vineri, 4 aprilie 2014

El - Roi

De multe ori m-am întrebat dacă Domnul vede, aude, ştie ce se întâmplă cu mine, dacă îi pasă, dacă va interveni ... În cartea Geneza, descopăr că mai este o femeie care are aceleaşi întrebări ca şi mine. Ea trăia în alt mediu, în alt sistem social, politic, economic, era roabă, era străină, ... cumva politeistă.

"1 Sarai, soţia lui Avram, nu-i născuse acestuia copii. Dar ea avea o sclavă egipteancă, pe care o chema Agar, 2 aşa că i-a spus lui Avram: „Domnul m-a oprit să am copii. Intră, te rog, la sclava mea; poate voi primi copii prin ea.“
Avram a ascultat-o pe Sarai.
3 Astfel, după ce Avram a locuit zece ani în Canaan, soţia sa, Sarai, a luat-o pe egipteanca Agar, sclava sa, şi i-a dat-o soţului ei, Avram, ca să-i fie soţie. 
4 El a intrat la Agar, iar aceasta a rămas însărcinată; 
când a văzut că a rămas însărcinată, Agar a privit-o cu dispreţ pe stăpâna sa.
5 Atunci Sarai i-a spus lui Avram: 
- Fie ca răul care mi se face să cadă peste tine! Ţi-am dat-o în braţe pe sclava mea, iar când a descoperit că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreţ. Domnul să judece între mine şi tine!
6 Avram i-a răspuns lui Sarai: 
- Sclava ta este sub autoritatea ta; trateaz-o aşa cum crezi că este bine! 
Sarai a asuprit-o pe Agar, iar aceasta a fugit de la ea.
7 Îngerul Domnului a găsit-o în pustie, lângă un izvor de apă - izvorul de lângă drumul care duce la Şur - 8 şi a întrebat-o: 
- Agar, sclava lui Sarai, de unde vii şi unde mergi? 
- Fug de stăpâna mea, Sarai, a răspuns ea.
9 Îngerul Domnului i-a zis: 
- Întoarce-te la stăpâna ta şi supune-i-te. 10 Îi voi înmulţi atât de mult pe urmaşii tăi, încât acea mulţime nu va putea fi numărată, a adăugat Îngerul Domnului.
11 Îngerul Domnului i-a mai spus: 
- Iată că eşti însărcinată şi vei naşte un fiu. Îi vei pune numele Ismael, pentru că Domnul a auzit despre asuprirea ta. 12 El va fi ca un măgar sălbatic; va fi împotriva tuturor oamenilor, şi toţi oamenii vor fi împotriva lui; va locui separat de toţi fraţii săi.
13 Agar L-a numit pe Domnul Care i-a vorbit: „Dumnezeul Care mă vede“, zicându-şi: „L-am văzut într-adevăr aici pe Cel Care mă vede.“ 14 De aceea fântâna a fost numită Beer Lahai-Roi; ea se află între Kadeş şi Bered.
15 Agar i-a născut lui Avram un fiu, iar Avram i-a pus numele Ismael. 16 Avram avea optzeci şi şase de ani când Agar i l-a născut pe Ismael." Geneza 16

Din câte văd din text, Agar nu era o sclavă oarecare ci era una apropiată Sarei. Cultura vremii permitea această practică de a avea copii prin altă femeie. Dar Agar era şi ea femeie. 

O admir pe Sarai pentru credincioşia ei, pentru supunerea de care dă dovadă când soţul ei ca să îşi scape pielea o bagă pe ea la înaintare, pentru ospitalitatea ei, însă în textul acesta o văd umană, reală. Ea era soţia lui Avram. Ea ştia de promisiunea făcută de Domnul pentru Avram şi pentru ea. Dar ... au trecut deja 10 ani şi ...pruncul nu apărea. Mai mult de atât, ea era stearpă, adică în mod normal nu putea avea copii. 

Vrea să îi dea o mână de ajutor Domnului în ţinerea acestei promisiuni. Conform vremii şi obiceiurilor de acolo, nu era ilegal ceea ce plănuia. Dar dacă ceva nu e ilegal asta nu înseamnă că nu e imoral. Îşi discută planul cu Avram şi el acceptă. Descopăr că si marele Avram era om, era influenţabil, acceptă planul făcut de nevasta lui fără târguieli şi se trezeşte pe cap cu două neveste iar belelele încep să apară. Sarai e supărată foc pe Agar că şi-a schimbat atitudinea faţă de ea, că o priveşte cu dispreţ. 

Şi aici o înţeleg pe Sarai de ce sare aşa arsă când simte şi vede atitudinea roabei ei. O femeie poate să aiba copii dacă Domnul vrea asta însă nu e cu nimic inferioară celei care poate să dea naştere uneor copii. 

Sara începe să se poarte aspru cu Agar iar roaba ei îşi face bagajul şi fuge. Nu îşi mai vede statutul de roabă, se crede egală în drepturi cu Sarai, deşi aceasta o dăduse de nevastă soţului ei însă nu îi dăduse şi libertatea, nu e eliberase. 

Agar era egipteancă şi cu bagajul în mană, cu burta la gură, pleacă. Ieşise din Egipt împreună cu Sarai şi Avraam, îi fusese dată ca roabă de Faraon. Mediul de unde plecase îl ştia bine. Fusese sclavă la Faraon, trăise într-o lume politeistă şi în familia unde a intrat a găsit alt mod de viaţă, altă raportare, vede în viaţa de zi cu zi că stăpânii ei au un Singur Dumnezeu căruia ei îi vorbesc, vede un Dumnezeu care răspunde, dă instrucţiuni, face promisiuni, poartă de grijă, e personal. Vede toate astea în viaţa altora. 

Ajunge la graniţa dintre Canaan şi Egipt, la Şur şi acolo i se arată Îngerul Domnului. Este pentru prima oară în Scripturi când găsesc scris că Îngerul Domnului apare. Mai mult de atât, vorbeşte cu o femeie ... şi aceasta nu e Sarai ci e Agar. Până aici ştiu că Domnul vorbeşte cu Adam şi Eva, cu Sem, Enoh a umblat 300 de ani cu Domnul, vorbeşte cu Noe, cu Avram. Însă de la Eva, din Gradina Edenului, nici o femeie nu mai are parte de o discuţie cu Domnului. Studiind în Scriptură, găsesc că Îngerul Domnului este Isus Christos = Yeshua HaMaschiach. Agar are parte de o teofanie. 

Îngerul Domnului i se adresează şi îi aduce aminte cine este, care îi este poziţia şi îi spune să se întoarcă la stăpâna ei. Dar mai mult de atât, Îi spune că a văzut şi a auzit asuprirea ei. Şi tot acolo, Agar primeşte o promisiune pentru fiul ce se va naşte. Ismael = Domnul aude = El - Roi.

Îmi place că Agar ascultă şi se întoarce. Îmi închipui ce faţă avea Avram şi Sarai când au vazut-o înapoi în tabără, când au văzut că nu mai avea tupeul, nesimţirea cu care plecase. Şi-a reluat rolul de roabă, a ascultat şi a împlinit ordinele ce i se dădeau. 

Sara nu are parte de nici o întâlnire cu Îngerul Domnului însă are abilitatea de a învăţa din experienţele altora. Chiar dacă nu ni se scrie ce i-a spus Agar despre întâlnirea cu Îngerul Domnului, îmi închipui câte miliarde de întrebări au pus stăpânire pe mintea Sarei, cât de mult i-a observat comportamentul slujnicei ei şi ce concluzii a tras. Întâlnirea cu Domnul a schimbat total viaţa acestei slujnice - se vedea din atitudine, din înfăţişare, din vorbire. 

Un comentariu:

Oana spunea...

Ce poveste frumoasa...