holy Land

17 Tamuz

Suntem in 17 Tamuz 5773 si astazi este zi de post in traditia iudaica. In 17 Tamuz, Moise coboara de pe muntele Sinai cu pietrele legii si aude galagie jos la poalele muntelui. Sparge pietrele legii scrise de Mana Domnului cand vede poporul inchinandu-se in fata unui vitel.

Poporul iesise din Egipt insa Egiptul nu iesise din ei.

Shavuot-ul sau Rusaliile / Darea Legii / Pogorarea Duhului Sfant / Sarbatoarea Saptamanilor are loc la 50 de zile dupa Paste. Dupa 40 de zile, urmeaza 17 Tamuz, spargerea tablelor legii si distrugerea Templului.

Primul si al doilea Templu au fost distruse in 17 Tamuz. Prima data de Babilonieni, a doua oara de romani.

Ce l-a provocat pe Moise de s-a suparat atat de tare incat sa arunce pietrele si acestea sa se sfarame?

Ce s-a intamplat cu poporul de s-a ajuns la distrugerea Templului? Si ... nu numai o data.

https://en.wikipedia.org/wiki/File:Ercole_de_Roberti_Destruction_of_Jerusalem_Fighting_Fleeing_Marching_Slaying_Burning_Chemical_reactions_b.jpg

cedez fraiele

"10 Cântaţi DOMNULUI un cântec nou! 

Cântaţi-I laudele de la marginile pământului, voi, care străbateţi marea, tot ceea ce este în ea, ţinuturile de lângă mare şi locuitorii lor!
11 Să-şi ridice glasul pustia şi cetăţile ei, aşezările locuite de chedariţi! 

Să strige de bucurie locuitorii din Sela, să strige de pe vârfurile munţilor!
12 Să-L slăvească pe DOMNUL şi să-L laude în ţinuturile de lângă mare! 

13 DOMNUL mărşăluieşte ca un viteaz; asemenea unui războinic Îşi stârneşte râvna: strigă, scoate un strigăt de luptă şi triumfă asupra duşmanilor săi.

14 «Am tăcut pentru multă vreme, am păstrat tăcerea şi am rămas retras, dar acum, ca o femeie care naşte, voi geme, voi gâfâi şi voi icni. 15 Voi pustii munţii şi dealurile, le voi usca toată verdeaţa! Voi preface râurile în uscat şi voi seca iazurile!16 Îi voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, pe cărări neştiute de ei îi voi conduce! Voi preface întunericul dinaintea lor în lumină, iar povârnişurile în teren neted! Acestea sunt lucrurile pe care le voi face; nu le voi lăsa neîmplinite! 17 Dar cei ce se încred în idoli, cei ce zic chipurilor cioplite: ‘Voi sunteţi zeii noştri!’ vor fi alungaţi, acoperiţi de ruşine." Isaia 42:10-17

Sunt provocata sa cant Domnului un cantec nou, un cantec despre minunile Lui, un cantec ce nu l-a mai cantat nimeni, sa compun o melodie inchina Lui, despre El. De fapt, Isaia anunta aici ca oricine este invitat sa cante Domnului. Nimeni nu va putea spune ca nu a auzit despre aceasta invitatie, ca nu a stiut despre Domnul, despre minunile Lui, despre dragostea Lui.  De la mic la mare, de la apus la rasarit, de la sud la nord sau invers, suntem chemati sa cantam. Vor canta insa numai cei ce se lasa atinsi de El, cei ce vor sa Il vada, auda, simta, cei ce ii recunosc Atotputernicia. 

Va veni Slujitorul, Robul Domnului si va face lucrurile noi, se va canta un cantec nou, totul va fi nou. 

Mesia a venit, S-a nascut si in campia Bethleemului au coborat ingerii ca sa cante un cantec nou, scris special pentru aceasta ocazie. Insa dincolo de cantarea ingerilor, venirea Lui a fost una blanda, discreta, plina de tandrete si tact. Citesc mai departe in Isaia si vad ca Ioan care a scris Apocalipsa vorbeste despre aceleasi lucruri: un cantec nou, un cer si un pamant nou ... 

Daca nu Il vad, aud, simt pe Domnul, e posibil sa fiu oarba chiar daca vad cu ochii acestia. Sunt oarba din punct de vedere spiritual. Si ma intreb din nou: in cine mi-am pus increderea? Cine sunt? A cui sunt? Daca sunt a Lui, Il las pe El sa lupte pentru mine? Recunosc ca nu pot lupta de una singura? Recunosc ca fara El nu sunt nimic? Recunosc ca sunt doar o creatura? Si, teoretic imi e usor sa spun da. 

Dar ma vad luptand cu mine si am ajuns istovita, franta, fara vlaga. Da, sunt a Domnului si imi place sa spun ca sunt fata Tatii insa tot ma regasesc punand mana pe arme si plecand la lupta. Nici macar nu am putere sa duc armele ... Am inteles azi ca luptele mele oricat de mici sau mari ar fi, le duce El. 

