sâmbătă, 12 noiembrie 2011

minuni cand totul pare imposibil ...

Capitolul 3 din 2 Regi imi arata a nu stiu cata oara rabdarea, credinciosia, dragostea ce o are Dumnezeu pentru poporul Sau, pentru oamenii ce aleg sa creada in El. Alegi sa crezi in El si poi toate ti le ordonezi, asezi in functie de aceasta alegere sau alegi s anu crezi si totul e talmes balmes, fara logica si sens.

Ahab e mort, despre Izabela inca nu ni se spune nimic iar pe tronul din Israel e Ioram, fiul celui mai rau rege pe care l-a avut Israel, cel despre care ni se spune ca s-a dat, vandut sa faca rau inaintea Domnului. Ioram insa nu e atat de rau ca si Ahab insa nu se inchina Domnului si aratarilor construite de taica-su. Guverna nu numai peste Israel ci si peste Edom si peste Moab. Nu se spune numai despre Moab cat bir trebuia sa aduca anual. 1000 de miei si 1000 de berbeci cu tot cu lana lor. Era mult pentru un popor micut sa faca sacrificiul acesta si Mesa, regele Moabului nu mai suporta situatia si se rascoala.

Numai ca Ioram chiar n-are chef sa lase din maini asa bir si il cheama pe Iosafat, regele din Iuda. Intre cele doua tari, care formau un singur popor se facusera aliante politice si familiale. Iosafat era casatorit cu Antalia, sora lui Ioram. Deci la razboi pleaca Ioram si cumnatul sau, Iosafat. Despre Iosafat stiu ca era un rege bun, care asculta de Domnul. Ioram nu a intrebat regele Edomului daca vrea sa mearga cu el la razboi, nu avea nici un drept Edom sa spuna NU, era capitulat, era sub domnia lui Ioram, ... deci nu avea incotro.

Cei trei regi impreuna cu armatele lor pleaca sa se bata cu Moab si merg prin desert sapte zile. In aceste sapte zile se termina proviziile de apa a oamenilor si animalelor. E desert. Ziua cumplit de cald, noaptea cumplit de frig, apa ia de unde nu-i .... Situatia e disperata.

"Regele Israelului, regele lui Iuda şi regele Edomului au plecat. Dar după ce au înaintat, ocolind timp de şapte zile, n-a mai fost apă pentru oştire şi animale.
Atunci regele Israelului a zis:
- Ah! Domnul i-a chemat aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului?
Dar Iehoşafat a zis:
- Nu este aici nici un profet al Domnului prin care să-L întrebăm pe Domnul?
Atunci unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns:
- Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care obişnuia să toarne apă pe mâinile lui Ilie.
Iehoşafat a zis:
- Cuvântul Domnului este cu el!
Atunci regele lui Israel, Iehoşafat şi regele Edomului s-au dus la el. Elisei i-a zis regelui lui Israel:
- Ce am eu de-a face cu tine? Du-te la profeţii tatălui tău şi la profeţii mamei tale!
- Nu! a răspuns regele Israelului, căci Domnul a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului.
Elisei a zis:
- Viu este Domnul Oştirilor, al Cărui slujitor sunt, că, dacă n-aş avea în vedere pe Iehoşafat, regele lui Iuda, pe tine nici nu te-aş băga în seamă şi nici nu m-aş uita la tine. Acum aduceţi-mi un cântăreţ cu o harfă.
În timp ce cântăreţul cânta, mâna Domnului a coborât peste Elisei şi el a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Faceţi în această vale groapă lângă groapă, pentru că – aşa vorbeşte Domnul – deşi nu veţi vedea vânt sau ploaie, valea se va umple cu apă şi veţi bea atât voi, cât şi vitele şi animalele voastre. Însă acesta este doar un lucru mărunt pentru Domnul, astfel că El va da şi pe Moab în mâinile voastre. Voi veţi nimici toate cetăţile întărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia fiecare copac bun, veţi astupa izvoarele de apă şi veţi strica cu pietre fiecare ogor bun.»“ "

Nestiut de nimeni - aparent - Elisei e in armata regelui Israel, a lui Ioram. Contrar obiceiurilor oricaror vremuri, cei trei regi in loc sa ordone profetului sa vina la ei, se deplaseaza ei la cortul lui Elisei. Acesta se ia de Ioram si ii spune ca se va ruga Domnului insa din cauza lui Iosafat care a decis sa asculte de Domnul. Cere sa se faca liniste, sa fie adusa o harpa si un cantaret sa cante la ea. Domnul ii raspunde si le spune ce sa faca.

