Nu pot sa trec de predica de pe munte pentru ca ... ceea ce spune Isus pare un ideal de neatins. Ca si cum nu era indeajuns legea data prin Moise, Isus vine si ridica standardul la ... ideal.
Am realizat insa ca nu inteleg multe din ce spune Isus pentru ca nu reusesc sa ies din contextul si confortul meu. Habar nu am de conditiile de viata, de contextul istoric de atunci, de ce inseamna sa fii tara supusa, de cum e sa nu ai dreptul sa comentezi in fata soldatului roman, nu era neobisnuit sa auzi de oameni omorati ca asa a avut imparatul chef, sa cari bagajele soldatilor, sa fii umilit, sa isi bata cineva joc de credinta ta, de idealurile tale, de Dumnezeul tau.
Care e contextul predicii de pe munte? Ocupatie romana, orici incercare de revolta era innecata in sange, pana si copiii din fasa erau spintecati. Era ura, revolta si mult sange. In acest context apare Isus si le spune: iubiti-va vrajmasii, iertat-i, daca iti ia haina, da-i si camasa, te obliga sa mergi (pentru zilele de Sabat, evreii aveau legi stricte chiar si in ce priveste distantele) o anumita distanta? atunci mergi cu el dublul distantei. Cred ca fariseii si carturarii s-au enervat la culme ca sa nu mai vorbesc de cei din audienta. In acel context sa iti iubesti vrajmasul? Sa il ierti?
Dar Isus merge mai departe si vorbeste de divort, cand daca sotul se enerva si spunea de trei ori divortez, sentinta era data; de darnicie, de moralitate.
Numai zicandu-i fratelui tau "nebunule sau prostule" l-ai ucis, cei ce au frati si surori mai mari sau mai mici ... suntem vai de steaua noastra. Dar cum suna "uitandu-te la nevasta altuia si poftind-o ai curvit" intr-o perioada cand pornografia e la rang de cinste, cand imoralitatea e privita ca ceva normal?
Predica se termina cu versetul "voi fiti, deci, desavarsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavarsit".
Ma intorc la ziua de azi, la contextul meu si la cum aplic predica de pe munte. Ca sa pot trai ce se spune aici ar trebui sa ma duc intr-o pestera, de una singura? Ca sa nu ma uit la nimeni si sa ma enerveze, sa dau tot ce am? A vrut Isus sa ne arate un standard de neatins, sa sfarsesc in dezamagirea ca nu pot atinge perfectiunea?
Isus nu ne-a spus predica de pe munte ca sa ne impovareze ci ca sa ne arate cum este Dumnezeu, de aici vad cum este caracterul lui Dumnezeu. Sa ne iubim vrajmasii pentru ca El este milostiv si face sa rasara soarele si peste ei, sa fim desavarsiti pentru ca si El este, de ce sa nu ma ingrijorez de ziua de maine? pentru ca daca El are grija de crinii de pe camp, adica aia salbatici, nu va avea grija de mine? De ce sa ma rog daca El oricum stie ce imi trebuie si vreau? Pentru ca in calitate de fiica a Lui, infiata prin cruce, vrea sa vorbeasca cu mine, sa comunice cu mine, sa ma cunoasca, sa ma iuneasca, vrea sa am incredere in El.
Din predica de pe munte vad ca sunt gata oricand sa ucid, sa mint, sa fur, sa ma infurii, sa fiu desfranata, sa urasc ... si in starea asta nu am nici o sansa ca de una singura sa ajung la Dumnezeu. Dar Dumnezeu a gasit calea de a ajunge la El, prin Isus, prin cruce, prin har.
Prin har ... doar prin har pot veni la Tine, pot sa iubesc, sa iert, sa am incredere in Tine, sa ma bucur ....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu