vineri, 2 octombrie 2009

"chinval zanganitor"

"Pana la urma viata consta in a iubi" - Richard Wurmbrand. Imi place citatul asta, ... imi place pentru ca e provocator. Adica tot ceea ce conteaza in viata e a iubi? Ei, dar studiile, cariera, familia, ... munca?
Daca fac bine ca sa arat cat de buna sunt, daca dau din ceea ce am si nici nu se cunoaste ca am dat, daca nu ma intereseaza ce te doare, daca problema ta nici n-o aud si nu imi pasa, daca confortul meu e mai presus de tine, daca parerea mea e mai importanta ca tine, daca nu te accept pentru ca eu iti sunt superioara, daca iti dau de inteles ca ... esti mai prejos ... nu te iubesc.
M-am tot intrebat de ce Isus a lasat doar doua porunci si inca revolutionare: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul Tau cu toata inima ta, cu toata puterea ta, cu tot cugetul tau si pe aproapele tau ca pe tine insuti." Sa il iubesc pe Dumnezeu, da e drept, corect, stiind ca de la EL vin toate sa fiu multumitoare. ... cuuuum? Sa il iubesc? Adica sa ma intereseze ce zice El? Sa caut ce il intereseaza? Pai El nu e in cer? Unde sa il caut? Cum? Gasesc despre asta in Biblie? Care Biblie? Ca sunt cu margini aurite sau argintate, cu note de subsol si fara .... Din aia cu o cruce incrustata sau fara cruce?
Dar Doamne, ... Tu ai venit pe pamant sa ne spui o poveste de iubire, sa ne spui cat de mult de iubeste Dumnezeu, Tatal Tau ... Sa iubesc pe orfan, vaduva, sa nu tin cont de culoarea sau statutul social al celui de langa mine, sa ma uit la persoana de langa mine, sa te gasesc pe Tine in el si sa iubesc.
Doamne, era mai usor sa zici ... ajutati, fiti morali ... nu iubiti. E greu sa iubesti... Inseamna sa imi pese, sa ascult, sa dau din timp, bani, energie pentru ceilalti, pentru a le arata ca ii iubesc ....
Si ... nu ai scris: "ei, daca puteti ... iubiti si voi pe cine puteti". Nu. E o porunca: "Sa iubesti!". Nu am alta optiune. Nu e loc de scapare oricat as incerca sa filosofez, oricat mi-as cauta eu de lucru cu altele, oricat as vrea sa fug de responsabilitatea de a iubi, n-am scapare ....
Dar Doamne, de unde sa invat cum sa iubesc? De fapt ce e dragostea? Tu? Dragostea esti Tu? Eu credeam ca e un sentiment nu o persoana. Apoi credeam ca dragostea apare cu fluturasi in stomac ... dar dupa cum zici Tu ... eu trebuie sa decid sa iubesc. Deja se complica lucrurile pentru ca daca decid nu mai pot zice ca nu simt ca te iubesc, eu trebuie sa iubesc si cand nu simt si cand ma doare si cand imi vine sa arunc pe x sau y pe geam, sa iubesc si cand nu merita si cand ... simt ca mi-i imposibil ...
Daca nu iubesc sunt ca un instument ce canta fals, adica asa mai pe romaneste bat apa in piua. Dar trebuie sa iubesc numai pe cei din familia mea, nu? Ca doar e normal, ei sunt langa mine, le pasa fie ca vor fie ca nu. Nu? "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti". Si aproapele meu nu sunt cei din familia mea?
Cu cine lucrez? Cu colegi si colege. Cum adica cat timp petrec cu ei? Pai cat e nevoie, multe ore pe zi. Ei sunt aproapele meu? Si vecinii? Si doamna de la alimentara, si controlorul de bilete si ... pe ala cu parul in ochi ce se uita ciudat la mine si mi-i frica numa cat se uita la mine? Si pe cei mai inchisi la culoare? Si pe chinezi? Pe toti, oriunde ar fi. Langa mine e aproapele meu. Poate o zi, doua ore sau ... o viata.
Doamne ... imi e usor sa fiu morala, imi e usor sa nu iubesc, imi e usor sa nu imi pese, sa trec fluierand pe langa necaz, pe langa durere, imi e mai usor sa judec, imi e mai usor sa imi dau cu parerea ... fara sa stiu povestea din spatele unei fete triste.
Recunosc ca sunt egoista, ca mi-i greu sa dau asa incat sa imi fie mai greu fara ceea ce dau, ca tin la parerea, statutul, pozitia, la ce-i al meu mai mult decat la cel de langa mine.
Sunt un chinval zanganitor, sunt un instrument de cantat ce suna fals, alarmant de fals ... imi zgarie urechile sunetul scos si ... nu pot sa nu ma gandesc cat de tare suna pentru Tine. Mi-i greu sa iubesc singura, nu am putere, nu vad valoarea, nu te vad pe Tine in ceilalti pentru ca incerc sa iubesc cu mintea nu cu inima ...
Vreau sa pun inima la lucru, stiu ca e greu, stiu ca doare si va durea, stiu ca voi deveni vulnerabila insa ... neiubind ma simt pustie ...
Tu cel ce esti Dragoste invata-ma sa iubesc si daca incerc sa ma eschivez ... nu ma lasa sa fug inapoi in carapace ... te rog, nu ma lasa. Vreau sa iubesc ... asa ca Tine.
Oricat ar durea, oricat ar costa, oricat de ciudat ar parea vreau sa iubesc ca Tine, vreau sa imi schimbi inima, pentru ca daca numai mintea mi-i schimbata ... "sunt nimic" ...

4 comentarii:

elena marin-alexe spunea...

Numai daca am privi cu sinceritate si multa atentie, in trecutul nostru , am auzi sunet dureros de chimval si arama, mult zgomot pentru nimic as zice eu....
Draga cella te astept la o farama de poem, deci "hai la plimbare" si sa-mi spui daca -ti place ....
Te imbratisez cu flori de la Vrancea!

elena marin-alexe spunea...

Scumpa mea, astept sa raspunzi la comentariile noastre asa vom putea dialoga si putem sa ne cunoastem mai bine vizitandu-ne si avand un dialog pe scena virtuala...
Un sfarsit de saptamana plin de florile pacii si bucuriei iti doresc!
Elena.

Cella spunea...

ma gandeam acuma ... la faptul ca din colturi de lume sau tara, de aici sau de cine stie unde avem aceleasi doruri, framantari ... acelasi vis ..
am fost la o plimbare si ... mai vin ;)
imi place sa urez "o zi, o dupa amiaza, un weekend ... de poveste". Dar asta nu inseamna sa astept sa mi-l faca altii, sa mi-l fac eu ;)

vyky spunea...

zangane viata mea caci nimica bun nu are,
zangane viata mea si pe altii mult -i doare,
si de atata zanganit Domnul mult ,mult m-a iubit -
caci jertfind s-a daruit,pentru a fi mantuit-
si azi eu cant prea fericit cu cei ce sunt mantuiti