Ma uitam la persoana care imi spunea raspicat cuvintele astea, avea un soi de indarjire plina de pasiune in a-mi demonta credinta mea. In ce crede el nu stiu cat de mult stie dincolo de idee si traditie insa ... neaparat voia sa cred ca ce spune el e corect. Nu conta ce spuneam eu, nu conta ca ii aratam negru pe alb ce scrie in Biblia mea, ce spunea el eu aia trebuia sa cred.
"Crezi niste minciuni, neadevaruri .... confirmate istoric. Iosefus Flavius a scris despre asta".
L-am rugat sa imi aduca acea carte, sa ma lase sa citesc eu, apoi sa studiez sa vad cine a fost acel om, in ce perioada a trait, ce influente religioase, curente literare, filosofice, religioase erau in acea vreme, cine era el in societate si daca se merita sau nu sa cred ce spune el.
Parca i-am dat foc interlocutorului meu. "Cum adica sa citesti tu? Tu sa crezi ce spun eu. Daca eu am citit si asa scrie, asa sa crezi." M-a pufnit rasul. "Nu pot face asta. Am si eu cap si minte. Vreau sa studiez ceea ce imi spuneti si apoi voi decide."
Replica urmatoare m-a dat gata: "Cu tine n-am nici o sansa sa ma inteleg."
"Nu puteti sa imi impuneti sa cred ce vreti dumneavoastra, e dreptul meu de a alege ce si in Cine sa cred."
"Si eu iti spun ca ce crezi tu nu e bine."
"Dati-mi voie sa decid eu ce e bine si ce nu."
L-am socat.
Bineinteles ca auzisem de Iosefus Flavius insa ... mare lucru atunci nu mi-am adus aminte. Asa ca m-am apucat de cautat informatii. Este un scriitor istoric ce descrie viata evreilor din timpul vietii lui Isus si de dupa. S-au descoperit manuscrisele lui si acolo se gasesc informatii detaliate despre daramarea Templulul din Ierusalim si un citat despre Isus: « In aceasta perioada a trait Isus, un om intelept, daca poate intr-adevar fi numit om. El a fost autorul unor fapte cu totul incredibile si invatatorul tuturor oamenilor care acceptau cu bucurie adevarul. Astfel, El a atras la Sine multi evrei si de asemenea pe multi dintre neamuri. Fara indoiala El a fost Mesia pe care Il asteptau iudeii si, cu toate ca Pilat l-a condamnat la moarte pe cruce, la initiativa liderilor poporului nostru, discipolii Lui I-au fost fideli si in continuare. El a aparut din nou viu in a treia zi, dupa cum au vestit mai dinainte( impreuna cu mii de alte prorocii minunate) profetii trimisi de Dumnezeu. Si astazi mai exista poporul crestinilor, care se numesc dupa El ». (sursa)
Mantuirea nu mi-am facut-o singura ci : "Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni." Efeseni 2:8-9.
Credinta e un dar, un dar primit de la Dumnezeu.
Mantuirea este un dar, un dar de la Dumnezeu.
Harul e un dar, un dar de la Dumnezeu.
Oricate fapte bine as face nu pot fi mantuita si nu mi se poate ierta nimic, prin har insa sunt iertata.
Faptul ca traiesc si respir e un dar, un dar de la Dumnezeu.
Tot ceea ce am e un dar, un dar de la Dumnezeu ... de la Tata.
6 comentarii:
,,Cum adica sa citesti tu? Tu sa crezi ce spun eu.''
...ce simpu ar fi .
Sa creada alti ,,din prima '' ce spunem noi [!]
Pe mine m-a distrat tendinta lui de a-mi impune, de a nu ma lasa sa gandesc eu, de a actiona cum voia el.
Cat de credibil este ceea ce spun prin cum traiesc?
Asta ma tot intreb ...
Interesant post... şi mie mi-au râs în nas unii, pe motiv că "îmi pierd vremea cu credinţa"... hm, ce n-aş da, de fapt, să-mi "pierd vremea" aşa...
Să nu-mi impună nimeni ce să cred şi ce nu - îmi aduc acum aminte de "cineva" care "îmi dădea voie" să vorbesc cu cei pocăiţi, dar să nu cumva să stau cu ei la masă sau să fiu prietenă cu ei. Ha! Onoarea era a mea - să pot fi prietenă cu ei. Şi am fost. Şi sunt.
Ar fi multe de spus...aici... îndemnul unuia sau altuia, să cred mereu ce vrea unul sau altul - aici e adevărata manipulare. De cele mai multe ori, primesc răspuns fără să mai întreb. "Ain't that great?"
Îmbrăţişări, Cella...
Oana,
mie mi se pare aberant sa oblig pe cineva sa creada ce vreau eu.
Am avut si eu de furca cu unii care imi impuneau cu cine sa vorbesc si cu cine nu ...
Da... şi eu am trecut pe acolo - doar mi-au sugerat cu cine să NU mai vorbesc (ca nu e bine pentru mine, ca imi vor raul, ca sunt cu doua fete etc)... de impus însă n-au apucat şi nici nu vor apuca.
Oana ... unii ar spune ca avem de lucru la capitolul supunere:d
Trimiteți un comentariu