in ciuda a tot, toti si toate

"Într-o zi, când Elisei s-a întors, a intrat în odaie şi s-a odihnit acolo. Apoi a zis slujitorului său, Ghehazi: „Cheam-o pe sunamita aceasta!“ Ghehazi a chemat-o şi ea a venit. Elisei i-a zis lui Ghehazi: „Spune-i: «Tu te-ai deranjat făcând toate aceste lucruri pentru noi. Cu ce-am putea să-ţi răsplătim? Să vorbim pentru tine regelui sau conducătorului oştirii?»“ Ea a răspuns: „Eu locuiesc în mijlocul poporului meu.“

- Ce putem face pentru ea? a întrebat Elisei. 

- Ei bine, ea nu are nici un fiu, a răspuns Ghehazi, iar soţul ei este bătrân.
- Cheam-o! i-a zis Elisei. El a chemat-o, iar ea s-a oprit în prag.
- La anul, pe vremea aceasta, vei ţine în braţe un fiu, a zis Elisei. 

- Nu, stăpâne! a zis ea. Nu o amăgi pe slujitoarea ta, omule al lui Dumnezeu!
Femeia a rămas însărcinată şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, aşa cum i-a zis Elisei." 2 Regi 4:11-17

Mai stiu de trei copii promisi cand totul parea imposibil: Isaac, Samson si Samuel. Sara si Avraam erau batrani, Sara cel putin nu mai avea ... din punct de vedere biologic sansa sa mai aiba copiii. Manoah si sotia lui aveau probleme cu acest capitol, sotia lui era stearpa, sterila. Elkana avea doua sotii, Ana si Penina. Inima lui insa era lipita mai mult de Ana care nu putea avea copii ... era stearpa. 

Aici, in Shunem locuieste o femeie bogata, nu tanara, cu un sot batran dar nu foarte batran. Am vazut ca femeia asta era credincioasa, drept urmare a pregatit o camera pentru omul lui Dumnezeu, Elisei. Ajunsese la varsta cand se simtea binecuvantata, chiar si fara copii, si a vrut sa dea din binecuvantarea ei, sa o imparta cu altii, in special cu cei ce si-au pus inima sa Il slujeasca pe Domnul. 

Elisei si Ghehazi discuta cum sa ajute femeia, cu cine sa vorbeasca pentru ea, sa ii intoarca favoarea inapoi. Ea insa le da un raspuns care aparent le inchide gura. Locuia in tinutul semintiei lui Isahar, avea casa, barbat, pamant, era liniste in jurul ei. Era multumita. Mai mult de atat ce s-ar putea? Nu au cum sa o ajute. In tot acest dialog, Elisei tace si Ghehazi trebuie sa isi ia responsabilitatea de a purta dialogul, de a invata sa faca fata discutiilor. 

Numai ca Elisei nu e multumit cu raspunsul ei. Nu. Nu. Trebuie sa fie ceva. Mai Ghehazi, cum sa ajutam femeia asta? Ghehazi straluceste aici prin raspunsul care il da. Stia ce statut dezonorant au femeile sterpe, sterile in Israel. Desi femeia asta era multumita cu ce avea si cine era .... avea un off ascuns acolo, un off ce oricum nu se mai putea rezolva de-acum, stigmatul femeii sterpe era ascuns, mascat bine in fiinta ei .... Ea imbatranise. Posibil biologic i se dusese varsta sa mai faca copii, sotul ei era inaintat in varsta ... Nici nu isi mai dorea un copil. La ce bun acum?

Este chemata de Ghehazi din nou. Femeia vine la ei si se opreste in prag. Cumva simte ca aceasta a doua chemare are ceva ce e prea maret pentru ea. Are nevoie de mai mult aer. 

Aude promisiunea si i se taie respiratia. 

Ea sa aibe un copil? 

Ea sa poarte in pantece un prunc? 

Ea sa simta durerile nasterii? 

Cumva in rugamintea ei catre Elisei spune: Atata vreme am purtat masca aratand lumii ca totul e ok, ca ma simt bine, fericita si fara copiii. Nu ma amagi acum ca voi avea un copil. M-am educat sa nu mai fiu vulnerabila la acest subiect. Nu ma provoca sa intru din nou in vizorul privirilor acuzatoare privind sterilitatea mea. Atatia ani sunt suficienti, nu ma provoca sa intru din nou in suferinta ce am indurat-o ani in sir ...

Dar, a ales sa creada promisiunea facuta de Dumnezeu prin Elisei, a ramas insarcinata si a nascut un baietel.

Stiam despre Dumnezeu, auzisem de El. Am vrut sa vreau sa stiu mai multe, sa aud ca vorbeste. Apoi, am inceput sa imi insusesc cunostintele, teoria ... M-am trezit ca nu pot merge mai departe daca nu realizez ca ceea ce vorbeste Domnul e pentru mine si .... am fost socata. Insa cand am decis sa ascult, m-am trezit ca mai e un pas, sa cred ceea ce mi se spune. Si nu cu o credinta bazata de dovezi palpabile, vizibile ci efectiv ca si a Sunamitei.  Aceasta femeie nu a vazut copilul dinainte, apoi i-a fost introdus in uter, l-a purtat 9 luni si apoi l-a nascut. Nu. 

Ea a crezut ceea ce a spus omul Lui Dumnezeu. 

A crezut chiar daca din punct de vedere uman era imposibil ce a auzit. 

A crezut in ciuda faptului ca se uita in oglinda si isi numara anii.  

A crezut desi stia diagnosticul dat de doctorii vremii ei.

A decis sa creada ca Dumnezeul in care ea se increde, Dumnezeul Lui Elisei poate sa implineasca ceea ce a promis.

A decis sa creada ca El poate sa implineasca promisiunea cu ea, nu cu altii.

A decis sa creada in ciuda a tot, toti si toate.