asa ca El

Citesc cartea "Revelatie prin Cuvant" de Josh McDowell si Thomas Williams, e o carte de mentorare insa ... ca sa devii un mentor bun ... trebuie ca la randul meu sa stiu, sa inteleg, sa fiu transformata. Imi plac cartile ce ma provoaca, ce nu ma lasa la fel.
O idee de azi e ca prin mine se manifesta dragostea Lui Dumnezeu fata de oamenii cu care vin in contact. Dar pentru asta, eu aleg sa o manifest sau nu. Ce imi e mai usor? Ce e mai comod? Sa fiu vulnerabila cu cei de langa mine sau nu? Sa ii ascult, sa stau la povesti cu ei, sa le ascult inima, sa ascult dincolo de cuvinte?
Imi place sa stau la povesti cu prietenii mei, sa vorbim despre ce ne doare, despre visuri, imi place sa aud ce viseaza ei, ce isi doresc, cum gandesc despre un vis al lor, despre viata, ... imi place sa le vad fata radiid cand viseaza ...
Dar in acelasi timp ma confrunt cu un soi de letargie, lehamite ... lipsa chefului de viata ... ca si cum pasiunea de a trai e lesinata iar uneori e in coma.
Sunt inca pe pamant, inca sunt vie (acum cand scriu) si cat sunt aici pe Pamant sunt intr-un razboi spiritual si realitatea e ... ca uit de multe ori de acest razboi. Vreau sa fiu ca Isus, vreau ca inima mea sa rezoneze cu a Lui, sa bata in acelasi ritm, sa simta ca a Lui, sa ma las transformata, sa vad oamenii asa cum ii vede El ... si ma trezesc cu idei de genul ... ei, dar esti ok. Lasa ca doar nu ai inventat tu roata acuma, nu trebuie sa devii sfanta, nu trebuie sa stie toti, fa si tu acolo ceva asa ca sa nu iesi in evidenta, fii normala. Ideile si gandurile astea nu sunt in nici un caz de la Dumnezeu. Trebuie sa ma lupt cu ele, trebuie sa lupt cu ispita de a trai caldicel. Daca vreau sa fiu relevanta, trebuie sa lupt.
Dumnezeu nu ma iubeste tacut, asa abia vizibil ci ma iubeste cu pasiune, si-a trimis Fiul sa moara pentru mine. El are o inima romantica, Biblia mi-l prezinta ca un sot iubitor, gelos. E gelos pentru inima poporului Sau iar eu sunt parte a poporului Sau. (Isaia 62:1-5). Si eu la fel ca si poporul Lui am haladuit aiurea, am vrut sa "scapam" de El dar El e in stare sa miste cerul si pamantul pentru a ma recastiga, nu va lasa nimic nefacut pentru a ma aduce inapoi (Isaia 63:1-4).
OOOO, asta da pasiune, parca sunt Cenusareasa, cautata peste tot ... in timp ce eu stau vai de steaua mea abia ducandu-mi traiul ... si vine Printul si in casa Mea, imi da pantoful ce mi se potriveste perfect, ma priveste si ... ma ia la El acasa.
Nu pot sa nu raspund acestei manifestari de dragoste, nu pot sa nu vad pasiunea Lui, sa nu Il iubesc. Dar nu tacit, nu doar dandu-i asa din gand in gand cate un semn ci vreau sa ii raspund cu pasiune. Sa arat dragostea ce o am din El, sunt iubita de El, sunt Cenusareasa Lui.
Iar inima mea e gata sa cante:

Intregul soare joaca-n stropi de roua
Si Tu 'n inimi poti sa locuiesti.
E o minune ce e vesnic noua
Marimea Ta ce stii s-o marginesti.

Mi-e gata inima sa cante Tie,
Al lumilor Poet slavit!
Poema Ta este o armonie
Si-n slava lor esti oglindit.

Pe cer ai scris cu slove arzatoare
Marirea Ta ascunsa-n nesfarsit.
Desi nu pier, sunt totusi trecatoare,
Dar glasul Tau ramane-n veci iubit.

Fulgerator, lumina se abate
Din cer 'n cer, gasindu-si calea sa
Dar planul vecilor de-a-drept strabate
Un duh manat de 'nsasi Raza Ta.

La fel ca Cenusareasa, spun Da, vreau sa te iubesc si vreau sa iubesc la fel ca Tine.