luni, 6 iunie 2011

sunt a Lui!

Ieri am putut sa imi desfat privirile in manifestarea creativitatii Lui Dumnezeu, am putut sa vad diferite  nuante de verde, rosu, galben, sa aud diferite pasari cantand. Sa ascult in voie un parau ce se avanta furios printre pietre spre un loc larg. Am putut sa citesc ca sa imi reamintesc ca in viata asta nu e vorba despre mine ca erou principal, ci despre Dumnezeu. Si numai gandind cata creativitate a pus in noi, raman cu gura casacata. Citeam ca inima noastra poate pompa sangele la o altitudine de 30 de picioare ... poate de asta ni se ridica sangele cu asa viteza in obraji cand trebuie sau ... cand nu trebuie.
Acum, un grup de pasarele, cred ca sunt vrabii, au consiliu de familie, sau de clan, ca sunt agitate. Cateodata una striga ceva si celelalte comenteaza, apoi se face tacere de parca ar medita sau analiza situatia. Din nou se inteteste atmosfera ... Oare ce spun?
Nu pot sa nu ma minunez cand vad maci pe camp sau pe marginea soselelor. Efectiv nu pot sa nu ii admir si sa nu ma gandesc la felul lor de a fi, de a creste in buruiene, de a avea un mediu propice acolo. Insa ... de acolo, isi inalta capul si floare va inflori peste buruiene transformand locul intr-un petec de cer.
Eu nu am facut nimic ca verdele padurilor sa fie atat de variat, ca pasarile sa cante atat de diferit, sa fie armonie in cantecul lor. Nu am plantat macii pe camp sau oriunde nu te astepti. Nu am plantat nici flori multicolore pe coamele sau versantii muntilor. Nu am numarat frunzele nici unui ulm si nici nu stau sa masor panza de painajen in dimensiuni sau consistenta grasimii lasate de picioarele lor.
Nu era nevoie ca Dumnezeu sa faca atatea culori insa le-a facut. Nu era nevoie ca fiecare din noi sa avem un timbru vocal, amprente unice, ADN unic, culoare a ochilor unica ... sa faca atata risipa de creativitate.
Insa iar uit ceva ... parca-s amnezica.
Nu eu decid ce era sau ce nu era nevoie, ci El decide asta. El Cel care era inainte de timp, inainte de orice si oricine. El care vrea sa ma desfat in minunatiile pe care Le-a creat si asezat la indemana mea. El care nu sta rece si dinstant undeva in timp si spatiu ci e aici langa mine. Insa nu ca sa imi dea una dupa cap ca-s amnezica si uit de El. Ci ca sa ma iubeasca, ca sa ma provoace sa ma las iubita.
El Creatorul a toate e Tatal meu. Prin Christos, prin sangele curs pe crucea de pe dealul Golgotei eu am primit iertarea si infierea. Duhul Sau e in mine si am devenit purtatoare de Dumnezeu.
Incepe o noua saptamana insa vreau sa o incep bucurandu-ma de ceea ce Tatal meu a creat pentru mine, laudandu-L pentru maretia Lui, bucurandu-ma de fiecare lucru marunt ce Il aseaza langa mine. Lasandu-ma iubita de El. Sunt a Lui si nimic nu ma poate smulge din mana Lui.
Sunt a Lui!

10 comentarii:

Oty spunea...

minunat, Cella!>:d<

katy spunea...

Cella draga, acuma vreo 3 zile am vazut niste maci intre buruieni si m-am gandit la tine-as fi vrut sa iti fac o poza sa ti-i arat ;)

Cella spunea...

Oti, nu-i asa ca avem un Tata minunat?

Cella spunea...

kati stiu ca v-am innebunit cu macii mei insa ... imi plac :D.
Mersi ca te-ai gandit la mine ;)

elena marin-alexe spunea...

Si eu sunt a LUI:)
MARE ESTE EL IN VECI!

Baladas Mp3 spunea...


Hello my sweet friend, congratulations, very good your blog. I am Speaker from Argentina and I invite you to listen to the best romantic ballads in the world with my voice and my blog. From Saturday, May 4th I'll do a tribute to Romania and Poland. I hope that your visit.
A warm hello to you.
Beto, from Rosario, Argentina.
http://baladasmp3.blogspot.com

Cella spunea...

Elena,
har in tot ceea ce faci iti doresc!

Cella spunea...

Balades mp3, thank you for your invitation.

Oty spunea...

Cel mai minunat TATA! El ma binecuvanta si vreau sa fac la fel!

Cella spunea...

Ma binecuvanti si pe mine?