harul produce neascultare?

"18 Ascultaţi, surzilor! Priviţi, orbilor, şi vedeţi! 19 Cine este orb, dacă nu robul Meu şi surd ca mesagerul pe care l-am trimis? Cine este orb ca cel dedicat Mie, orb ca robul DOMNULUI? 20 Vezi multe lucruri, dar nu le iei în seamă; auzi bine, dar nu asculţi cu adevărat.» 

21 DOMNUL a dorit, în numele dreptăţii Sale, să-Şi înalţe Legea şi s-o facă slăvită.

22 Dar acest popor este prădat şi jefuit; prinşi în capcane sunt cu toţii şi ascunşi în temniţe; au devenit o pradă pe care nu e nimeni s-o scape, ceva de jefuit despre care nimeni nu zice: «Dă-l înapoi!» 

23 Cine dintre voi însă învaţă din lucrurile acestea? Sau cine ia seama la cele ce stau să se împlinească? 24 Cine a făcut din Iacov o pradă? Cine l-a dat jefuitorului pe Israel? Oare nu DOMNUL, împotriva Căruia am păcătuit? Ei n-au vrut să umble pe căile Lui, nici să se supună Legii Lui. 

25 De aceea a turnat peste ei văpaia mâniei Lui şi ferocitatea războiului; i-a înconjurat cu flăcări, dar tot n-au înţeles; i-a mistuit, dar tot n-au luat în seamă" Isaia 42:18-25

Domnul isi indreapta atentia spre poporul Israel de data asta si prin Isaia indeamna surzii sa auda si orbii sa vada. Numai ca ... invitatia pare sa nu aibe logica, sens. Insa citesc textul mai departe si realizez ca de fapt poporul nu era orb si surd din punct de vedere fizic. Ei vedeau si auzeau bine insa din punct de vedere spiritual erau orbi si surzi. Teoretic stiau Legea Domnului. Mai mult de atat, poporul isi tinea traditiile insa nu credeau nimic din ceea ce faceau. Alesesera sa nu umble in caile ce le trasase Domnul si sa nu se supuna Legii Lui. Era o alegere la surzenie si orbire. 

Poporul Israel a fost ales de Domnul sa fie o marturie printre popoare, sa spuna despre credinciosia, dragostea, bunatatea si minunile ce le face cu cei ce isi pun increderea in El. Numai ca poporul, in perioada despre care vorbeste Isaia, a ales altceva. A ales sa nu asculte, sa nu vada, sa nu auda chiar daca auzeau si vedeau.

Studiul meu m-a provocat sa merg mai departe de cat citesc, sa caut mai mult de cat stiam. Imi place sa ascult melodia Shma Israel unde cuvintele acesteia sunt din Deuteronom 6:6-9 "4 Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. 5 Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta. 6 Iar cuvintele acestea, pe care ţi le poruncesc astăzi, să le păstrezi în inima ta. 7 Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti despre ele când vei fi acasă sau în călătorie, când te vei culca sau când te vei trezi. 8 Să ţi le legi de mâini ca semn de aducere-aminte şi să ţi le fixezi pe frunte.
9 Să le scrii pe uşorii caselor tale şi pe porţile cetăţilor tale. "

Cheia acestor versete sta intr-un cuvant: "Asculta". Daca nu ascult, nu voi face nimic din ce scrie mai departe. Bineinteles ca m-am dus la Lexicon sa vad ce explicatie a acestui cuvant gasesc: a auzi, a asculta, a te supune. Pfuuuu! Pot sa aud si sa nu ascult. Pot sa aud, sa ascult cu atentie pe cineva si sa nu ma supun la ceea ce spune. Porunca Domnului e clara, nenegocialbila: Asculta, Auzi, Supune-te Israel (Cella)!

Mi-am luat ca aplicatie sa ascult Cuvantul Domnul cu punct si virgula. Asta insa ma provoaca sa fac schimbari mari in, cu, la, pentru mine. Trebuie sa recunosc ca pot auzi fara sa ascult, sa ma supun, ca pot sa stiu Legea Domnului fara sa o ascult, fara sa ma supun ei. Pot sa o aud insa sa o modelez dupa cum imi suna mie bine, sa o updatez timpului meu, sa o convertesc conntextului in care traiesc. Sa fac tot ce scrie la carte si in acelasi timp sa nu aplic nimic din ce spune ea in viata mea. M-a socat cand am inteles cam cum vede Domnul problema asta si mi s-a facut greata de mine. Neascultarea mea e considerata curvie. Cand nu ascult de El, ascult de mine, de altii, pun pe altcineva ca autoriate in locul Lui si din punct de vedere spiritual e considerata aceasta alegere ca si curvie. 

Daaaaar, ce va spune lumea (cunoscutii) cand eu voi lua masuri categorice pentru viata mea, masuri luate pentru a asculta, pentru a ma supune? Vor zice ca m-am dilit? Ca am devenit sectanta, religioasa, fanatica? Am ascultat un material a unui lector evreu (barbat ce a terminat studiile intr-o Yeshiva - scoala evreiasca unde invata numai baietii si unde se studiaza Tora, Talmuldul) despre alegerea de a asculta ceea ce spune Biblia si de cat de mare si puternica este influenta celor din jur. Pare comica forma in care o spunea el insa ... are mare dreptate. "In ziua judecatii, cand vei sta in Fata Domnului, nu va veni nimeni sa ii spuna Domnului: Doamne, uite X (Cella) nu a ascultat de Tine cand ai spus asta si asta pentru ca eu i-am explicat ca nu e chiar asa cum spune textul acolo, ca nu mai e asa actual, ca se adresa numai celor din acea vreme. De fapt, e vina mea si nu a ei. Nu. Nimeni nu va veni sa faca asta. Alegerea de a asculta, de a te supune, de a implini ce spune Domnul iti apartine. Vina, pacatul pentru neascultare este numai a ta. E problema ta."

Poporul vremii lui Isaia a decis sa nu auda si sa nu vada, sa nu asculte, sa nu se supuna. Consecinta neascultarii lor a fost robia si imprastierea poporului pana la marginile pamantului. 

Ma uit la viata mea si nu pot sa nu ma intreb: oare nu cumva sunt in robie, nascuta in robie? Oare nu cumva eu nu realizez unde sunt? Domnul spune ca nu isi schimba Cuvantul, ca El e acelasi, ca nu isi ia Cuvantul inapoi. Da, stiu! Traiesc in vremea Noului Testament, in vremea harului! Insa harul inseamna trairea in neascultare? Harul produce neascultare?

Spirit of the Holy Land