Cel Preaînalt şi Cel Preaînălţat, Cel Ce trăieşte veşnic şi al Cărui Nume este sfânt

Capitolul 57 din cartea Isaia continuă cu un mesaj de mângâiere, speranţă, vindecare, iertare, pace, cu o promisiune din partea Domnului. E o promisiune ce se va împlini atât spiritual cât şi fizic. 

Sub domnia lui Cirus se vor construi drumuri, cei care nu erau din Israel au fost pusi sa dea pietrele la o parte, sa curete drumurile pentru ca poporul Domnului să treacă spre Ierusalim. 

Îmi place cum se recomadă, se prezintă, ni se descrie Cel ce vorbeşte. Aflu despre El că este "Cel Preaînalt şi Cel Preaînălţat, Cel Ce trăieşte veşnic şi al Cărui Nume este sfânt". Văd că El este interesat de soarta mea şi a oamenilor, văd că îi pasă de sufletul meu, de durerile mele. Vine în ajutorul meu, e lângă mine când inima mi-i în ţunami, când durerea îmi sfâşie mintea, trupul şi duhul. 

"14 „Se va zice: «Construiţi! Construiţi! Pregătiţi un drum! Înlăturaţi orice obstacol din calea poporului Meu!»
15 Căci aşa vorbeşte Cel Preaînalt şi Cel Preaînălţat, Cel Ce trăieşte veşnic şi al Cărui Nume este sfânt: «Eu locuiesc într-un loc înalt şi sfânt, dar sunt şi cu cel zdrobit şi smerit în duh, ca să înviorez duhurile celor smeriţi şi inimile celor zdrobiţi.
16 Nu voi certa continuu şi nu voi fi pentru totdeauna mânios, pentru că atunci duhul şi sufletele pe care le-am făcut ar leşina înaintea Mea. 

17 M-am mâniat din cauza păcatului lăcomiei lui; l-am pedepsit şi, de mânie, Mi-am ascuns faţa, dar el a continuat, răzvrătit, să umble pe căile alese de inima lui. 18 Am văzut cum s-a purtat, dar îl voi vindeca, îl voi călăuzi, şi-i voi aduce mângâiere, lui şi celor ce-l jelesc, 19 creând laudă pe buzele lor. Pace, pace celui de departe şi celui de aproape, zice DOMNUL. Eu îl voi vindeca!
20 Dar cei răi sunt ca marea agitată, care nu se poate linişti şi ale cărei valuri aruncă numai noroi şi mâl.
21 Pentru cei răi nu este pace, zice Dumnezeul meu."

Văd îndurare, har, dragoste la Cel Preaînalt şi Cel Preaînălţat, Cel Ce trăieşte veşnic şi al Cărui Nume este sfânt". Dacă ar fi mânios pe mine tot timpul, eu nu aş mai trăi. Dar, în mare Lui bunătate, El mă pedepseşte, mă vindecă, călăuzeşte, vindecă, îmi dă pace. Primesc toate acestea pentru că am decis să ascult de El. Am decis să Îl las să îmi fie Domn. 

Am decis să ascult şi să mă supun. 

Am decis să nu mai fiu o mare agitată ce aruncă noroi şi mâl.

Am decis să Îl las pe Cel Preaînalt şi Cel Preaînălţat, Cel Ce trăieşte veşnic şi al Cărui Nume este sfânt să mă vindece, restaureze, regenereze, ierte, curăţească. 

Am decis să mă las mângâiată de Cel Preaînalt şi Cel Preaînălţat, Cel Ce trăieşte veşnic şi al Cărui Nume este sfânt!