n-am sa mor chiar daca mor?

http://www.flickr.com/photos/johnengler/

http://www.flickr.com/photos/thelasttimeicry/

http://www.flickr.com/photos/tracietaylorphotography

http://www.flickr.com/photos/anvinlijo

Cu cat devin mai matura, cu atat intrebarile curg suvoi si am nevoie sa vad lucrurile altfel ... In modul matur, nu-mi place ... nu ma bucur de ele. Am nevoie sa redevin copil, sa imi reincarc bateriile cu mirare, cu extaz in fata lucrurilor pe langa care trec zilnic si care-mi par uzuale, normale .... Asta nu inseamna sa dau in mintea copiilor.
Vreau sa stiu adevarul, numai ca uneori doare si doare tare de tot ... Nu vreau adevarul tau, al meu, al epocii mele, al generatiei instant ... Vreau ADEVARUL.
Si poti sa mi-l spui fara sa iti pese, poti sa imi explici fara sa te gandesti la implicatiile ce le va avea ... poti sa ma tratezi ca pe un produs la mana a doua sau a treia .... daca nu ma iubesti ... ma va rani ...
Nu pot trai fara iubire, nu vorbesc de aia explicata in filmele cu multi de x, sau in cele la care bebelusii nu au voie sa le vada. Ce e dragostea asta pana la urma? Un sentiment? O reactie chimica generata de creier si de niste hormoni rezultand anumite nevoi? ...
Ma gandesc la iubirea ce se sacrifica, la cea ce indura orice pentru celalalt ... la acea iubire ce ispira artistii in scrierea operelor .... e iubirea ce te face sa te implici in relatii, legaminte ce costa, dor, .... si din care nu iesi cand iti e tie lumea draga sau devine dificil ....
Si, avandu-le pe astea ... ma voi simti bine si tot mai am nevoie de ceva .... vreau un loc sigur ... si tot nu mi-i de-ajuns ... vreau o viata sigura si ... nu-i suficient ....
De ce traiesc? Ce sa cred? De ce m-am nascut? De unde am venit? .... Ce rost, scop am?
Mi-am cercetat pilonii si am gasit ca daca viata e numai ca sa fiu implinita aici ... nu-si are rostul ... daca nu mai e nimic dincolo de moarte .... asta nu e viata si e chin ....
Deci .... vreau sa stiu!!!!! ....
In zbucium, framantari, intrebari .... lacrimi si urlete simt pe cineva ca se apropie, se aseaza in tacere langa mine ... si imi spune: "Eu sunt Adevarul, de asta am venit pe pamant." Hmh, ... nu esti idee? Nu esti teorie? ...
"Eu sunt Calea, Adevarul si Viata" ... "ce ciudate numei ai "... ma dau mareata chicotind ...
Adica eu trebuie sa verific daca adevarul meu corespunde cu Tine, daca calea mea e a Ta, daca viata ce-o traiesc vine de la Tine?
Si Isus continua: "Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?"
Chiar daca mor voi trai? Adica mai e ceva dincolo? Adica voi fi eu si .... Sa cred in Tine? Si n-am sa mai mor chiar daca mor? ....
Pai asta voiam sa stiu, sa fiu sigura, sa cred ca ceea ce cred eu e bine ...
"Da, Doamne! Cred "