duminică, 8 noiembrie 2009

Sa ai pace ....

In mod normal, duminica nu scriu nimic ... astazi insa vreau sa postez o melodie de care m-am indragostit iar daca e un instrument la care as vrea sa invat e cant e ... acordeonul ....

O ce har sa stii

Autor: Barsan Samuel


O ce har să ştii că Domnul te iubeşte
O ce har să ştii că eşti în braţul Său
Chiar când simţi că tot în jur se năruieşte
Tu să ai pace în inima ta mereu


Să ai pace în mijlocul necazului tău
Să ai pace că tu eşti fiu de Dumnezeu
Când cei din jur te vor privi
Cu pacea ta îi vei uimi
Când plin de pace vei birui


O ce har să ştii că Domnul te iubeşte
O ce har să ştii că Lui îi aparţii
Şi să simţi în orice zi că-ţi dăruieşte
Când treci pin necaz pace si bucurii


O ce har să ştii că Domnul te iubeşte
O ce har să ştii că eşti copilul său
Zi de zi prezenţa Lui te însoţeşte
Şi-ţi dă pace în necazul cel mai greu

5 comentarii:

Tafnat_Paeneah spunea...

Pacea Lui vă stăpânească
Ea să vă desăvârşească
Din belşug Cuvânt vă dea
Să puteţi a învăţa
Psalmi, cântări de mulţumire
Spre a Domnbului mărire

elena marin-alexe spunea...

O ce har să ştii că Domnul te iubeşte
O ce har să ştii că eşti în braţul Său
Chiar când simţi că tot în jur se năruieşte
Tu să ai pace în inima ta mereu
Incurajare, din Nadejde.
Imi place Cornel Cuibus!
Imbratisari sfinte de la Elena din Vrancea!

Tafnat_Paeneah spunea...

Când simţi că totul in jur se destramă
Şi povara ce-o porţi e atât de mare,
Încât stoarce din tine orice suflare…
Şi trupu-ţi slăbeşte,şi pasu-i greoi
Şi vântul ce bate aruncă în tine
Cu pietre,cu ură…dezamăgire…
Şi ploaia ce cade,încet te zdrobeşte
Şi râul de lacrimi nu se opreşte…
Ştiu…tu crezi că eşti singur şi nu mai poţi
Ah! Cât de grea e povara ce-o porţi…
Amar e suspinul,prea multă-i durerea
Şi vrei undeva să găseşti mângâierea…
Prieten drag…prin ploaia de lacrimi
Ce nu s-a oprit,
Ridică spre Ceruri azi braţul zdrobit…
Şi inima frântă înalţ-o în sus!
E Unul ce poate acum să te-ajute
Piciorul din groapă,pe stâncă să-l mute…
Priveşte în sus…priveşte în sus…!
Spre Stânca Salvării…spre Domnul Isus!
O! Cheamă-l pe Nume şi spune-I durerea
Doar Domnul e-n stare să-ţi dea mângâierea…
Credinţă de ai,şi-un strop de speranţă,
Când “Tată” striga-vei,
Din norul de ceaţă,răsare lumina
Şi-o Mână străpunsă obrazu-ţi adie
Şi-un glas iubitor spre viaţă te-mbie…
E glasul ce-a plâns cu-amar pentru tine!
Deodată…în suflet renaşte speranţa
Şi râuri de glorie îţi umple viaţa
Căci Domnul e-Acel ce te-a scos din abis
Să mergi spre salvare…spre Paradis!
“Ah ! Crucea-i uşoară şi drumul e drept…
Şi-o inimă nouă îmi bate în piept
Azi nu mai sunt singur în vânt furios…
De mână mă ţine chiar Domnul Hristos!
Ce dulce -i salvarea! Divină-i speranţa
Când Duhul Său Sfânt îţi umple viaţa!
Te laud Isuse! Te laud şi-ţi cânt
Căci Tu m-ai scăpat de ploaie şi vânt
Şi-acum mă îndrept către Cer cu avânt !”

Corina spunea...

Frumoasa melodie, multumesc Cela.
E duminica dimineata, imi beau cafeau si ascult muzica. Si am pace, masimt iubita, ocrotita, la adapost. Si ii multumesc Tatalui meu pentru asta.

"Si PACEA LUI care intrece orice pricepere va va pazi gandurile si inimile in Isus..."

Sa ai o duminica cu pace!

cella spunea...

azi, efectiv numai melodia asta am tot ascultat .... si dupa ce am venit de la biserica, am dormit (ceva rar pentru mine) si ... mi se parea ca n-am inchsis muzica ca tot asta o auzeam ;))

insa m-am gandit la altceva acum: melodia asta a prins la noi pentru ca fiecare din noi am cantat cu pasiunea celor de aici, ne-am bucurat cu un acordeon si o vioara si ... imediat ce auzim un acord ceva ... suntem acolo ...

Va doresc sa nu uitati ca pacea e cu voi pentru ca sunteti fii si fiice de Dumnezeu ...