Sunt o perfectionista, desi nu se vede asta, si ma lupt cu mine sa nu mai fiu asa. Imi plac lucrurile logice desi sunt femeie, insa nu totul e logic in viata asta. Imi place sa tin fraiele in mana si Isaia imi spune ca daca fac asta sunt oarba. Am preluat controlul si am devenit idolatra. 

Am invatat ca numai lasii abandoneaza lupta, razboiul. Si nu e bine sa fii las. Ce va zice lumea? Isaia insa ma invata ca am o autoritate deasupra mea ca o recunosc sau nu. Cand cedez fraiele autoritatii de deasupra mea sunt linistita, protejata, aparata. Si asta nu e lasitate. 

In perioada asta descopar alte fatete ale autoritatii si ale celui ce sta sub autoritate. Teorie stiu multa insa practica denota ca nu pun in practica ceea ce stiu. Asa ca decid din nou sa ascult cu punct si virgula de ceea ce spune Scriptura. Decizia asta aduce cu ea schimbari, provocari si intrebari peste intrebari. Dar, cand am decis sa ascult, am decis sa ma supun si nu ma simt lasa ci victorioasa. Domnul lupta pentru mine. Si face asta pentru ca ma iubeste, pentru ca sunt aleasa Lui, lumina ochilor Lui. 

Vreau sa fiu vindecata de orbire, vreau sa predau fraiele, ideile, vreau sa fiu curatita, vindecata, iertata, eliberata. Nu am putere sa iert, sa uit insa cer putere de la Cel ce imi este Domn si Mantuitor. Cu El, prin El pot sa iert, sa uit, sa merg mai departe.

Limping to Jerusalem

amintiri cu sfinti - editie proprie - Daniel Branzai

Inca de cand eram mica ascultam  - si nu pricepeam de ce trebuia sa fim cu ochii si urechile in 4 la radio - predicile lui Daniel Branzai. Imediat ce au aparut cartile traduse sau editate de el, le-am citit. Mi-am dorit sa il vad. Am prieteni care mergeau si merg la studiul facut cu el si ... desi nu le-am spus niciodata, tare ii invidiam si invidiez - iar uneori invidia asta ... nu stiu daca e sfanta.

Nu imi mai amintesc cum am intrat in vreo doua din grupurile manageriate de el. Mai multe despre el am aflat din spatiul virtual si m-a mirat simplitatea si sensibilitatea lui Daniel Branzai ... insa si curajul de a spune lucrurile pe nume desi stia ca in secunda doi unii vor face implozie iar altii ... explozie.

Visul meu de a il vedea s-a implinit intr-o zi geroasa de decembrie, in Republica Moldova. Ii scrisesem cat de mult asteptam sa il vad fata catre fata, dincolo de cuvinte si ecran. El venise sa tina un seminar pentru pastori, lucratori si pentru cei ca mine - veniti in misiune. Nu am reusit sa particip la nici o intalnire pentru ca ... eram Marta care avea treaba la bucatarie. Insa imi amintesc ca eram in sala unde se tineau intalnirile si m-am dus sa il vad. Il asteptau la usa "marii", a dat mana cu ei si s-a indreptat spre mine ca sa ma imbratiseze si sa imi spuna cat de mult astepta sa ma vada si ca ma va suna Daniela ca sa vada cum se simte el.

A fost primul om, crestin si roman pe deasupra, care a recunoscut ca se lupta cu depresia iar eu am ramas socata. Stiam ca orice om poate face depresii insa mai stiam ca nu ti-ar recunoaste multi asta nici daca ii pici cu lumanarea.

Multumesc Domnului pentru ca a asezat in viata mea un om ca el, un om care isi face timp sa citeasca mesajele ce i le scriu si sa imi raspunda, sa gandeasca intrebarile ce i le adresez, sa imi dea studii, carti, sa nu ma trimita la plimbare pentru ca sunt o femeie intrebacioasa, sa se roage pentru mine.

II multumesc pentru increderea cu care m-a tratat, pentru sensibilitate, pentru ca desi e un om cunoscut nu face caz de asta si nu se comporta ca o vedeta. Multumesc Domnului ca ii da curaj si putere sa spuna lucrurilor pe nume, sa se lupte cu ideile crete, sa fie contra curentului.

Stiu ca nu ii plac reflectoarele, nu se da in vant dupa aniversarea zilei lui de nastere dar cred ca o binecuvantare merge bine oricand. Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov, Cel in care v-ati pus toata increderea sa va binecuvante cu pacea ce vine din Fiul Sau, sa va intareasca prin Duhul Sau si sa va transforme tot mai mult asemnea Lui.

Fotografie folosita cu permisiunea Danielei Branzai.

in drum spre Ierusalim

Dupa calendarul ortodox, duminica, vom celebra Rusaliile, Shavuot-ul, Sarbatoarea Saptamanilor. Imi scot papucii moderni si intru in cei ai contextului ca sa vad ce ar trebui sa fac. Pai, ca sa celebrez cum spune Biblia ... desi e cam tarzior, trebuie sa plec la Ierusalim. Sunt trei sarbatori la care toti barbatii trebuie sa fie prezenti: Paste, Shavuot si la Sarbatoarea Corturilor.

In Isaia am vazut ca poporul era in prag de plecare in robie, in Babilon si apoi au fost imprastiati peste tot in lume. Despre cei ce nu au vrut sa se mai intoarca de acolo, mai aflu vesti in Noul Testament, in Faptele Apostolilor 2 "8 Cum de îi auzim, fiecare dintre noi, vorbind în propria noastră limbă, în care ne-am născut?! 9 Parţi, mezi, elamiţi, locuitori din Mesopotamia, din Iudeea, din Capadocia, din Pont, din Asia, 10 din Frigia, din Pamfilia, din Egipt, de prin părţile Libiei dinspre Cirena, vizitatori din Roma, 11 iudei şi prozeliţi, cretani şi arabi, pe toţi îi auzim vorbind în limbile noastre despre lucrările măreţe ale lui Dumnezeu!“ "

Daca as fi trait in acea vreme, acum trebuia sa fiu impreuna cu familia mea, in drum spre Ierusalim. Mi-as fi intalnit prietenii, am fi aflat noutatile, am fi facut un foc mare in jurul caruia ne-am fi adunat cu totii sa cantam, sa auzim povestile batranilor despre minunile traite de ei, sa auzim despre minunile facute de Domnul in viata cunoscutilor nostri, sa ascultam rabinii cum ne explica Cuvantul Domnului. Apoi cand greierii isi incep mai cu foc cantarea sa ne pregatim sa dormim pe saltelele usoare ce le ducem cu noi. Am admira cerul si ne-am ciondani cu privire la stele, poate am incerca sa le numaram ...

Dimineata, ne-ar trezi sofarul (cornul, trambita) si apoi am pleca la drum cantand, voiosi, bucurosi. Am invata sa impartim bucatele cu tovarasii nostri de drum, am invata modele noi de haine, ne-am etala esarfele si voalurile, matasea din rochii, am impartasi retete de mancare, am invata melodii noi, ritmuri noi ...

Insa gandul nostru ar fi acelasi: Mergem la Ierusalim sa ne inchinam! Sa venim inaintea Domnului! Sa ascultam de ceea ce a spus El! Sa implinim ceea ce spune El!

Astazi, in loc sa fiu in drum spre Ierusalim, sunt pe picior de plecare la lucru. Imi alin dorul cu o melodie despre Ierusalim  ...

si visez ca intr-o zi voi colinda in stilu-mi propriu aceste strazi.

Zola Levitt Presents

4 ani!

Azi am descoperit ca DEX-ul nu are chiar toate definitiile. Pentru blog inca nu a reusit sa perfecteze una. Wikipedia in schimb are o definitie detaliata.

Titlul blogului este inspirat dintr-o carte scrisa de Joni Eareckson Tada. Ea astepta cerul, mie imi placuse ideea de minuni si am combinat cuvintele. De atunci am inceput o noua aventura. Pot sa spun ca blogul e unul din instrumentele pe care le-a folosit si le foloseste Tata ca sa ma creasca, maturizeze, sensibilizeze, provoace la creativitate, cunoastere, un instrument prin care Il vad prin lentilele si ochelarii altora, unii m-au ridicat pe umerii lor ca sa Il vad altfel, sa ma imbat de frumusetea Lui.

4 ani binecuvantati cu provocari, cu o aventura a cunoasterii, studiului, descoperirii radacinilor, bucurii, minuni de poveste, oameni bandaje de dragoste. Dar insa imbibati cu durere fizica, emotionala, rani deschise. M-am bucurat in acesti ani de vindecare fizica, emotionala, de atingerea Medicului Ceresc ce a operat ulceratiile mele, unele sunt amintiri, unele inca dor ...

In acesti ani am descoperit oameni frumosi in interior si la chip, oameni dispusi sa isi largeasca inima si sa primeasca in ea si un arici ca mine - intre timp mi-au mai cazut spinii .... Am descoperit ca virtualul e o lume ce raneste, una in care te poti balacari sau poti ramane curat si afara din "certurile de vorbe".

Atat cat stiam la acea vreme, mi-am impus sa nu ma implic in scandaluri, in certuri. Nu am energia necesara sa fac asta, m-ar afecta prea mult si apoi ... asta vrea Tata sa fac? Mi-am mai impus sa nu postez materiale cu caracter divulgator, provocator la ispite, tot ceea ce postez sa arate spre El. Nu-mi plac certurile ... le evit de numa. Si le evit pentru ca stiu ca pot rani ucigand prin cuvinte dureroase. Stiu cum e sa suferi de pe urma unor astfel de cuvinte, cat de mult dureaza pana ierti, pana ranile se vindeca ... poate la mine e mai greu pentru ca sunt foarte orgolioasa. Insa asta ma ajuta sa inteleg din nou ca sunt unica.

Eram in cautare de mentor(i) sau de oameni cu care sa pot discuta dincolo de preturile de la piata sau de pojghita superficiala a cotidianului. Domnul mi-a daruit oameni care sa ma asculte, sa ma "citeasca" printre randuri, sa se roage pentru mine, sa staruiasca in rugaciune pentru mine, sa ma sune, sa imi scrie, sa ma incurajeze, ridice, sa ma iubeasca asa cum sunt, sa isi faca timp pentru intrebarile si framantarile mele.

Multumesc Domnului pentru Rodica Botan -  ea a fost cred primul meu "comentator necunoscut" si apoi ne-am imprietenit.
Multumesc pentru Daniel Branzai - pentru sensibilitatea si dragostea parinteasca cu care m-a inconjurat.
Multumesc pentru A.Dama - creativitate exprimata in cuvinte ce te provoaca sa vezi cerul ridicandu-te pe varfuri, prietenie, bandaj de dragoste.
Multumesc pentru Livius Puraci - pentru maturitatea cu care ma aduce uneori cu picioarele pe pamant insa si pentru impulsurile pe care mi le da ca sa ma ridice din locul in care uneori ma scald.
Multumesc pentru Oti cel ce imi mai facea clipuri, imi traducea materiale.
Multumesc pentru Elena, Oana Mocanu, Denisia, Maria de la Cluj, Vindecatorul, Ionel Luca, Kos si Misu, ... si lista e lunga.
Dragilor, va multumesc ca ati fost alaturi de mine. V-ati lasat inima deschisa, v-ati deschis ca sa imbogatiti pe altii, v-ati investit ca ati stiut sau nu.

Dar, vreau sa multumesc si celor care intra pe blog sa citeasca si care nu spun nimic si nici nu comenteaza de obicei. Insa atunci cand ma astept mai putin primesc din partea lor incurajari si tare bine mai prind.

In acesti patru ani am invatat ca daca nu dau din ceea ce primesc ... nu mai pot primi. Ceea ce primesc, invat, din ceea ce ma imbogateste trebuie sa dau mai departe. Primesc viata si trebuie sa o dau mai departe. Binecuvantarile nu vin peste mine ca sa le depozitez, etichetez si arhivez. Binecuvantaril vin ca sa fie date altora si in locul lor sa vina altele si tot asa ...

Virtual va invit la o clatita aniversara!

ingeri si-amintesc

"De ți-e paharul jumătate
Să nu te plângi că nu e plin
Ci bea, atât cât ți se-mparte,
Că-ar fi putut fi mai puțin.

Dacă pe cerul tău vezi norii,
Gândește că un curcubeu
Se va așterne în culori,
Pictat de Însuși Dumnezeu.

Când doare talpa obosită
Și-s numai pietre-n calea ta,
Adu-ți aminte de aripă
Și-n loc să mergi, tu vei zbura.

Călătorind pribeag prin viață,
Pe la răscruci de rătăcești,
Deschide ochii și învață
Cum, singur, drumul să-l găsești.

Te luptă, Isus ți-e lumină
Când noaptea încercării vine
Primește voia cea divină
Și din tot răul fă un bine.

Pe-acela care te iubește
Iubește-l, însă, nu-l lega
Și nu da-n cel ce te rănește
Ci numai fugi din calea sa.

Și dacă toți te părăsesc,
Nu plânge și nu dispera,
De tine, îngeri și-amintesc
Și-acolo Sus, însemni Ceva."

Am primit versurile astea de la Ramona Badelita.. Nu mi-a scris cine e autorul insa momentul in care a venit mesajul de la ea era unul ... in care aveam nevoie de incurajare. Multumesc mult Ramona. 

Fotografia imi apartine.

ganduri

Cam asa arata gandurile mele acum. Cand imi revin ... o sa mai scriu. Poate ...

Inalta-ma pana la Tine, Doamne!

"Inalta-ma pana la Tine, Doamne!

Coboara Tu si`ajuta-ma sa urc!

Doar Tu cunosti pacatul ce m-apasa

Si`n alta parte, n-am unde sa ma duc.

Esti Dumnezeul mantuirii mele.

Cel ce ai Fost, ce Esti si ce vei Fi!

Cel ce mi`a luat atatea clipe grele

Si ce mi-a dat atatea bucurii.

Tu, Cel ce-ai pus in mine viata

Din Tine si din sangele Tau Sfant!

Orice pacat din mine il ingheata

Si da-mi caldura prin al Tau Cuvant!

Inalta`ma pana la Tine, Doamne

Ca singur n`am putere sa ma urc." 

Nu stiu cine a scris versurile. Le-am primit intr-un sms.

Men of Faith

ziua tatalui

Azi e "ziua tatalui". Un nou motiv de a multumi Domnului pentru tatal caruia i-am fost incredintata spre crestere intr-o zi in care gradele coborasera vertiginos muuuuult sub zero.

Multumesc Domnului pentru tatal meu care m-a crescut ca pe o printesa - desi a trebuit sa ma si pedepseasca. Insa a facut asta fara sa ma raneasca sufleteste.

Multumesc ca nu a plecat in tari straine sau calde lasandu-ma sa ii duc dorul, sa ma simt abandonata. A decis sa ramana acasa ca sa ne vada crescand, sa ma astepte de pe unde eram pitita ca sa ii sar in spate si asa sa ma duca de la poarta pana in casa.

