"Într-o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată care a stăruit ca el să mănânce la ea. Şi ori de câte ori trecea pe acolo, Elisei se oprea la ea ca să mănânce. Ea i-a zis soţului ei: „Iată, ştiu că omul acesta, care trece adesea pe la noi, este un om sfânt al lui Dumnezeu. Să facem pe acoperiş o odaie mică cu pereţi şi să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, pentru ca atunci când va veni la noi, să poată sta acolo.“
Sunem era o localitate ce apartinea seminitiei lui Isahar, pe drumul dintre Samaria si Carmel. Un drum putin spus batatorit de Ilie si acum de Elisei. Imi amintesc ca Ilie fusese trimis de Domnul sa il caute pe Elisei si sa isi arunce mantaua peste el. Despre Ghehazi nu ni se spune insa cum a ajuns sa fie slujitorul lui Elisei.
Se pare ca Elisei trecea cumva pe la vreun han unde manca si se odihnea cand trecea prin Sunem. O femeie bogata, careia nu i se da numele, insista la Elisei sa mearga sa manance in casa lor. Devenise obicei ca Elisei sa treaca pe la ea si sa nu mai intre prin alte localuri. Era instarita, se vedea binecuvantata de Dumnezeu cu ceea ce avea, asa ca vrea ca din bunurile ei sa dea si altora, in special cu cei care si-au dedicat viata Domnului, cei care cred in Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov. Se sfatuie cu sotul ei, care e de acord, sa ii faca lui Elisei o camera pe acoperisul casei lor.
Sa nu uit ca actiunea se petrece in Israel si nu in Romania unde ploua, ninge si clima e alta iar constructiile noastre au pod acoperit ca sa se scurga apa de pe el. Acolo, casele nu au pod. Insa, ea gandeste sa ii faca o camera lui Elisei cu scara exterioara in asa fel incat el sa poata veni si pleca cand vrea, sa aibe intimitate in camera lui acolo sus.
Femeia auzise de Ilie, de ceea ce facuse el. Stia ca Elisei ii fusese slujitor si acum devenise profet in Israel, profet prin care Domnul vorbea. A vrut sa faca din casa ei un loc unde sa poata sfintii lui Dumnezeu sa se odihneasca, unde sa gaseasca o farfurie cu mancare, un pat pe care sa isi plece capul, un loc unde sa studieze, mediteze, planga ... O camera cu pereti, nu un cort. Nu un balot sau un brat de paie ci un pat cu cearsafuri si patura sau pilota. Nu se poate sa manance pe jos, pe o fata de masa intinsa sau in poala. Are nevoie de o masa si un scaun. Poate ca vrea sa studieze, sa scrie scrisori scolilor de profeti din Iuda si Israel si astea nu le poate scrie in poala. E posibil sa il prinda noaptea citind, studiind, poate avea insomnii sau era bolnav si lumina stelelor nu ii poate lumina camera suficient asa ca un sfesnic e numai bun. Si .... camera trebuia sa fie destul de spatioasa pentru ca Ghehazi era umbra lui Elisei, era si el om, nu putea dormi sub cerul liber.
In fiecare sambata, la noi acasa, mama si tata pregateau mai multa mancare pentru ziua de duminica. Mai mereu intrebam: "vine cineva la noi la masa, in vizita?" Raspunsul nu ma ajuta deloc sa inteleg aceasta actiune a lor: "Nu stiu. Nu se stie niciodata cine are nevoie de o farfurie de mancare si de un pat". Dar, merge o data, de doua ori insa .... de cate ori musafirii trebuiae sa vina numai la noi? "Altii din biserica nu mai sunt la care sa mearga musafirii? De ce mereu trebuie sa vina la noi? Si, altii mai frumosi, aratosi nu vin?" "Nu ma intereseaza de ceilalti. In casa noastra strainul va gasi o bucata de paine si o farfurie de mancare, apa de baut si spalat, un pat si ceva de invelit."
Nu imi placeau intotdeauna de musafirii adusi de parintii mei. Unii erau gretosi cand mancau desi pareau civilizati, altii miroseau si erau invitati sa isi schimbe hainele si sa se spele .... erau lasati sa doarma cat voiau ei, li se dadeau cele mai bune portii de mancare si cele mai mari in cele mai bune farfurii. Dupa ei trebuia facut curat, spalat vase, pastrata linistea ... Uneori erau discutii la care nu aveam voie sa particip si trebuia sa stau in alta camera ...
Habar nu aveam atunci ca parintii mei facusera din casa lor o casa unde sa se adaposteasca sfintii lui Dumnezeu. "Nu neglijaţi să arătaţi ospitalitate străinilor, pentru că, prin aceasta, unii au găzduit, fără să ştie, îngeri!" Evrei 13:2.
http://www.flickr.com/photos/dickinsonlibrary/4561409138/sizes/l/in/photostream/
Va invit la o plimbare virtuala pe unde au calatorit sfintii din trecut si nu numai!
10 comentarii:
pace si har sora mea!.. si a sunamitei.
- aşteptăm sa ne vedem in camera de sus.... la ISUS!
Daaaa! La Isus, cu Isus, langa Isus ;)
O familie care avea un baietas foarte curios, dar cuminte dealtfel, primeste vizita unui musafir. Cum copilasul se uita cu ochii mari la musafir, acesta crede de cuviinta sa-l bage in seama cu o intrebare: Auzi, tu cand o sa fi mare, ce ai vrea ca sa devii. Copilul, fara sa ezite ii spune plin de el: MUSAFIR. Se pare ca in casa aceea musafirii erau tratati ca la voi acasa, si cu siguranta nu erau putini.
Multumesc pentru imagini. Sunt bune, destul de detaliate, dar... cand ma uitam cel mai bine, abia ajunsesem la Bahai Gardens, mi s-a oprit filmul.
Israelul, desi este o tara mica, are atatea de vazut, ca ti-ar trebui luni de zile sa treci cate putin prin fiecare loc.
As vrea sa mai merg odata, dar nu in excursie organizata, ci sa-mi rentez masina si sa merg si sa stau cat vreau si unde vreau. Sigur, individual vine mult mai scump decat organizat, iar conditiile sunt inferioare. Dar cred ca merita.
Cel mai bine m-am simtit la Marea Galileii, intr-o noapte nu am putut dormi si am iesit sa ma plimb singur pe malul marii. Era o liniste, afara din inchipuire, meditam si ma rugam singur, si deodata am avut impresia ca cineva paseste alaturi de mine. M-am infiorat, dar mi-am zis, daca cineva ar fi aici, nu poate fi decat Domnul Isus, si m-am simtit diferit.
Peste tot ai ceva de vazut
Cred ca il cunosc pe baietasul din poveste ;)).
Nu ma cuprinde o invidie sfanta cand povestiti cum v-ati simtit acolo =)).
Foarte frumos, de-abea astept ca sa vizitez si eu Tara Sfanta. Domnul sa va binecuvinteze!
Ariel,
numa sa nu pleci inaintea mea ca ... ma supar =))
Superb post...Cella...
O zi de poveste sa ai Oana!
Trimiteți un comentariu