luni, 4 ianuarie 2010

valori ce se schimba ...

Sunt pe pamant si aud soapte despre o alta lume, o alta realitate, Isus ne aduce vestea unei alte vieti, a uneia vesnice impreuna cu El nu pentru o perioada ci pentru o vesnicie, adica fara sa mai numar anii ... mi-ar placea sa am date clare, sa stiu trasee ale acelei lumi, sa vad oameni ce vin de acolo si povestesc cu lux de amanunte insa cei ce au avut vedenii vin spun ca nu pot sa povesteasca, nu au cuvinte si ma fac curioasa, ma intriga ...
Ieri povestea cineva despre o tanara proaspat casatorita ce a innebunit. Era absolventa a doua facultati, tocmai terminase un master, avea un serviciu bun ... dar a cedat pshic si acum e internata in spital.
M-a aruncat intr-o mare de framantari, de reevaluare a valorilor, a prioritatilor, de revizuire a atitudinii ... Care imi sunt valorile? Ce principii imi calauzesc viata?
Nu provin dintr-o familie bogata dar am visat o matusa Tamara ce mi-as schimba pozitia materiala. Asa as avea o casa maaaaaaare, o masina banuiesc ca fitoasa si scumpa, mobila din cine stie ce lemn, computer de superultima generatie, haine de la cele mai scumpe firme si creatori, bijuterii .... orice restaurant ar avea usile deschise pentru mine, orice bilet in orice statiune ar fi de gasit ...
Ai mei radeau de mine spunandu-mi ca eu nu-s prietena cu banii, eu nu stiu sa ii strang ... fug de ei si ei de mine ...trebuie cheltuiti ... Si totusi, imi organizez viata in jurul lor? Fac orice, imi dau programul peste cap pentru a avea mai mult? Cat dau? Cui dau?Din perspectiva lui Isus, cea ce a dat doi banuti a dat cel mai mult, fericeste pe cei ce dau, pe cei se aleg sa nu aibe, pe cei ce impart .... dar e nebuneste ....
Gandindu-ma la tanara ce a innebunit am realizat odata in plus ca nu pun valoare pe credinta in Dumnezeu, ii minimizez valoarea, as ascunde-o ca sa nu par ciudata. In momentul in care am decis sa aleg ca Dumnezeu sa imi calauzeasca viata, sa il urmez pe Hristos ca si Mantuitor am trecut sub protectia Lui, am decis sa ii dau Lui poverile mele, durerile mele si ... asta ma ajuta sa dorm, sa am speranta, sa am bucurie cand totul pare ilogic, nedrept, insuportabil .... Acum El duce povara mea, nu sunt singura, nu sunt fara speranta, viata are perspectiva eterna, mintea mi-i protejata .... am ingeri langa mine ce ma sustin cand sunt gata sa cad ....
Nu mi-i frica de moarte, nu ma sperie mortii, nu ma bantuie amintirile lor, e o realitatea, e o finalitate a acestui trup. Oricate vitamine, cure de infrumusetare, insanatosire, orice ce bucurieni as manca trupul intra in degenerare, chiar nu stiu ce masaje sofisticate mi-as aplica ... tot imbatranesc, ridurile apar, muschii nu mai au aceeasi elasticitate ... si la un moment dat inima se opreste si ... gata.
Moarte e trecerea in realitatea despre care aud vesti, soapte, cei ce au vedenii spun ca e atata de frumos insa nu pot povesti si eu as vrea sa vina cu documentare, cu fotografii, cu harti, cu detalii despre cine, ce, cum e acolo ... insa nu pot ignora faptul ca unii viziteaza iadul, prefer sa nu le ascult povestile lor, spun de urlete, de tipete, de fete ingrozitoare, de urlete de pareri de rau .... a cunoscutilor, a oamenilor pe care nu se asteptau sa ii vada acolo ... si asta ma ajuta sa nu uit ca alegerea locului vesnic imi apartine.
Alegand sa cred ce spune Isus, sa dau cand pare ilogic, sa ajut cand si pe cine nu merita si nu imi vine nici un castig de pe urma lor, sa spun adevarul chiar de asta doare si va aduce repercursiuni asupra mea, sa merg la puscarie pentru credinta mea, sa nu fac din bani prioritate, sa ii vad pe oameni prin ochii Lui, sa iubesc pe cei ce nu par a merita nici o privire, sa stau langa cei de langa care fug toti, sa acord sprijin si ajutor celor singuri, uitati, sa cred intr-o realitate ce nu e palpabila, sa ma uit la ce se uita el, sa vorbesc ca El, sa iubesc ca el, sa iert ca El, sa merg unde merge El, sa caut ce cauta El ... schimba viata mea, schimba destinul, destinatia dupa moarte, valorile dupa care imi ghidez viata, schimba vesnicia.
Isus ne-a adus un dar nebunesc ce Il acorda ilogic. Darul Lui e harul. Harul aduce iertarea, eliberare mintii de povara vinovatiei .... N-am meritat acest dar, ilogic mi l-a dat si mie, inteleg ca i-a fost mila de mine, ca ma iubeste mai mult decat mintea mea mica poate concepe si am mai inteles un lucru tot ilogic: "cautati mai intai imparatia Lui Dumnezeu si toate celelate vi se vor da pe deasupra". Adica sa caut pe Dumnezeu, sa Il cunosc pe El, sa gandesc ca El, sa simt ca El, sa caut ce cauta El, sa iubesc ca El, sa acord har ca El .... si e greu pentru ca vin in contradictie cu dorinta mea de a avea lucruri materiale, de a face dreptate - normal, in favoarea mea, de a condamna cu sange rece greselile, de a fi cineva, de a trai cat mai mult ....
Doamne ... vreau valorile Tale, vreau sa vad cum vezi Tu, sa gandesc ca Tine, sa iubesc ca Tine, sa iert ca Tine, sa acord har ... aleg vesnicia cu Tine!

5 comentarii:

elena marin-alexe spunea...

Pentru mine, valoarea sangelui varsat de Isus pentru pacatele mele, creste din an in an.
Da Doamne vreau valorile Tale....in toata viata mea.

vyky spunea...

Dumnezeu este acolo intotdeauna cand ai nevoie de El. Chiar daca nu-L poti intelege, El e acolo pentru tine. Chiar daca crezi ca te-a parasit, iubirea Lui nu oscileaza niciodata. Chiar daca alegi sa-L parasesti, El nu te va parasi niciodata. Iar daca asculti, El iti va vorbi!

Cella spunea...

luat aspect cu aspect viata imi dau seama de fapt cat ca la unele puncte nu gandesc prea mult, de unele nici nu stiu ... insa asa multumesc Domnului de har, de transformarea ce o face incet incet ... e ca si cum .. imi vine mintea la cap :D

kis spunea...

O postare foarte consistenta!
Ce bine ca Dumnezeu are o scara de valori diferita de a noastra.
O saptamana binecuvantata!

Cella spunea...

kis ... mersi frumos de urare si .... ma bucur ca accepti provocare de revizuire a valorilor odata cu mine ...