Erau in desert. Nu la intrarea in desert, ci la sapte zile distanta de intrare .... apa nu era si li se cere sa faca gropa langa groapa ... Suna nebuneste total ... Nici un norisor pe cer, nici o adiere de vant nu clinteste vreun fir de par ... De unde apa?

Intre timp insa Elisei isi ia in serios rolul, poporul isi aduce aminte de jertfele ce trebuiesc aduse, de rugaciunile ce trebuie inaltate si a doua zi asa debuteaza. "În dimineaţa următoare, în timp ce se aducea jertfa, a început să vină dintr-odată apă de pe drumul dinspre Edom, şi pământul s-a umplut de apă." Se poate explica fizic ca e posibil sa fi plouat foarte tare sus pe dealurile moabului si apa sa se fi scurs in gaurile facute in desert ... insa stiu ca aici e Mana Domnului care poate aduce apa celui ce Il cauta, celui ce isi indreapta inima catre El.

Pentru armata celor trei popoare apa asta e ca venita din cer, din Mana Lui Dumnezeu. Insa in lumina diminetii, in stralucirea sarelui moabitii vad apa asta rosie si cred ca setea i-a inebunit pe cei trei regi si s-au omorat intre ei. Tineri si batrani sunt chemati la oaste sa aia cei din mai bun din tabara armatei ce venise sa ii faca sa inceteze rascoala. Nu se asteapta sa ii gaseasca pe acestia in viata, satui si numai buni de razboi.

Cele trei armate cuceresc cetate dupa cetate, actioneaza exact cum le-a spus Domnul. Ajung la cetatea Chir-Hareset si o cuceresc ... raman doar pietrele ei. Regele Moabului vrea sa il omoare pe regele Edomului ca nu i-a venit in aparare insa .... se vede nevoit sa recunoasca infrangerea. E disperat. Ce sa faca? Cui sa ceara ajutor? El se inchina lui Chemoş si Chemoş era incantat de jertfele umane. Asa ca isi ia fiul cel mare, cel pe care il invatase cum sa fie rege in locul lui si acolo sus, pe zidul cetatii il aduce ca jertfa lui Chemos ca poate, poate il va salva.

Jertfa asta e publica. E sus pe zidul cetatii. O vede poporul din Moab insa o vede si armata celor trei regi. Oamenii din Israel, Iuda si Edom cand vad oribila scena se opresc ... Venisera cu gand sa opreasca revolta din Moab si acum erau martori la o scena in care se sacrifica un om, un tanar .... Sunt ingroziti si pleaca. Sunt dezgustati de ceea ce vad, de cat de departe te duce nebunia inchinarii la idoli, cat de josnica e ... 
Dumnezeul caruia ei i se inchinau ei raspunde facand minuni cand totul pare imposibil ...
Karak Castle Looming Over Modern Al-Karak. The Arabic name Al-Karak comes from the Aramaic "karka," which means "walled city." While Karak is now known for its magnificent Crusader and Mamluk fortress castle, the fort dates from Biblical times and was mentioned in the Bible as Kir, Kir-Heres and Kir-Hareseth. In the time of ancient Greece, it was known as Karamoba, or "the walled fortress city of Moab" reflecting its status as a fortress city in the ancient Moab civilization (which is also mentioned in the Bible several times, beginning in the Deuteronomy). http://www.flickr.com/photos/kjfnjy/5182136507/

Niciun comentariu: