sâmbătă, 10 martie 2012

Tu esti omul acesta!

"«Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi între Mine şi via Mea.
4 Ce-ar fi trebuit să mai fac viei Mele şi nu i-am făcut? De ce a făcut struguri sălbatici când Eu am aşteptat să facă struguri buni?
5 Acum vă voi spune ce voi face cu via Mea: îi voi da la o parte gardul şi ea va fi nimicită; îi voi dărâma zidul şi ea va fi călcată-n picioare.
6 O voi preface într-o pustie; nu va mai fi curăţată, nici săpată şi în ea vor creşte spini şi mărăcini. De asemenea, voi porunci norilor să nu mai dea ploaie peste ea.»
7 Via DOMNULUI Oştirilor este casa lui Israel, iar bărbaţii din Iuda sunt grădina desfătării Sale. El se aştepta la judecată dreaptă, dar a văzut vărsare de sânge; se aştepta la dreptate, dar a auzit strigăt de durere." Isaia 5:3-7

Ca si in cazul lui David la discutia cu profetul Natan, Isaia cheama poporul Israel (Israel si Iuda) la o stare de vorba. Nu i se arunca in fata vina ci ii este spusa o poveste .... ca in final sentinta sa fie pronuntata chiar de vinovat. Insa cine e vinovatul? "Tu esti omul acesta!" ( 2 Samuel 12:1-7). Pana in 722 B.C la caderea Samariei, Casa lui Israel era considerata ca fiind alcatuita din Israel si Iuda si aici sunt mentionati barbatii din Iuda, de la ei se asteapta mai mult. Profetia despre ei are bataie lunga si ei stiu asta.

Mi-am amintit de grija cu care lucrau via parintii mei. Mereu si mereu auzeam: Sa nu alergi prin vie! Sa nu intre pasarile in ea! Grija mare sa nu cumva sa apara iepuri! Sa nu rupi aracii pe care e prinsa via! Sa fie curata! Sa nu aibe buruieni! Sa aibe ingrasamant natural insa nu de oricare ci de cea mai buna calitate! Sa fie sapata cum trebuie - asta nu am inteles-o niciodata! Vai de mine si de mine cand mai venea cate-o baba intarziata (un inghet cand era era inmugurita)!

Facand analogie cu ce spune Isaia, acum "face sens" ce spuneau ai mei. Dar, mai fac o analogie cu mine ... si ma regasesc in acuzatiile aduse poporului Israel. Ma uimeste peste masura cum Isus aduce in discutie profetiile Vechiului Testament celor din vremea Lui, cum iau ele viata, cum se implinesc in El ... iar ei parca au "albeata".

Primesc de la Domnul viata, tot ce am nevoie si asta chiar daca recunosc sau nu, realizez sau nu. Si, eu dau cu piciorul in El, am o atitudine de nerecunostinta totala, imi bat joc de El, de copiii Sai, de bunatatea Lui ... sau actionez ca Ahab - s-a vandut celui rau. Atunci, Domnul imi face ca viei Sale. Scoate gardurile care ma protejeaza si ma lasa sa ma descurc singura. Mi-am dorit libertatea? Ei, o primesc! Insa la pachet vin mai multe ... Adio protectie, adio ingrijire, adio alinare, adio ploaie .... Ploaia este asemanata de Isaia ca si prezenta a Duhului Sfant.

Via Domnului va ramane fara garduri, fara protectie, oricine poate intra, o poate distruge, o poate calca in picioare. Animalele salbatice isi pot face cuib si vizuina in ea. Pavel spune bisericilor sa scoata afara pe cei ce s-au vandut diavolului, sa nu molipseasca si pe ceilalti din biserici cu amaraciunea, stricaciunea, nedreptatea, necredinta lor. (1 Corinteni 5:4-5, 1 Timotei 1:20). 

Domnul spune sentinta pentru via Lui, poporul Lui. Nu ii va mai proteja de dusmani, va lasa strainii sa intre printre ei ca sa ii molipseasca cu tot felul de obiceiuri si traditii pagane. Nu le va mai asigura hrana, prezenta Duhului Sfant nu va mai fi peste ei. 

"El se aştepta la judecată dreaptă, dar a văzut vărsare de sânge; se aştepta la dreptate, dar a auzit strigăt de durere." 
"he looked for judgment,but behold oppression; for righteousness, but behold a cry."
"El se astepta la judecata, dar a gasit opresiune, in loc de dreptate a auzit plansete"

Pana acum nu am realizat niciodata cat de mult explica Isus din Vechiul Testament invatatilor, carturarilor, fariseilor, oamenilor de rand din vremea Sa. Isus explica cine e adevarata vita - adica El, ca Tatal este vierul, ca noi, cei ce credem in El suntem mladitele. In Ioan 15:1-17 cred eu ca gasesc explicat Isaia 5:1-8.
"1 Eu sunt adevărata viţă, iar Tatăl Meu este vierul.
2 El taie din Mine orice mlădiţă care nu aduce rod şi curăţă orice mlădiţă care aduce rod, ca să aducă şi mai mult rod.
3 Acum, voi sunteţi curaţi, din pricina cuvântului pe care vi l-am spus.
4 Rămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în voi! Aşa cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi, dacă nu rămâneţi în Mine.
5 Eu sunt viţa, iar voi sunteţi mlădiţele. Cel care rămâne în Mine şi în care rămân Eu aduce mult rod, pentru că despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.
6 Dacă cineva nu rămâne în Mine, este aruncat afară, ca o mlădiţă, şi se usucă; acestea sunt adunate, aruncate în foc şi arse.
7 Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, atunci cereţi orice doriţi şi vi se va da.
8 Tatăl Meu este proslăvit prin aceasta: prin faptul că voi aduceţi mult rod şi deveniţi ucenicii Mei.
9 Aşa cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea!
10 Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, aşa cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui.
11 V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să fie în voi, iar bucuria voastră să fie deplină.
12 Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit Eu!
13 Nimeni nu are o dragoste mai mare decât aceasta, şi anume să-şi dea viaţa pentru prietenii lui.
14 Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ce vă poruncesc Eu.
15 Nu vă mai numesc sclavi, pentru că sclavul nu ştie ce face stăpânul lui, ci v-am numit prieteni, pentru că v-am făcut cunoscut tot ceea ce am auzit de la Tatăl Meu.
16 Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am pus să mergeţi şi să aduceţi rod, iar rodul vostru să rămână, pentru ca orice-I veţi cere Tatălui în Numele Meu să vă dea.
17 Vă poruncesc aceste lucruri ca să vă iubiţi unii pe alţii!"

Niciun comentariu: