La inceputul verii, m-am trezit cu o eczema mica pe mana stanga. Nu era mare insa in timp a devenit suparatoare pentru ca mai mereu aveam mancarimi (prurit). Cu cat o scarpinam mai mult cu atata se marea si supura. M-am uitat sa vad ce creme am pe acasa, le-am aplicat insa nu se intampla nimic. Asteptam sa ajung la unul din fratii mei care e tehnician veterinar sa o examineze si sa imi dea o crema.
Intre timp, cautam niste materiale si am dat peste unul in care se explica de ce Israelul e numit tara unde curge lapte si miere. Era acolo un apicultor care spunea ca una din proprietatile pe care le are mierea e cea de antiseptic. Am dat sa mai aud de cateva ori daca e adevarat ce zice nenea si imi tot ziceam:"nu trebuie sa isi laude marfa? Da, bine!" Si domnul acela spunea ca mierea se aplica pe rani in vechime si acestea se vindecau. "Da? Foarte bine! Lasa ca probez eu daca e adevarat sau nu."
Mi-am pus miere cu ceara (descapaceala) pe eczema, pe deasupra am pus plasture si timp de cateva zile am repetat operatiunea. In acelasi timp am fost surprinsa sa observ ca mancarimea s-a diminuat. Cred ca inca mai trebuie sa aplic miere cu ceara pentru ca mai e un punct care nu s-a retras. In rest pielea si-a revenit ca si cum nu a fost nimic acolo.
Am mai invatat insa ca mierea nu e de un singur fel si are multe proprietati:
mierea de mana - este obtinuta de pe frunzele de fag, de frasin si de stejar. Are proprietati laxative mult mai puternice decat celelalte tipuri de miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv, favorizeaza eliminarea toxinelor din corp.
mierea de tei - are aroma cea mai placuta si cea mai puternica dintre toate tipurile de miere. Este recunoscuta drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac.
mierea de floarea-soarelui - este cumva la polul opus fata de cea de tei. Are proprietati tonice psihice si tonice generale, este afrodiziaca, stimuleaza imunitatea.
mierea de salcam - se pastreaza lichida in mod natural, fiind foarte bogata in fructoza. Are, ca si cea de tei, proprietati calmante psihice. Mai este recomandata drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiaca.
mierea de brad si de alte conifere- este foarte rara, randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprietati exceptionale asupra plamanilor si sistemului respirator, beneficiind de proprietati antiinfectioase, expectorante, antitusive si, atunci cand este consumata cu tot cu fagure, bronhodilatatoare.
mierea de zmeura - face parte dintre asa-numitele soiuri de padure. Are o culoare albicioasa, specifica, dupa care poate fi recunoscuta. Regleaza activitatea ovarelor, este reintineritoare, previne aparitia unor afectiuni ca osteoporoza, sclerodermia.
mierea de menta - este culeasa de albine din culturile de menta intinse pe zeci de hectare. Se foloseste ca antitusiv, bronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic. Usureaza digestia, combate balonarea.
mierea de trifoi - este obtinuta de albine, atunci cand sunt tinute in pastorala, in preajma lanurilor cultivate cu soiurile furajere ale speciei Trifolium repens. Are o actiune diuretica foarte buna, ajutand la eliminarea apei in exces din tesuturi si, de asemenea, are o actiune estrogena, adica ajuta la fixarea calciului in oase, iar la femei favorizeaza accentuarea caracterelor feminine si are efect intineritor puternic
mierea de mac - are un efect somnifer, antispastic si anafrodiziac (reduce excitabilitatea sexuala) puternic. Are adesea o nuanta mai inchisa, din cauza ca are in compozitie si mici granule de polen de mac, care este negru la culoare.
mierea poliflora - proprietatile sale difera foarte mult in functie de regiunea din care este recoltata. De exemplu, mierea de la campie are o actiune antiseptica si sedativa mai puternica, spre deosebire de mierea poliflora din regiunile muntoase inalte, la care efectul antiinfectios se adreseaza in special aparatului respirator, iar efectul sedativ este inlocuit cu unul tonic nervos. In general, mierea poliflora este considerata cel mai complex tip de miere ca actiune terapeutica, ea ingloband nectarul de la cateva zeci, daca nu sute, de specii de plante medicinale si imprumutand ceva din proprietatile terapeutice ale fiecareia dintre ele.
