sâmbătă, 31 martie 2012

curiozitate contestata

In ultima vreme tot am vazut reactii ale oamenilor care aud si vad intrebarile mele. Unii sunt distrati, unii se amuza, unii se enerveaza iar unii se infurie. Mi-am analizat intrebarile, scopul pentru care le rostesc si le adresez sau mi le pun mie. Vreau sa aflu un raspuns, vreau sa stiu dincolo de suprafata, ma intereseaza ce intreb, ma afecteaza ca nu stiu si vreau sa aflu un raspuns sau mai multe.

Ieri am primit o meditatie scrisa de un rabin despre un copil ce intreaba si unul ce nu intreaba. Cel ce intreaba e catalogat rebel iar cel ce nu intreaba nimic "copil, om bun". Pana la final ... situatia se schimba.

"The rebellious child who questions everything sits in a place beyond the one who has nothing to ask.

If the rebellious child questions, it is because it touches him, it says something to him. Perhaps it even bothers him.

But a perfectly capable human being who has no questions about Torah and God - he is stuck in his place.

Perhaps he is a good religious Jew who does good deeds and never sins. 

But there is no sense of the spirit, of the meaning of life, of transcendence.

He is stuck in Egypt and knows of nothing higher.

—at the second Seder, 1965" Rabbi M. M. Schneerson

"Copilul rebel care pune la îndoială totul stă într-un loc mai bun decat copilul care nu are nimic de intrebat. 

Daca copilul rebel pune intrebari inseamna că îl ating, ii spun lui ceva. Sau poate chiar îl deranjează.

Dar o fiinţă umană, perfect capabila, care nu are întrebări despre Biblie şi Dumnezeu este „blocat” în locul lui. 

Poate că el este un bun (crestin) evreu religios, care poate sa faca fapte bune şi care nu pacatuieste ... „prea mult”. 

Dar in el nu există nici un sens al spiritului, vieţii, transcendenţei.

El este blocat în Egipt şi nu ştie de nimic superior."

Am iesit din Egypt, din robie si merg spre Tara Sfanta. Am intrebari la tot pasul ....
Fotografie realizata de Iosif Adamache.

6 comentarii:

Anonim spunea...

Cella cea "rebela"! Cineva sa ne apere ca vine cu intrebarile! :)

Livius spunea...

Situatia intrebarilor, frecventa si tematica lor, (sau lipsa lor), imi indica, dupa caz doua lamuriri (raspunsuri la intrebarile mele nerostite).
(I) Daca nu intreb inseamna ca:
a- stiu;
b- nu stiu, dar nu ma intereseaza.
(II) Daca intreb inseamna ca:
a- nu stiu;
b- nu stiu dar ma intereseaza
Profetul lui Dumnezeu Habacuc (o sa iau doar un caz), zice in cap 2:"M-am dus la locul meu de straja, si stam pe turn ca sa veghez si sa vad ce are sa-mi spuna Domnul, si ce-mi va raspunde la plangerea mea. Domnul mi-a raspuns si a zis..."
Iata un om care are intrebari, dar care era interesat de raspunsuri. Evident ca situatia lui era complicata, dar sfarseste prin a declara: "Domnul este taria mea; El imi face picioarele ca ele cerbilor, si ma face sa merg pe inaltimile mele."
Sunt oameni deranjati, sau iritati de intrebari? Eu cred ca mai degraba dovedesc acea ignoranta lipsita de interes care le coloreaza viata doar in alb si negru, cand la dispozitie este o paleta bogata de culori si frumusete.

cella profiri spunea...

Da, am intrebari insa prima data i le adresez Domnului.

O ramasita apare si aici.

cella profiri spunea...

Frate Livius,
ultimele remarci m-au deranjat teribil si m-am simtit luata pesye picior. De asta am si scris deszpre asta.
Mai stiu insa ca Domnului ii plac intrebaciosii. De Habacuc inca nu stiam ca si lui ii placeau intrebarile insa de-acum a intrat si el in categoria prietenilor mei.
Multumesc frumos ca sunteti de partea celor ce au intrebari si sunt interesati si mai cred eu ca ... sunteti unul dintre ei ;)).

Anonim spunea...

Stiu Cella, te urmaresc de vreo doi ani, la pas de gand cu tine astept si eu raspunsuri. Fii binecuvantata!

cella profiri spunea...

Multumesc ca mergi in gand la pas cu mine ...