Multumesc pentru ca m-a invatat sa nu las oamenii sa ma calce in picioare.

Multumesc pentru ca m-a invatat sa fiu om de cuvant, Da-ul meu sa fie Da si Nu-ul meu sa fie NU. Insa nu mi-a "tocat" numai teorie si am vazut asta in practica in viata lui.

Multumesc ca m-a invatat sa fiu punctuala si sa nu fac oamenii sa isi iasa din pepeni asteptandu-ma.

Multumesc ca m-a invatat sa fiu fata, m-a respectat pentru asta si la fel i-a invatat si pe fratii mei sa faca cu mine si cu sotiile lor.

Multumesc pentru ca m-a provocat sa imi pun intrebari si nu a ras de mine cand il intrebam cate ceva ... Gandea inainte sa imi raspunda, trata intrebarea mea cu maturitate si responsabilitate.

Multumesc ca nu mi-a sfaramat personalitatea puternica mostenita ci mi-a format caracterul.

Multumesc ca m-a ajutat sa imi aleg standarde si m-a invatat sa nu renunt la ele oricat ar incerca cei din jur sa ma descurajeze.

Multumesc pentru tandretea si sensibilitatea cu care m-a tratat.

Multumesc Domnului ca l-am vazut cerandu-si iertare de la mine cand a vazut ca m-a durut vorba lui. M-a invatat ca a iti cere iertare nu e "nebarbatesc" ci e normal.

Multumesc ca m-a invatat sa imi inteleg rolul de femeie insa nu trimitandu-ma la cratita ci nelasandu-ma sa ma omor sub greutati ce numai baietii trebuie sa le duca pentru ca ei au fost inzestrati cu putere fizica si nu eu.

Multumesc Domnului pentru ca l-a lasat o vreme pe pamant si apoi l-a luat ACASA. Mi-i dor de el insa stiu ca ma asteapta ACASA.

sunt o alintata!

Ieri dimineata am citit un articol frumos. M-a atras titlul "Cand esti o mireasa fugara". Autoarea, la nunta ei, cand a venit timpul sa isi spuna "legamantul, juramantul", si-a lasat mirele la altar si a fugit. Nu de tot ci sa isi ia din camera unde se pregatise "juramantul / legamantul". Revine "la altar" unde gaseste mirele si pe cei prezenti intr-o mare mirare, uimire. Apoi continua autoarea cu faptul ca am incheiat un legamant pe care il uitam, fugim de mire, de noi ... parca da amnezia in noi.

Sunt la 800 de metri altitudine, intr-un colt de "rai" dupa o zi putin spus palpitanta care a debutat cu o demagnetizare a cartelei din telefon, apoi telefonul a vrut vacanta, intre timp suna telefonul fix si eram intebata de ce nu raspund la telefonul meu,daca mi-am schimbat numarul, apoi aveam de alergat intre birouri prin diferite parti ale orasului ...

Insa a venit momentul cand am inchis tot si am plecat.

E o liniste ce iti patrunde parca si in oase si ma simt ca o masina turata la maxim ce trebuie sa se opreasca ... insa e prea brusc, prea dintr-odata. Parca sunt cufundata intr-o mare de culoare linistitoare pentru ochi, minte si suflet si ... ma zbat sa ies de aici. Se aud pasarile cantand frumos in capacii din jur. Ploaia s-a oprit, ceata incepe sa se ridice si soarele incepe sa strapunga norii aducand viata, speranta ...

Realizez ca eram atat de prinsa in tumultul zilei incat nu mai percepeam ca eram "turata" la maxim ... Insa pot sa vad din nou bunatatea, delicatetea si tandretea Tatii care mai mult fortat obligat ma scoate din tumult ca sa Se atinga de mine, sa imi dea pacea Sa, sa ma vindece, aline ...

Problema legamantului e inca "pe rol", inca mai are valente neelucidate si cu cat studiez mai mult, cu atat realizez cat de putin stiu ...

In dimineata  asta am descoperit un verset pe care nu imi amintesc sa il fi citit vreodata "cu ochii astia" "29 pentru că darurile şi chemarea lui Dumnezeu sunt definitive (irevocabila, fara regret)." Romani 11:29. Sunt iar intr-un vartej de intrebari. Am incheiat un legamant cu Dumnezeu. Mi-i jena insa trebuie sa recunosc ca nu stiu inca bine ce inseamna asta. Am facut, asa timid, un sondaj printre cunoscuti. Se uita la mine si ei socati de intrebarea mea dar apoi recunosc ca nu stiu nici ei prea multe despre asta.

Aici, departe de zgomot, tumult, cu telefonul in "pioneze" realizez ca Dumnezeu - Cel cu care am incheiat legamantul, m-a scos pe "linia moarta" ca sa imi dea primul ajutor, sa ma vindece, sa imi panseze ranile de orice natura ar fi.

Ma simt alintata, iubita, protejata!

There Is Power In The Blood Of Jesus

Miss Connie - A Sweet Mini-Movie Tribute to Teachers

Miss Connie - A Sweet Mini-Movie Tribute to Teachers from spiritclips on GodTube.

