marți, 27 octombrie 2009

neconditionat si total ... vreau binecuvantarea Ta



Corrie Ten Boom este una din femeile care mi-a influentat viata. Cand am aflat eu de ea, deja murise insa povestea ei ... e una ce mi-a dat aripi.
Fiica unui ceasornicar olandez din Amsterdam ce locuieste impreuna cu tatal si sora ei in timpul celui de-al doilea razboi mondial si decid ca nu pot sta nepasatori fata de evreii ce erau ucisi, asa ca in casa lor se construieste o camera secreta si multe vieti sunt salvate. Dar ... cumva SS afla despre aceasta camera, si toti trei sunt trimisi in lagar. Tatal moare primul, apoi sora ei cu putin inainte de a muri este violata de un ofiter german, iar ea, dintr-o eroare va fi eliberata.
Dupa multi ani, Corrie merge in vizita in Germania pentru a participa la deschiderea lagarelor mortii ca si muzee sau cam asa ceva si a fost invitata sa povesteasca despre perioada din lagar, despre sticluta cu vitamine - solutie din care in fiecare zi mai izvorau cateva picaturi, despre cat de binecuvantate au fost ca celula era invadata de pureci, despre sora ei ....
In timp ce povestea, a observat un barbat ce plangea si totul s-a rascolit in ea cand a realizat ca este soldatul ce i-a violat sora cu cateva ore inainte ca aceasta sa moara. A tras de timp cat a putut ca sa nu dea mana cu oamenii, in special cu acel om, insa ... s-a trezit cu acel fost soldat in fata ei, ce tinuse neaparat sa dea mana cu ea, el nu stia ca ea il recunoscuse, nu stia ca sora ei fusese victima lui, sa isi ceara iertare pentru comportamentul din acea perioada, intre timp soldatul devenise crestin si venise la acea manifestare ca sa isi ceara iertare de la victimele Holocaustului.
Insa Corrie era atat de bulversata si atata manie avea pe omul asta pentru ceea ce ii facuse surorii ei, celei ce fusese bolnava toata viata, celei ce era atata de fragila si de sensibila, celei ce era in stare sa faca bine oricui, celei prin ochii careia ea, Corrie, vazuse cerul, vazuse pe Dumnezeu ...
A intins mana si, povesteste ca parca totul se prabusise in ea, venise aici sa ierte, venise aici sa acorde har ... si aici, cu mana in mana acestui om ce fusese un monstru nu putea sa o faca. Dar s-a rugat sa primeasca ajutor ca sa dea iertare, iertare totala si, ... cand mainile lor s-au despartit il iertase, toata mania, amaraciunea, povara a ceea ce fusese, plecase ... L-a iertat.
Imi place Corrie, imi plac cartile ei. Povestea ei de viata ma inspira ...
Imi e greu sa iert, imi e greu sa renunt la mine, imi e greu sa calc pe mine insa Domnul ma intreaba : Cella, ai vrea sa te iert asa cum ierti tu? In proportie de 0,99%, sau poate 50% si restul sa ramana de platit? Sau vrei sa iert tot? Tot Doamne, tot. Dar ... stii tu, te rogi rugaciunea domneasca sau Tatal nostru si acolo spui asa: "si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri". Nu-i asa? Asa e. Si tu acum ce faci? Contabilizezi? Proportionezi? Doamne, ... iert tot, asa cum m-ai iertat si Tu pe mine... Cella, tot, da? Da. Si ... vrei sa ii binecuvintez tot asa ca pe tine, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat? Oooooo, asta e ... atat de nefiresc, atata de greu ... Da, Doamne .... chiar de mi-i greu, chiar de pare nefiresc, nepamantean ... am decis sa devin ca Tine si .... asta inseamna a ierta ca Tine ... si e greu, e atata de greu insa ... da, binecuvinteaza-i la fel ca pe mine ...
Ideea harului a aparut inainte de creatie, Isus a hotarat sa moara pentru mine inainte de a aparea ziua si noaptea, inainte ca Adam si Eva sa asculte de sarpe, inainte ca legea sa fie data, inainte ca eu sa ma nasc, inainte de a constientiza nevoia de iertare. Chemarea ce mi se face este: "iertati-va unii pe altii asa cum v-a iertatat Hristos".
Pare frumos, pare sublim insa ... e asa de greu ... dar atat de eliberator ...
Corrie l-a iertat pe soldat, Richard Wurmbrand a fost coleg de celula cu unul din militienii care l-au batut cel mai crunt, si acel militian mai avea un pic si murea cand Richard i-a acordat iertarea si l-a dus la Cel ce da iertarea ...
Sunt eroii mei, au fost oameni reali, cu lupte, framantari, la fel ca si mine. Prin ei, prin ochii lor vad cerul altfel, vad harul acordat nefiresc, vad iertarea aparand insotita de bucurie, vad eliberare, de la ei inteleg ca a fi ca Isus, a-l alege pe El ca model de viata nu e o poveste cu Fat Frumos si Ileana Cosanzeana ci inseamna durere, lacrimi, despartiri, moarte, dar inseamna bucurie in suferinta, inseamna sa vad binecuvantare in pureci, inseamna sa experimentez inmultirea vitaminelor ca uleiul vaduvei din Sarepta pe vremea lui Elisei, inseamna sa traiesc cu trupul pe pamant si cu sufletul mai mult in cer ....

3 comentarii:

vyky spunea...

Sa-ti iubesti aproapele
Cum si cerbul apele,
Sa-i faci bine la nevoie
Este-a Domnului voie.

Pe tot omul sa-l iubesti
Pentru-a dovedi ca esti,
Un fiu de’Mparat ceresc
Ce-a primit un chip regesc.

Iar acum sa nu ma lasi
Fara-ati spune de vrajmasi!
Sa le faci lor numai bine
Pentru Domnul care vine.

Daca esti doar bun cu unii
Fac din astea si pagânii.
Dar rasplata n-o sa fie,
Sa primeasca-n vesnicie.

Fii milos si iertator
Fiindca nu întâmplator,
Esti chemat sa fii supus
Doar de dragul lui Isus.

El te vrea desavârsit,
Caci prin har te-a ispasit.
De aceea sa fii gata
Sa primesti în cer rasplata

Anonim spunea...

Ai surprins foarte bine partea cu iertarea din perspectiva celui ce trebuie sa o acorde....mi-ar place sa citesc bibliografia persoanei despre care ai scris :). Ma gandesc, in acelas timp,ca este la fel de greu si cand trebuie sa ceri iertare /sa te smeresti...sa accepti/recunosti ca ai gresit si sa actionezi in virtutea acestei realitati - ca o persoana iertata... :)

Cella spunea...

Singura carte scris de Corrie ten Boom tradusa in limba romana este Refugiul, insa are mai multe scris in limba engleza.
O sa te indragostesti de Corrie ;)