Gasesc in Levitic 23:15-22 scris despre Sarbatoarea saptamanilor (Şavuot). Aceasta aminteste de darea legii pe Muntele Sinai lui Moise. Pe site Wikipedia am gasit mai multe amanunte.
Șavuot (ebraică: שבועות; în pronunția așkenază Șavuos, ad literam, "Sărbătoarea săptămînilor") este o sărbătoare evreiască care cade în ziua a șasea a lunii Sivan (sfârșitul lunii mai - începutul lunii iunie). Ea eternizează momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Este una din așa-numitele "șaloș regalim", adică cele trei evenimente festivalice când evreii făceau pelerinaj la Ierusalim.
Celebrarea Șavuotului este direct legată de ziua Pesahului (Paștelui). Tora poruncește să se numere șapte săptămâni numite "Omer", începând cu a doua zi a Paștelui, până la data marcată ca Șavuot. Această numărare a zilelor ar exprima ahtierea poporului după cuvântul divinității exprimat în Tora. La sărbătoarea Pesah, evreii serbează eliberarea din robia faraonului, iar la Șavuot - primirea Legii (Tora) care i-a consacrat, după tradiția iudaică antică, într-un popor dedicat slujirii lui Dumnezeu.
Sărbătoarea Șavuot este legată de mai multe aspecte ale vieții evreiești mai ales din timpul practicării agriculturii în Israelul antic, (Țara lui Israel, Țara Sfântă) și de aceea poartă în Biblie mai multe denumiri: Sărbătoarea săptămânilor (חג השבועות Hag haȘavuot), Festivalul secerișului ( חג הקציר Hag haKațir), Ziua primelor roade (יום הבכורים Iom haBikurim). Talmudul se referă la acestă sărbătoare ca Ațeret (ebr: "adunare solemnă"), deoarece reprezintă o desăvârșire a activităților din timpul și de după zilele de Pesah. Deoarece Șavuot se sărbătorește după 50 de zile de la Pesah, creștinii îl numesc Pentecostul (Rusaliile).
Pe lângă semnificația dăruirii Torei pe muntele Sinai, Șavuot este legat de sezonul recoltei grânelor, care dura șapte săptămîni și era un timp al bucuriei. Acest sezon începea cu recolta orzului la Pesah și se termina cu recolta grâului la Șavuot. În perioada cînd exista Templul din Ierusalim, se ofereau două pâini de grâu ca jertfă.
De sărbătoarea Șavuot evreii antici aduceau ca jertfă primele roade ale anului. Aceste roade (bikurim) erau luate din șapte specii pentru care era slăvit pământul Israelului: grâul, orzul, smochinele, strugurii, rodiile, măslinele și curmalele. Fiind o societate agrară, fiecare țăran lega o panglică de fiecare fruct copt. Apoi primele fructe coapte erau culese și aduse în Ierusalim ca ofrandă lui Dumnezeu.
Celebrarea sărbătorii Șavuot se deosebește de celelalte pentru că ea nu are un set de porunci (mițvot) direct prescrise în Tora altele decît abținerea de la muncă, serviciile de rugăciuni speciale și mîncărurile festive. Oricum, și la această sărbătoare sunt păstrate numeroase obiceiuri tradiționale, care în cercurile evreiești ortodoxe au valoare de lege.
Aceste tradiții sunt:
אקדמות – Akdamut, lectura unui poem liturgic în timpul Șavuot la rugăciunea de dimineață;
חלב – Halav (lapte), consumarea laptelui și a produselor lactate;
רות – Rut, lectura cărții „Rut” din Biblie la serviciul religios de dimineață;
ירק – Yerek, decorarea casei și a sinagogii cu fructe și legume;
תורה – Tora, studiul nocturn al Torei.
2 comentarii:
Interesant studiul tau prin sarbatoarea Cinzecimii.
O saptamana buna cu EL sa ai draga mea.
Elena,
multumesc de urare. Sa iti dea Domnul si tie o saptamana in care prezenta Lui sa fie mai pregnanta de cat a fost pana acum.
Cu cat citesc, cu atat aflu mai multe si descopar ca stiam atata de putin ...
Trimiteți un comentariu