Intre timp, cautam niste materiale si am dat peste unul in care se explica de ce Israelul e numit tara unde curge lapte si miere. Era acolo un apicultor care spunea ca una din proprietatile pe care le are mierea e cea de antiseptic. Am dat sa mai aud de cateva ori daca e adevarat ce zice nenea si imi tot ziceam:"nu trebuie sa isi laude marfa? Da, bine!" Si domnul acela spunea ca mierea se aplica pe rani in vechime si acestea se vindecau. "Da? Foarte bine! Lasa ca probez eu daca e adevarat sau nu."
Mi-am pus miere cu ceara (descapaceala) pe eczema, pe deasupra am pus plasture si timp de cateva zile am repetat operatiunea. In acelasi timp am fost surprinsa sa observ ca mancarimea s-a diminuat. Cred ca inca mai trebuie sa aplic miere cu ceara pentru ca mai e un punct care nu s-a retras. In rest pielea si-a revenit ca si cum nu a fost nimic acolo.
Am mai invatat insa ca mierea nu e de un singur fel si are multe proprietati:
mierea de mana - este obtinuta de pe frunzele de fag, de frasin si de stejar. Are proprietati laxative mult mai puternice decat celelalte tipuri de miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv, favorizeaza eliminarea toxinelor din corp.
mierea de tei - are aroma cea mai placuta si cea mai puternica dintre toate tipurile de miere. Este recunoscuta drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac.
mierea de floarea-soarelui - este cumva la polul opus fata de cea de tei. Are proprietati tonice psihice si tonice generale, este afrodiziaca, stimuleaza imunitatea.
mierea de salcam - se pastreaza lichida in mod natural, fiind foarte bogata in fructoza. Are, ca si cea de tei, proprietati calmante psihice. Mai este recomandata drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiaca.
mierea de brad si de alte conifere- este foarte rara, randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprietati exceptionale asupra plamanilor si sistemului respirator, beneficiind de proprietati antiinfectioase, expectorante, antitusive si, atunci cand este consumata cu tot cu fagure, bronhodilatatoare.
mierea de zmeura - face parte dintre asa-numitele soiuri de padure. Are o culoare albicioasa, specifica, dupa care poate fi recunoscuta. Regleaza activitatea ovarelor, este reintineritoare, previne aparitia unor afectiuni ca osteoporoza, sclerodermia.
mierea de menta - este culeasa de albine din culturile de menta intinse pe zeci de hectare. Se foloseste ca antitusiv, bronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic. Usureaza digestia, combate balonarea.
mierea de trifoi - este obtinuta de albine, atunci cand sunt tinute in pastorala, in preajma lanurilor cultivate cu soiurile furajere ale speciei Trifolium repens. Are o actiune diuretica foarte buna, ajutand la eliminarea apei in exces din tesuturi si, de asemenea, are o actiune estrogena, adica ajuta la fixarea calciului in oase, iar la femei favorizeaza accentuarea caracterelor feminine si are efect intineritor puternic
mierea de mac - are un efect somnifer, antispastic si anafrodiziac (reduce excitabilitatea sexuala) puternic. Are adesea o nuanta mai inchisa, din cauza ca are in compozitie si mici granule de polen de mac, care este negru la culoare.
mierea poliflora - proprietatile sale difera foarte mult in functie de regiunea din care este recoltata. De exemplu, mierea de la campie are o actiune antiseptica si sedativa mai puternica, spre deosebire de mierea poliflora din regiunile muntoase inalte, la care efectul antiinfectios se adreseaza in special aparatului respirator, iar efectul sedativ este inlocuit cu unul tonic nervos. In general, mierea poliflora este considerata cel mai complex tip de miere ca actiune terapeutica, ea ingloband nectarul de la cateva zeci, daca nu sute, de specii de plante medicinale si imprumutand ceva din proprietatile terapeutice ale fiecareia dintre ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu