joi, 13 august 2009

despre El

Mi-as dori uneori sa fi trait acele vremi, sa fi fost acolo, sa vad cu ochii mei ingerii ce se arata pastorilor, sa vad magii, apoi sa-l vad pe Irod, pe ucenici, pe Zacheu ... si altii. Intr-un fel, mi-ar placea sa fi fost acolo, asa ca un observator, sa ma fi amestecat in multime. De ce? Ca sa vad cum arati. Picturile din biserici arata un Christ trist, prea serios, uneori demn de mila, si ca lucrurile sa fie si mai in ceata, nici Biblia nu spune prea multe despre cum arati, doar Isaia spune "nu avea nimic care sa placa".
As fi putut discuta cu cei vindecati de tot felul de boli: hemoragii, orbi, surzi, muti, ologi, paralizati, leprosi la inviati din morti, sa aflu povestile celor de care Te-ai atins.
Apoi sa cunosc ucenicii, 11 din ei erau ca si Tine din Galilea, numai Iuda era din Iudeea, sa merg la pas cu Tine. Sa vad cum vin oamenii la Tine si sa inteleg ce ii atrage. Ce tip de temperaent ai? Psihologii au incercat sa te aseze in unul si ... nu au reusit. Pentru ca, chiar daca erai liderul ucenicilor, nu ai cautat faima marilor orase, ai mers numai prin sate iar uneori efectiv urcai in corabie si fugeai de multime. De multe ori ni se spune ca mergeai singur sa Te rogi si numai cateva rugaciuni ne sunt spuse. Oare ce vorbeai cu Tatal? Ii spuneai ca iti e dor de El? De casa? Nu era ciudat ca intr-un fel pamantul sa fie casa Ta si in acelasi timp cerul sa fie casa Ta?
Ce reactie ai avut cand Tu Creatorul a toate ai simtit picurii de ploaie, asprimea vantului, arsura soarelui, setea, foamea, oboseala, tristetea tradarii, durerea ...?
De ce nu ai ales oameni asa mai invatati? De ce ai ales tocmai Galileia - o provincei saraca si considerata mai inapoiata, cu un dialect ce era recunoscut oriunde. Tocmai Galileea din care nu rasarise nici o personalitate? Ce principii ai avut cand ai ales ucenicii? Ce ai vazut in ei? Erau pescari, oameni ce munceau noaptea si cateva ore in zori si apoi dormeau sau un vames care ... intre noi fie vorba ii cam placea sa isi ia partea lui, sau Toma ... unu ce era iritant prin cate intrebari punea si pana nu vedea nu credea si ... cu Iuda, stiai ca e vanzatorul, de ce L-ai ales? Si trei ani de zile ai impartit painea, apa si atatea cu el.
Cum de ai reusit sa ai timp sa te duci la nunti, la petreceri, nu refuzai invitatia de a merge in casa cui te invita, nu conta reputatia sau bogatia sau desteptaciunea. Erai considerat cam petrecaret si compania nu era una de elita insa ... tocmai compania cu care ai stat a fost cea prin care ai transformat lumea.
Ai fost dur cu nedreptatea, dar ai plans cand prietenii tai plangeau dupa Lazar, Te-ai bucurat cand ucenicii s-au intors din evanghelizare, ai vorbit cu femeia samariteanca intre patru ochi insa nu ai fost ofensator, Te-ai asezat intre femeia prinsa in adulter si ceata furioasa ce avea pietrele pregatite pentru omor.
Surprinzator e ca fariseii, saducheii, zelotii si evreii din toate paturile sociale te asteptau insa ... nu te-au recunoscut iar cand faceai minuni erau puse pe seama dracilor si cand dracii te recunosteau ca Fiul lui Dumnezeu ei parca erau surzi.
Nu am trait atunci, nu ma pot intoarce in timp, nu am raspuns la toate intrebarile mele dar ... ceea ce stiu sigur e ca Tu, Fiul lui Dumnezeu ai venit pe pamant, ai trait aici si ai trecut la fel ca si mine prin durere, ai stiut ce e setea, foamea, dorul, lacrimile, tristetea, ... si esti langa mine si intelegi starile mele.
Abia astept sa ajung acasa, in casa ce Tu o pregatesti pentru mine pentru ca am atatea intrebari si ... vreau sa stau la povesti cu Tine.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Am vrut să-Ţi mulţumesc, Părinte,
Cu imnul cel mai iscusit,
Şi n-am găsit atunci cuvinte,
Nici versul gândului cuminte
Să-Ţi spun iubirea ce-am simţit.

Am vrut să-Ţi aduc mulţumirea,
Buchetul meu înmiresmat
Cu flori de trandafir, iubirea,
Dar pân' la Tine ofilirea
Petalele mi le-a-ngheţat.

Am vrut în lupte încleştate
Să fiu erou pentru Hristos,
Şi-aşa să spun că-n mine bate
O inimă cu tot ce poate,
Dar am căzut cu arma jos.

Am vrut să calc orice ţepuşă,
Ce mă oprea să Te slujesc...
Dar, iată-mă timid la uşă,
Cu mâna plină de cenuşă,
Isuse-Ţi spun doar "Te iubesc!".