Daniel Branzai - Sfaturi pentru Tineri de la Parinti

http://www.youtube.com/watch?v=I-5vU9vN7gE

Un clip ce merita ascultat ...

lapte si miere in robie

"5 Aşa vorbeşte Dumnezeu, DOMNUL Care a creat cerurile şi le-a întins, Care a desfăşurat pământul împreună cu resursele lui, Care dă suflare oamenilor de pe el şi suflet celor ce umblă pe el:
6 «Eu, DOMNUL, Te-am chemat prin dreptate. Te voi ţine bine de mână; Te voi păzi şi Te voi face un legământ pentru popor şi o lumină pentru neamuri, 7 ca să deschizi ochii orbilor, să eliberezi pe prizonieri din captivitate şi din închisoare pe cei ce stau în întuneric.
8 Eu sunt DOMNUL; acesta este Numele Meu! Nu-Mi voi da slava altuia şi nici lauda cuvenită Mie, idolilor!
9 Iată! Lucrurile spuse mai dinainte s-au împlinit şi acum vestesc altele noi; înainte să se împlinească vi le fac cunoscute.» " Isaia 42:5-9

Cel ce este din vesnicii, Cel ce nu are inceput si sfarsit, Cel Atotputernic, de necuprins se prezinta poporului ce se pregatea cu pasi repezi de robia babiloniana si le spune un cuvant de incurajare, ii provoaca sa Il cunoasca, sa se apropie de El, sa Ii recunoasca autoritatea. Le reaminteste cine e Creatorul, cum a creat pamantul si a asezat relieful pe el. Cine le-a dat viata si nu ii lasa asa in suspans. Le reaminteste despre o profetie, despre Cel ce va trimis, despre Copilul ce se va naste din fecioara, despre Mladita ce va rasari. Le explica ce va face Cel ce va fi legamant pentru popor insa si pentru neamuri si le promite eliberarea din robie. Face toate acestea inainte ca poporul sa plece in Babilon sau ... pana la marginile pamantului.

Poporul a iesit din Egypt insa in unii din ei Egyptul a ramas intact, dorul de castraveti, pepeni si praz era mai treaz ca oricand. Desi aveau lapte si miere ... erau robi, robi in propria lor robie. Babilonul va fi o alta forma de robie ... una in care multi se vor trezi.

Isaia continua si vorbeasca ceea ce ii spune Domnul si traducerea din NTR si Cornilescu nu sunt cele mai fericite. Nu ma ajuta sa inteleg cine vorbeste, despre cine se vorbeste. 

"אֲנִי יְהוָה הוּא שְׁמִי וּכְבוֹדִי לְאַחֵר לֹא־אֶתֵּןוּתְהִלָּתִי לַפְּסִילִים"

"42:8 I x589 [am] Yähwč יָהוֶה: 3068 that x1931 [is] my name: 8034 and my glory3519 will I not x3808 give 5414 z8799 to another, 312 neither my praise 8416 to graven images. 6456" 

(http://www.chatbible.com/isaiah/42-8.asp)

Yahwe (יְהוָה) - numele personal al Lui Dumnezeu si este intalnit in Vechiul Testament de 6800 de ori. (http://www.hebrew4christians.com/Names_of_G-d/YHVH/yhvh.html). Dumnezeu Tatal vorbeste prin Isaia si anunta ca va veni Unsul, Alesul, Slujitorul pe care L-a ales, Cel in care isi gaseste toata placerea, adica Fiul Sau. Cel ce vorbeste acum este YHVH, acesta Numele Lui, faima, reputatia, pozitia.

Incet, incet, incep sa inteleg cine e YHVH, care este Numele Lui. Incep sa am incredere in El si sa ma incred in El si in promisiunile Lui. Vad aici ca Domnul nu permite sa fie comparat cu altii, cu idolii. Stiu ca El este un Dumnezeu gelos. Nu vrea sa ma inchin Lui 90% si ... mai stiu eu cui 10%. Imi cere sa am incredere in El, sa Il cred pe Cuvant, sa Il cunosc, sa am o relatie cu El.

Ma lasa sa cercetez si sa vad daca ceea ce a spus e adevarat, s-a implinit. El Insusi imi dovedeste si aduce probe. Dar nu face numai atat. El imi spune si ce va fi. El este Stapan pentru trecut si viitor. El imi spune ce se va intampla cu poporul Israel si cu mine. 

Ma uit in Ioan 17 si gasesc "5 Acum, proslăveşte-Mă Tu, Tată, în prezenţa Ta, cu slava pe care o aveam în prezenţa Ta înainte de a fi lumea!" 

si 

"22 Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, aşa cum şi Noi suntem una; 23 Eu în ei şi Tu în Mine – pentru ca ei să fie pe deplin una, astfel încât lumea să cunoască faptul că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit aşa cum M-ai iubit pe Mine.
24 Tată, doresc ca acolo unde sunt Eu, să fie cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi-ai dat-o Tu, fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii!
25 Neprihănitule Tată, lumea nu Te cunoaşte, dar Eu Te cunosc şi aceştia ştiu că Tu M-ai trimis.
26 Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău şi li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit să fie în ei şi Eu să fiu în ei.“"

Slava este a Lui, Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul, Duhul Sfant. Textul din Isaia pot sa il inteleg mai mult, mai adanc daca stiu Noul Testament si daca vreau sa inteleg ceea ce citesc. YHVH nu permite sa isi imparta slava cu nimeni, nici laudele la adresa Lui. Si afirmatiile acestea ma provoaca sa imi reverific credintele si ideile. 

Sunt provocata sa imi verific bazele credintei, sa Il cunosc dincolo de aparent pe Cel ce este "Eu sunt!" La inceputul anului asta mi-a fost dorinta si desi fac pasi mici, aparent, in cunoasterea aceasta, incep sa vad mai mult si mai clar cine este Cel ce se prezinta "Eu sunt!" si vreau sa nu uit ca acesta este Numele Lui. Nu cumva am lapte si miere si sunt inca in robie? Nu am cum sa stiu raspunsul daca nu ma intreb, verific, cercetez.

Michelle Gillum

eu sunt un om!

"Cum sa nu iubesti cainii si pisicile? Ele sunt mamifere ca si noi?"
"Ce esti tu? Mamifer?"
"Ce intrebare e asta? N-ai mai auzit de mamifer? Sa iti definesc termenul?"
Mi-a fost dat termenul ca din DEX "MAMIFÉR, mamifere, s. n. (La pl.) Clasă de vertebrate superioare care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu laptele lor;"
Am incercat sa imi pastrez calmul si am raspuns: "Eu sunt un om!"
"Si ce-i cu raspunsul asta de doi bani? Esti mamifer superior."
I-am explicat ca este o definitie data de evolutionisti, dar Biblia si perspectiva creationista spune ca Dumnezeu dupa ce a terminat de creat animalele, a creat omul. Adica a terminat un capitol si a inceput un altul numit OM.

"26 Atunci Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; ei să domnească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate animalele mici care mişună pe pământ!“
27 Astfel, Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său, după chipul lui Dumnezeu l-a creat; bărbat şi femeie i-a creat.
28 Dumnezeu i-a binecuvântat şi le-a zis: „Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; domniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste toate vieţuitoarele care mişună pe pământ!“
29 Apoi Dumnezeu a zis: „V-am dat toate plantele care fac sămânţă şi care se află pe tot pământul şi toţi pomii care fac fructe cu sămânţă în ele, ca să le aveţi pentru hrană.
30 Tuturor animalelor pământului, tuturor păsărilor cerului şi tuturor animalelor mici care mişună pe pământ, care au suflare de viaţă în ele, le-am dat ca hrană toate plantele verzi.“ Şi aşa a şi fost." Geneza 1:26-30

Si eu am invatat definitia despre mamifere la scoala, m-am confruntat cu ideea evolutionista insa niciodata nu am putut sa cred ca am ca stramosi niste maimute si ca lumea a inceput cu o celula dornica de vedetism si care a explodat de mandrie divizandu-se. Pana acolo inca nu m-am coborat. Insa, ca vrem sau nu, ideile si perspectivele asupra vietii invatate la scoala isi pun amprenta asupra noastra. Daca eu cred ca sunt un mamifer superior atunci ma voi comporta ca atare. Ca si mamifer superior cred ca am instincte ce trebuiesc eliberate si satisfacute. Ca om stiu ca am instincte care pot fi educate si tinute in frau. Pentru mamifere se aplica legea junglei, pentru om insa se aplica mila, dreptatea, dragostea adica Legea Domnului. Omul poate fi educat, mamiferul poate fi dresat.

Cel care m-a creat imi explica cum m-a facut, din ce, imi spune cum sa traiesc, imi da legi dupa care sa traiesc, sa imi ghidez viata. Iov, unul din oamenii cu care s-a laudat Domnul in fata Satanei exclama:
"17 Ce este omul ca să-ţi pese atât de mult de el şi să-i dai aşa multă atenţie, 18 să-l cercetezi în fiecare dimineaţă şi să-l încerci în orice clipă?" Iov 7:17-18
Un alt om, despre care Domnul spune ca este omul dupa inima lui, adica David spune: "4 Ce este omul ca să-Ţi aminteşti de el şi fiul omului ca să-Ţi pese de el? 5 Tu l-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încoronat cu slavă şi cu cinste. 6 L-ai pus să domnească peste lucrările mâinilor Tale; i-ai pus totul sub picioare: 7 oi şi boi deopotrivă, chiar şi fiarele câmpului; 8 păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate căile mărilor. " Psalmul 8:4-8
Solomon are si el o constatare: "11 El a făcut toate lucrurile bune la timpul lor, a pus chiar şi veşnicia în inimile lor, dar omul nu poate pricepe de la început până la sfârşit lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu. " Eclesiastul 3:11

Sunt filosofii cu duiumul pe lumea asta, idei si perspectiva nenumarate. Convingerile, credintele, incredintarile pe care le am determina modul in care imi traiesc viata. Am ales sa cred ca sunt un om, creat, ca am un Creator si Numele Lui este Dumnezeu, Singurul Dumnezeu Adevarat. Am ales sa cred ca Isus Christos - Yeshua HaMaschiach - om si Dumnezeu, a murit pentru mine, pentru oameni si nu pentru mamifere superioare si vertebrate.

Aleg sa traiesc dupa Cuvantul Sau, sa Il cred, sa ma incred in Cel ce a scris istoria omului, a lumii, a mea. Aleg sa traiesc cum vrea El, Creatorul, Cel ce stie mersul fiecarei celule din corpul meu.
Aleg sa cred ca sunt om si sa ma comport omeneste folosindu-mi mintea si educandu-mi instinctele.

The Nature of Things ~ Navigating Everyday Life with Grace

multumesc!

Pasarile canta afara ... isi canta bucuria, uneori mai tare, uneori mai multe ... parca e un cor dirijat de un maestru vrabioi.
Ciresele se inrosesc pe zi ce trece si cresc. Fara cuvinte isi exprima multumirea pentru apa, soare, aer, adieri de vant, pamant.
Pisicile se intind la soare. Sunt multumite, hranite, nu simt nici o amenintare, nici un miros cu gust de carne alergatoare prin zona ...
Gazele, mustele danseaza prin aer vesele, multumite.
Creatia isi exprima in stilul propriu multumirea si eu vreau sa nu ma las mai prejos.

Multumesc pentru ca sunt om si nu intru in categoria mamiferelor. Sunt creata dupa Chipul si asemanarea Ta.
Multumesc ca dincolo de faptul ca port Chipul Tau, sunt iubita de Tine, de Dumnezeu.
Multumesc pentru ca imi deschizi ochii ca sa Te vad in creatie, in ceilalti, in Cuvant.
Multumesc pentru dorul dupa Tine ce L-ai pus in mine, dor ce creste, ce ma inalta spre Tine.
Multumesc pentru Cuvantul scris, tradus in mai multe variante insa din care Te descopar.

Multumesc in mod special pentru Isaia. Cred ca este profesorul, mentorul meu, scriitorul care mi Te descrie, descopera pe intelesul meu. Recunosc ca il credeam un ciudat, un SF-ist ... pana am inceput sa citesc cartea scrisa de el.
Multumesc pentru ca Tu i-ai vorbit lui Isaia insa imi vorbesti si mie.
Multumesc ca promisiunile Tale sunt valabile si azi, pentru mine.
Multumesc pentru avertizarile ce mi le dai pe paginile Biblie, avertizari de care sa iau seama.

Multumesc pentru ca ai pus in mine Cuvantul Tau, Legea mea.
Multumesc ca vii in fruntea cetelor de osti ingeresti si ceresti cand sunt in pericol.
Multumesc ca ma vindeci fizic, psihic, emotional.
Multumesc ca imi dai putere sa iert.
Multumesc ca imi dai putere sa las trecutul sa fie trecut.

Multumesc ca asezi langa oameni ce sunt aproape sau departe, oameni care sa ma ajute si sa ma lase sa Te vad prin lentilele lor.
Multumesc pentru oamenii bandaje de dragoste ce le asezi pentru inima mea.
Multumesc pentru ingerii ce ii trimiti sa ma protejeze.
Multumesc pentru ca scoti idolii din viata mea.
Multumesc ca imi explici pe intelesul meu, in ritmul meu de intelegere cine esti Tu, cum trebuie sa ma raportez la Tine, ma ajuti sa inteleg principiile autoritatii si supunerii.
Multumesc ca ai rabdare cu mine, ca imi dai explicatii logice care sa ma ajute sa inteleg anumite lucruri, lucruri pe care nu am vrut sa le inteleg altfel sau mi-a placut, am ales sa ma comport conform explicatiilor ce mi-au sunat bine la ureche.

Multumesc ca ma avertizezi ca vorbele mele spuse, actiunile mele au consecinte ... imi doresc sa gandesc de mai multe ori inainte de a spune ceva pentru a nu sta 40 de ani in desert. Si desertul poate fi durerea, suferinta, amaraciunea, orbirea, nemultumirea ....

Multumesc pentru ploaie.
Multumesc pentru soare, caldura si adieri suave de vant.
Multumesc pentru ma inconjori cu dragostea Ta in stanga, dreapta, sus, jos, inainte, inapoi si oriunde as incerca sa fug ... dau de Tine. Ma simt bine inconjurata in dragostea Ta.

Multumesc ca nu ma lasi la stadiul de copil in ce priveste intelegerea si ma vrei om mare. Desi ... mi-ar placea sa fiu copil, sa ascult povesti, sa ma joc, sa ma porti in brate tot timpul, sa nu am sarcini de indeplinit, sa iert ca si un copil ...
Multumesc Tata ca locuiesti in mine impreuna cu Fiul Tau Preaiubit si cu Duhul Sfant!
Imi doresc sa fiu o "casa" si o gazda dupa inima Ta!

New Heights Dance Ministry