Ca sa stiu despre Dumnezeu trebuie ca El sa mi se descopere.
Ca sa mi se descopere trebuie ca eu sa am capacitatea de a-L percepe, recunoaste, sa stiu despre El.
Ca sa stiu despre El trebuie sa am minte, ratiune, sa procesez informatiile.
Ca sa comunic cu El trebuie sa vorbesc, scriu, citesc, aud, vad.
Dar ... El are gura, ochi, urechi?
El poate scrie?
El vorbeste, aude, vede?
Isaia ma provoaca pana in cele mai albe panze ale credintei sa fac ordine, sa verific ceea ce cred, in cine cred.
Cred in Dumnezeu.
Dar cum este Dumnezeul meu?
De unde am aflat despre El?
Cum am aflat despre El?
Cu cine seama?
Cum e El?
De unde stiu eu cum este El?
Pot verifica veridicitatea celor aflate?
Sunt atatea idei, filosofii, credinte ...
Biblia imi spune ca am fost creata dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.
Dar El are ochi, urechi, gura?
Povestesc cu David si de la el aflu: "9 Să nu audă Cel Ce a sădit urechea? Să nu vadă Cel Ce a plăsmuit ochiul? 10 Să nu mustre oare Cel Ce disciplinează neamurile, Cel Ce învaţă pe om cunoaşterea? 11 Domnul cunoaşte gândurile omului; ştie că sunt zadarnice. " Psalmul 94:9-11
Deci aude, vede, stie, vorbeste ...
Istoria si dovezile arheologice dovedesc ca Biblia este adevarata. Citesc in paginile Bibliei despre oameni care au vorbit cu Dumnezeu, carora Li s-a aratat, au vazut scrisul Sau ... si nu o data. Mai mult de atat, a creat omul cu capacitatea de a-L percepe, cunoaste. Nu L-a creat lasandu-l de izbeliste in gradina Edenului. I s-a aratat, au vorbit. A creat omul cu capacitatea de a comunica, de a se exprima, de a gandi, de a alege.
Imi plac minunile. Imi place sa le experimentez. Minunile nu pot fi explicate celui ce deja a decis sa nu creada. Minunile te provoaca sa crezi ca exista cineva mai mare, puternic care tine universul in mana Lui, care poate schimba cursul istoriei si lucrurilor, care are capacitatea si puterea de a face orice doreste. Si cine nu vrea sa creada in minuni, nu e dispus sa accepte ca exista o Cineva care poate face minuni.
Dumnezeul meu in care ma incred este o Persoana care simte, iubeste, rade (Psalmul 2:4, Iov 39:2, Psalmul 37:13), iarta, mangaie, vindeca, lupta, stie totul, cunoaste totul, are toata puterea in cer si pe pamant, e de necurpins, e peste tot, e sfant, sfant, sfant, ...
Noul Testamant imi spune despre Dumnezeu ca a luat trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. S-a intrupat in Isus Christos = Yeshua HaMaschiach. A venit sa ne spuna cum este Dumnezeu, cat de mult de iubeste insa nu au fost numai vorbe in vant, s-a dat ca jetfa pentru pacatele mele si ale intregii omeniri, a murit si a inviat.
Ne-a spus ca El e in Tatal si Tatal e in El, ca se duce ACASA unde ne asteapta. Ne-a explicat scripturile adica Vechiul Testament, a implinit profetiile cu punct si virgula ...
Dumnezeul meu in care ma incred este Triunic: Tata, Fiu si Duh. Asa Il descrie si Isaia insa inteleg asta numai daca vreau, cred asta numai daca vreau sa cred, ma incred in El numai daca vreau, Il vad numai daca aleg sa vreau sa Il vad, Il aud numai daca aleg sa vreau sa Il aud. Dumnezeul meu este Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov, a lui David, a lui Moise, a apostolilor, a celor ce au acceptat sa fie iubiti, sa fie adoptati prin Isus Christos de catre Dumnezeu Tatal.
Am primit un dar ciudat de la Domnul si anume liberul arbitru, libertatea de a alege sa cred in El, libertatea de a alege sa Il urmez sau nu. Mi-a dat libertatea de a alege sa ma las iubita de El si sa Il iubesc. Sau sa cred ca alerg de El sugrumandu-mi inima acumuland bunuri materiale, informatii si implinind dorintele carnale cu placeri trecatoare ce lasa sufletul mai gol si mai pustiu.
Alegerile au consecinte!
Ca sa mi se descopere trebuie ca eu sa am capacitatea de a-L percepe, recunoaste, sa stiu despre El.
