luni, 25 ianuarie 2010

schimbare de domiciliu

As putea sa spun ca nu am inceput cu dreptul anii de liceu pentru ca in prima zi de scoala, in timp ce diriginta striga catalogul si a ajuns la mine iar un coleg face destul de tare, incat sa fie auzit de toti, remarca: "ia uite, i-a uitat Dumnezeu masura". S-a terminat de strigat catalogul, diriginta a trebuit sa plece nu stiu unde, iar eu a trebuit sa-mi invat colegul sa isi tina gura. Mai era o fata un pic mai inalta ca mine, iar baietii erau micuti pe langa noi. Dar, am ajuns in clasa a XII-a, ultimele zile de scoala si pentru ca aveam obiceiul, un grup destul de mare dintre noi, sa mergem la Galeriile de Arta, am hotarat sa mergem pentru ultima data. In acea zi, langa mine era colegul caruia ii aplicasem o lectie in prima zi de scoala. A trebuit sa imi ridic ochii sa ma uit la el si dintr-o data am realizat amandoi ca eram mai jos de umarul lui, se schimbase situatia, ne-a pufnit rasul, colegii si-a amintit momentul si am inceput sa ne masuram si ... sa ne aducem aminte de prima zi de scoala.
M-a durut replica colegului, pe el l-a usturat fata de la palmele incasate de la mine dar nici unul din noi nu am uitat momentul. O vorba aruncata in vant cu sau fara intentie poate ucide, lasa in urma inimi frante, suflete in coma .... lasa urme ce nu se sterg oricat as incerca .... si vine obsedanta intrebare: "de ce Doamne?". De ce nu ma iubeste nimeni? De ce sunt respinsa? De ce a trebuit sa am cosuri? De ce sunt asa de inalta? De ce sunt asa de mica? De ce sunt atata de slaba sau grasa sau osoasa? De ce mi-i parul drept, sau blond, sau aspru? De ce am ochii caprui sau albastri? De ce am degetele asa mari sau asa mici? De ce mi-s picioarele asa strambe sau asa scurte? De ce? De ce? Nu vezi ca nimeni nu ma iubeste? Si pare ca nici parintii, nici fratii si surorile, nici prietenii din copilarie, nici cei de acum, nici vecinii ...
Si Isus are o invitatie: "Gustati si vedeti ce bun este Domnul". Soc total. Cum adica sa gust? Si cum sa vad? Domnul sau Dragostea e de gustat? Adica pot incerca sa vad ce gust are dragostea? Si ... asa ma enerveaza ca daca vorbesti de dragoste toata lumea pare ca se gandeste numai la sex, insa inima tanjeste dupa acceptare asa cum sunt, dupa apreciere a ceea ce sunt eu, nu cat stiu, nu cum arat, nu cum imi sunt ochiii. Iar Isus asta spune ca e Dumnezeu, e Dragostea dupa care imi tanjeste inima si ... pot sa vad, pot sa explorez dragostea asta, ca si cum as sti sa innot si acum sunt scafandru experimentat si innot si fac scufundari in dragoste, de la o vreme ma obisnuiesc cu adancimea si merg mai adanc .... ma simt atrasa de dragostea asta, ma simt bine in ea, ma inconjoara in stanga, dreapta, in fata, in spate, sus, jos ... peste tot sunt inconjurata de dragoste si ... as vrea sa ma mut aici, sa fac din dragoste casa mea ... visez cu ochii deschisi ... legile date pe baza acestei dragoste ar lasa lumea fara inculti, fara oameni ai strazii, fara copii abandonati, saracia ar fi un vis urat, prostitutia ar disparea, nu s-ar sti ce e foametea, psihologii si psihiatrii s-ar inscrie la alte facultati pentru ca ar ramane someri, puscariile ar deveni sere sau s-ar transforma in tabere de misiune pentru cei din jungla ...
Dar chiar daca legile nu se dau dupa legea dragostei acestea adanci eu pot alege sa traiesc in ea, pot alege sa innot in ea, si pot alege sa fac din ea casa mea. Adica holul, bucataria, baia, dormitoarele, sufrageria, balconul meu sunt in dragoste, peste tot e aer imbibat cu dragoste ....
Imi aduc aminte de un episod de acasa, era vacanta si a venit Catalin - cel mai mare dintre nepoti sa stea la noi. Intr-o zi, mancam pepene si el parca nu se mai oprea, de fiecare data cand il intrebam daca mai vrea zicea da insa l-am intrebat: Cata, mai vrei? Mai poti? Raspunsul lui a venit repede: "Nu mai pot, dar mai vreau".
Sunt invitata sa gust dragostea Lui Dumnezeu si pentru ca imi place, beau din ea, si beau, si beau, si la un moment dat ma simt plina, ca un butoi si exclam: "Nu mai pot, dar mai vreau".
Dragostea Ta nu are limite, nu are geamandura, nu are dimensiuni in adancime in latime, e nemasurata, e muuuuulta, e pentru toti, pentru cersetori, pentru puscariasi, pentru ministru, pentru carciumari, pentru cei ce fac trafic de carne vie, pentru cei ce par uitati de Dumnezeu si de lume, pentru cei din jungla. Invitatia de a explora dragostea Lui Dumnezeu e pentru toti, nu exista rasa pura si impura, nu exista conditii de admitere in marea Lui dragoste. Asa cum sunt, asa cum esti suntem invitati sa bem, sa vedem, sa ne cufundam in dragoste, nu ne innecam in ea, insa suntem invitati sa ne relaxam in ea, sa mergem mai adand, mai aproape de inima Lui Dumnezeu, sa ne lasam iubiti mai mult, sa stam mai mult cu El de vorba, sa il lasam sa ne ia in brate si sa ne tina stans langa El cand suspinele sunt atata de dureroase ...
Doamne, e asa bine aici langa Tine, e atata de frumos, iar in casa mea, noua mea casa e atata liniste, e atata bucurie, e dragoste, e ceea ce am tanjit cautand de nebuna si nu gaseam cu nici un pret ... si nu ma pot opri si sa nu spun: "mai vreau".

Un comentariu:

vyky spunea...

Omul credincios trebuie să facă un singur lucru: să iubească. Dragostea îl va inspira apoi să facă totdeauna cele drepte şi plăcute înaintea lui Dumnezeu. Dragostea lui Dumnezeu nu se măsoară în cât de bine ştii să vorbeşti, să critici pe alţii, ci după cât ştii să faci. Dragostea este singura cheie care deschide cerul.