joi, 27 august 2009

Eu nu sunt de pe pamant ...

Mi-e dor, mi-e dor de casa mea
S-ajung acolo eu aş vrea
Mi-e dor, mi-e dor de Tatăl meu
Aş vrea să-l văd pe Fiul Său
.
Eu nu sunt de pe pământ
Eu nu sunt de-aici de jos
Ţara mea-i acolo sus
Eu mă duc după Isus
.
Aş vrea, aş vrea s-ajung degrab
Să mă aplec la piept să-I cad
Să-I spun atunci c-am biruit
Să-I multumesc că m-a iubit

.
Să plec, să plec de aici de jos
S-ajung în ţara lui Hristos
Că eu aici am suspinat
Acolo voi fi mângâiat
.

Eu simt, eu simt pe Cineva
E Domnul în inima mea
Ii simt susurul Lui cel blând
Ii simt fiorul Lui cel Sfânt
.
Mai ai puţin, mai ai puţin
Şi după tine Eu vin
Mai rabdă până s-amplini
Cuvântul Sfânt din prorocii
.
Nu sunt, nu sunt de pe pământ
Eu sunt din oastea Celui Sfânt
Am ochii atintiţi spre cer
Şi de necazuri nu mă tem


Mi-e dor, mi-e dor de casa mea
S-ajung acolo eu aş vrea
Mi-e dor, mi-e dor de Tatăl meu
Aş vrea să-l văd pe Fiul Său
.
Eu nu sunt de pe pământ
Eu nu sunt de-aici de jos
Ţara mea-i acolo sus
Eu mă duc după Isus
.
Aş vrea, aş vrea s-ajung degrab
Să mă aplec la piept să-I cad
Să-I spun atunci c-am biruit
Să-I multumesc că m-a iubit

.
Să plec, să plec de aici de jos
S-ajung în ţara lui Hristos
Că eu aici am suspinat
Acolo voi fi mângâiat
.

Eu simt, eu simt pe Cineva
E Domnul în inima mea
Ii simt susurul Lui cel blând
Ii simt fiorul Lui cel Sfânt
.
Mai ai puţin, mai ai puţin
Şi după tine Eu vin
Mai rabdă până s-amplini
Cuvântul Sfânt din prorocii
.
Nu sunt, nu sunt de pe pământ
Eu sunt din oastea Celui Sfânt
Am ochii atintiţi spre cer
Şi de necazuri nu mă tem



.... abia astept sa ajung acolo sus!

3 comentarii:

Eliza spunea...

http://paginadeviata.blogspot.com/2009/08/blog-de-oro.html

Primeste aprecierile mele :)

oana spunea...

foarte frumos cantecul :) sa nu uitam cine suntem in Hristos...si care este destinatia noastra :)

Tafnat_Paeneah spunea...

Minunile dispar atunci cînd considerăm posesiunile, circumstanțele și relațiile noastre drept normale, firești să ne aparțină, obișnuite. Minunile apar atunci cînd realizăm că posesiunile, circumstanțele și relațiile noastre atîrnă de cum se înclină bagheta Marelui Dirijor.

Cei ce nu mai văd minuni în viața lor sînt cei ce consideră că toate lucrurile sînt normale și se cuvine să le aparțină sau să li se atribuie.