Ca sa stiu despre El trebuie sa am minte, ratiune, sa procesez informatiile.
Ca sa comunic cu El trebuie sa vorbesc, scriu, citesc, aud, vad.
Dar ... El are gura, ochi, urechi?
El poate scrie?
El vorbeste, aude, vede?
Isaia ma provoaca pana in cele mai albe panze ale credintei sa fac ordine, sa verific ceea ce cred, in cine cred.
Cred in Dumnezeu.
Dar cum este Dumnezeul meu?
De unde am aflat despre El?
Cum am aflat despre El?
Cu cine seama?
Cum e El?
De unde stiu eu cum este El?
Pot verifica veridicitatea celor aflate?
Sunt atatea idei, filosofii, credinte ...
Biblia imi spune ca am fost creata dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.
Dar El are ochi, urechi, gura?
Povestesc cu David si de la el aflu: "9 Să nu audă Cel Ce a sădit urechea? Să nu vadă Cel Ce a plăsmuit ochiul? 10 Să nu mustre oare Cel Ce disciplinează neamurile, Cel Ce învaţă pe om cunoaşterea? 11 Domnul cunoaşte gândurile omului; ştie că sunt zadarnice. " Psalmul 94:9-11
Deci aude, vede, stie, vorbeste ...
Istoria si dovezile arheologice dovedesc ca Biblia este adevarata. Citesc in paginile Bibliei despre oameni care au vorbit cu Dumnezeu, carora Li s-a aratat, au vazut scrisul Sau ... si nu o data. Mai mult de atat, a creat omul cu capacitatea de a-L percepe, cunoaste. Nu L-a creat lasandu-l de izbeliste in gradina Edenului. I s-a aratat, au vorbit. A creat omul cu capacitatea de a comunica, de a se exprima, de a gandi, de a alege.
Imi plac minunile. Imi place sa le experimentez. Minunile nu pot fi explicate celui ce deja a decis sa nu creada. Minunile te provoaca sa crezi ca exista cineva mai mare, puternic care tine universul in mana Lui, care poate schimba cursul istoriei si lucrurilor, care are capacitatea si puterea de a face orice doreste. Si cine nu vrea sa creada in minuni, nu e dispus sa accepte ca exista o Cineva care poate face minuni.
Dumnezeul meu in care ma incred este o Persoana care simte, iubeste, rade (Psalmul 2:4, Iov 39:2, Psalmul 37:13), iarta, mangaie, vindeca, lupta, stie totul, cunoaste totul, are toata puterea in cer si pe pamant, e de necurpins, e peste tot, e sfant, sfant, sfant, ...
Noul Testamant imi spune despre Dumnezeu ca a luat trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. S-a intrupat in Isus Christos = Yeshua HaMaschiach. A venit sa ne spuna cum este Dumnezeu, cat de mult de iubeste insa nu au fost numai vorbe in vant, s-a dat ca jetfa pentru pacatele mele si ale intregii omeniri, a murit si a inviat.
Ne-a spus ca El e in Tatal si Tatal e in El, ca se duce ACASA unde ne asteapta. Ne-a explicat scripturile adica Vechiul Testament, a implinit profetiile cu punct si virgula ...
Dumnezeul meu in care ma incred este Triunic: Tata, Fiu si Duh. Asa Il descrie si Isaia insa inteleg asta numai daca vreau, cred asta numai daca vreau sa cred, ma incred in El numai daca vreau, Il vad numai daca aleg sa vreau sa Il vad, Il aud numai daca aleg sa vreau sa Il aud. Dumnezeul meu este Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov, a lui David, a lui Moise, a apostolilor, a celor ce au acceptat sa fie iubiti, sa fie adoptati prin Isus Christos de catre Dumnezeu Tatal.
Am primit un dar ciudat de la Domnul si anume liberul arbitru, libertatea de a alege sa cred in El, libertatea de a alege sa Il urmez sau nu. Mi-a dat libertatea de a alege sa ma las iubita de El si sa Il iubesc. Sau sa cred ca alerg de El sugrumandu-mi inima acumuland bunuri materiale, informatii si implinind dorintele carnale cu placeri trecatoare ce lasa sufletul mai gol si mai pustiu.
Alegerile au consecinte!
2 comentarii:
Cine poate intelege alegerile altora?
Suntem asa duplicitari -uneori- incat nu ne putem intelege nici pe noi insine!
Da, e complicat cu ce alegem noi si de alegem ce alegem ...
Trimiteți un comentariu