sâmbătă, 13 august 2011

imi adun inima imprastiata ...

1 Imparati 3:12 "Îţi voi da o minte înţeleaptă (inima care aude) şi pricepută cum nu a avut nimeni înaintea ta şi nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ţie. Şi, dacă Mă vei asculta, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut tatăl tău, David, îţi voi lungi zilele.


1 Imparati 6: 12 „În ce priveşte această Casă pe care o zideşti, dacă vei umbla în legile Mele, dacă vei împlini hotărârile Mele şi vei păzi toate poruncile Mele, atunci voi împlini faţă de tine promisiunea pe care am făcut-o tatălui tău, David.


1 Imparati 9:3 "Ochii şi inima Mea vor fi zi de zi acolo. Cât despre tine, dacă vei umbla înaintea Mea aşa cum a umblat tatăl tău, David, în curăţie de inimă şi în dreptate, împlinind tot ce ţi-am poruncit şi păzind legile şi hotărârile Mele,voi întări pe vecie tronul suveranităţii tale peste Israel, aşa cum i-am promis tatălui tău, David ..."


1 Imparati 11:9-10 "Domnul s-a mâniat pe Solomon pentru că-şi îndepărtase inima de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care i Se arătase de două ori. El îi poruncise să nu slujească altor dumnezei; dar el nu a ascultat de porunca Domnului."



Am fost invatata sa gandesc cu capul, cu mintea (unii actioneaza de parca gandesc cu picioarele - insa asta e alta poveste). Despre inima mi s-a spus ca e un soi de motor ce tine organismul in miscare pompand sangele prin organism, la creier si trebuie sa nu ii dai socuri prea mari ca sa nu se "gripeze". Isus tot vorbeste despre inima, are El ce are cu inima. Insa ma gandeam ca daca ii dai "motorul", atunci iti setezi mintea si gata. Versetele cu gandurile inimii, cu faptul ca inima mea vorbeste cu Dumnezeu le asociam cu faptul ca cumva in mintea mea erau un soi de inima ... o chestie sf-istica si incalcita. 


Socul enorm a venit cand am descoperit ca inima mea are propriile ei ganduri de care mintea mea habar nu avea ... Ooo, dar nu se poate asa ceva! Inima trebuie sa asculte, sa fie totul logic, ca la carte .... Numai ca asta inseamna mutilare psihica, emotionala si spirituala. Acest subiect parea tabuu cand incercam sa discut cu cate unul sau altul. Dorurile inimii imi dadeau batai  de cap iar mintea nu le pricepea deloc ... efectiv parca parea blocata mintea mea cand incercam sa descopar ce se intampla. 


Asa multumesc Domnului ca m-a ajutat sa ies din labirintul cetos si atos in care ma aflam. Inima mea nu e doar un motor. Inima mea e cea care Il simte pe Dumnezeu, ea e sensibila la glasul Duhului Sfant, ea e cea care vorbeste cu Isus. Mintea e preocupata de criza sau se crizeaza, de dureri, ganduri, framantari in timp ce inima vorbeste si se indragosteste de Dumnezeu. 


Solomon, baiatul lui David si al Batshebei vazuse pe taica-su inchinandu-se, cantand, rugandu-se, povestind despre relatia lui cu Dumnezeu. Stia ca inima trebuie sa fie cea care asculta de Dumnezeu. Inveti legile, poruncile si e ca si cum le-ai stoca in memorie insa inima e cea care le conexeaza cu Dumnezeu, le despica, aplica, da impulsuri mintii impersonale si logice ca sa actioneze. 


Cand s-a nascut Solomon, David era trist, necajit si Dumnezeu pentru Il iubea pe David, Il trimite pe Natan sa ii schimbe numele acestui copil. Pentru mine a fost socant sa redescopar ca Dumnezeu e interesat de tristetile mele, de durerile in care ma scald ... 


Dumnezeu I se arata lui Solomon cand acesta era tanar rege si cere o inima care aude ca sa poata conduce poporul, apoi ii mai trimite un mesaj pe cand construia Templul si dupa constructia templului, a caselor regale are loc a doua intalnire dintre Dumenzeu si Solomon. Mesajul din toate acestea se rezuma asa: inima ta sa fie intreaga a Mea.


Nu vreau sa il invinovatesc pe Solomon si sa ma dau eu mareata pentru ca inima si-a lasat-o furata de idoli si femei. Nu arunc cu piatra pentru ca ma regasesc in atitudinea lui. Citesc comentarii, informatii, despre cum a lucrat si lucreaza Dumnezeu, urmaresc materiale audio si video despre modul cum El isi face simtita prezenta intre oameni, pe pamant, in univers. Ma minunez de maretia, creativitatea, splendoarea Lui. Vreau sa Il cunosc prin informatii, materiale si mai putin sa stau fata in fata cu El. Fac toate astea ca sa Il cunosc insa nu stau cu El. Pare un nonsens, ... insa nu e. 


El vrea sa vorbeasca cu mine, sa povestim, sa Il las sa imi fie Tata si eu haladui pe oriunde povestind cu altii despre El insa nu povestesc cu El despre mine si El. Inima mea tanjeste sa fie cu El iar eu o hranesc si indop cu informatii, muzica, prostii ... cu orice si numai ce ii trebuie ei nu ii dau. Imi sugrum si mutilez inima cu buna stiinta.


De cateva zile tot analizez versetele astea din 1 Imparati 11 si ma regasesc in atitudinea lui Solomon de a nu avea inima intreaga pentru Domnul. Nu ascult ce spune El. Dumnezeu Imi spune una, eu fac ce ma duce capul si pe deasupra ma cred si tare desteapta sau inteleapta. Bineinteles ca ma trezesc ca dau cu capul de sus iar inima parca face stop la fiecare secunda. Insa eu o resuscitez si ii dau indicatii sa mearga mai departe ... 


Cu ce imi "hranesc" inima? Cu cine are ea companie? Cine e Cel in care isi gaseste ea odihna, pacea, bucuria, implinirea? M-am simtit pusa la colt si lacrimile au curs din belsug ... . Am decis sa imi setez mintea sa asculte de dorurile inimii, sa pun si mintea sa mediteze la legile, poruncile Lui Dumnezeu, sa asculte de ceea ce spune El, sa ascult soaptele Duhului Sfant, sa ma las mustrata insa cu o atitudine de ascultare nu de imbufnare ...


Vreau sa ascult!


Vreau sa imi adun inima de pe unde am imprastiat-o.


Vreau sa o tin inima intreaga a Domnului. 

12 comentarii:

Oty spunea...

Cella o revenit la viataaaaaa! Grea furtuna? Astept sa imi pvestesti rasaritul de soare si caldura coplesitoare de la final;) Spune undeva ca El aduna toate lacrimile intr-un burduf;)) chiar si cele de bucurie >:D<

You are loved!

elena marin-alexe spunea...

De multe ori, trebuie sa apelez la El , sa-mi adune inima împraştiată prin efemer...şi s-o conducă ACASĂ!

Cella spunea...

Oty, deci vii incoa sa povestim? La o inghetata de aia faimoasa?
Multumesc Oti!

Cella spunea...

Elena,
deci nu-s ciudata, o raritate ca mi se imprastie inima nu?
Huuuuh, ce bine ...

Oty spunea...

da cum....o sa cand un cantec de septembrie atunci:))

Livius spunea...

Daca privesti putin la doua aspecte, amandoua merg pe aceeasi directie. Prima dintre cele zece porunci iti spune ca sub nici un motiv nu poti avea DOI pe care sa-i slujesti. Este UNUL, iar Acela vrea ascultarea ta o suta de procente. Apoi mai aproape de noi, cand Domnul Isus ii invata pe ucenici cum sa se adreseze Tatalui, primele cuvinte sunt pentru El, pentru sfintirea Lui, pentru adorarea Lui, pentru atingerea inimii Sale, abia dupa aceea vii cu ale tale. Necazul nostru este ca noi prima data ii spunem pe ale noastre, abia dupa aceea, daca ne mai ramane timp, sau suflu, Il mai binecuvantam...Cred ca schimbarea atitudinii noastre de adresare, ar schimba mult relatia dintre NOI DOI. Nu spune oare si Domnul "Cautati mai intai Imparatia... si toate celelalte vor veni pe deasupra" ?

Cella spunea...

Aseara nu mi-a mai mers netu; sa raspundiinsa m-am gandit la ce ati scris ....
Da, e adevarat. In primul rand vin cu ideile mele, cu problemele, durerile ... ca un tanc plangacios care nu mai creste ..

Oty spunea...

cella am citit TANC in loc de TZANC =))) ce mai inventie o fi si aia??? Ce spune fr. Liviu am invatat de la o sora din biserica... cand eram mic atat de mult dura rugaciunea ei incat aveam timp sa o analizez bine:))....aproape mai mult de jumatate rugaciunea aducea slava si cinste lui Dumnezeu, apoi se ruga pentru altii, apoi pentru ea, sau noi... inca mai pastrez gandul asta in mine;)

Cella spunea...

Uite ca am invatat si eu azi ... ;)

Oty spunea...

dada, am vazut;)

eu nimeni alta spunea...

superb..

Cella spunea...

eu nimeni alta
bun venit;) in lumea celor ce asteapta minuni, isi aduna inimile si ... vor sa si asculte de Domnul din toata inima ;).