miercuri, 28 martie 2012

se cauta un voluntar ...

"8 Apoi am auzit glasul Stăpânului, întrebând:
– Pe cine să trimit? Cine va merge pentru Noi?
– Sunt aici! Trimite-mă! am zis eu." Isaia 6:8

"26 Atunci Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; ei să domnească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate animalele mici care mişună pe pământ!“ Geneza 1:26
"7 Haidem să Ne coborâm şi să le încurcăm acolo limba, pentru ca ei să nu-şi mai înţeleagă limba unul altuia.“ Geneza 11:7

Isaia nu numai ca vede tronul, serafimii, aude ce spun serafimii, il vede pe unul din ei vorbind cu el insa ... aude vocea Stapanului, Domnului. O aude dupa ce realizeaza starea in care este, vrea sa fie curatat, este curatat cu carbunele de pe altar. Socanta afirmatie aude din partea Domnului. Adica cerul cauta oameni care sa duca mesajul cerului? Si ... din nou vad Trinitatea. Inca de la creatie o pot vedea, e acolo pentru a crea omul avand aceeasi asemanare fizica cu a Domnului ... aici e nevoie de cineva care sa duca mesajul Lui catre oameni.

Nu era mai usor pentru Dumnezeu sa ne faca roboti? Scapa de batai de cap, faceam ce eram programati sa facem. Adio inchisori. Adio prostii. Adio batai de cap. Adio drame pe lumea asta ... Insa nu a facut asa ci ne-a lasat libertatea sa Il alegem.

Prima afirmatie pe care o aude Isaia din partea Domnului e socanta. Adica Dumnezeu cauta pe cineva care sa trimita un mesaj? Dar nu are serafimii acolo? Nu are ostile ceresti care cat ai clipi II duc mesajul la indeplinire? Stand stramb si gandind drept ... eu cum as reactiona daca as vedea un serafim? Ce mi-as zice? Iluzie optica, necuratul, OZN, imi joaca mintea feste, am avut moarte clinica .... si cine stie ce idei crete imi mai trec prin cap. 

Dar daca vine un om care imi povesteste despre Domnul e altceva. E om ca mine, are cicatrici, are boli, probleme insa are un foc ce il mistuie si nu e un foc normal, un foc la ordinea zilei, nu e o pasiune pentru cine stie ce. Il vezi, il observi, ii analizezi faptele, gesturile, cuvintele, declaratiile si poti vedea cum se schimba pe zi ce trece ... cumva astepti sa cada si sa iti razi in barba. Insa nu se intampla asa. Cade si apoi se ridica si merge mai departe. Dar cum? De unde putere? Ce se intampla? De ce isi iroseste omul asta energia vorbind despre Dumnezeu? De ce nu face asta ca sa castige bani? Se pare ca chiar are carisma si ar face bani de numa. Insa lui nu ii pasa de bani ... II poarta Domnul de grija pentru nevoile lui. 

Isaia e profetul Domnului insa acum are mesajul direct din partea Domnului. Si imi place ceva nespus de mult la el. Nu se targuieste cu Dumnezeu. Nu spune: Doamne dar sunt prea tanar, prea netrecut prin viata, nu poti gasi pe unul mai in varsta, unul care nu si-a petrecut viata, unul care e mai putin dotat decat mine? Uite vezi? Eu sunt abia la inceputul vietii si abia am inceput sa gust viata, acum vreau sa ma distrez, sa muncesc, sa adun bani, sa imi fac o casa, un viitor... Tu ai grija sa fac toate astea si dupa asta ma duc cu mesajul Tau.

Nu se intampla asa. Isaia spune scurt: "Sunt aici! Trimite-mă!"

Nu spune: "Bine, am sa ma duc!" sau "Sunt aici! O sa ma gandesc la consecinte, implicatii si poate o voi face si pe asta!"

"Sunt aici! Trimite-mă!"

Ce spun eu?
Valeu cata targuiala are loc ... cate de ce-uri, cate argumente, mormaieli, .... devin jenanta facand asta si fac ce imi zice pentru ca asa spune Tata. Il inteleg asa de bine pe Moise cand se targuie pe muntele Sinai.
Mi-i jena de mine cand vad atitudinea lui Isaia.

Prin oameni am auzit despre Domnul. Daca venea un inger nu stiu cat l-as fi crezut. Ingerii insa vin sa ma scape cand viata imi era pusa in pericol
Prin oameni am vazut cum lucreaza Dumnezeu.
Prin oameni am vazut minunile Lui.
Insa nu prin orice fel de oameni ...
Prin cei se lasa arsi ca de un foc mistuitor ... prin cei care parca-s imbibati de dragostea Lui, se aprind ca o torta, lumineaza, radiaza cand vorbesc despre El ... Insa si ei au probleme, sunt oameni, au poveri, dureri, necazuri insa ceva mai maret decat ei e in ei ... si stiu ca in ei e Duhul Domnului caruia ei ii fac loc sa creasca in ei, sa ii schimbe.
Dar eu?
Il las sa creasca in mine?
Ard, ma mistui pentru Domnul? Daca nu ... pentru ce ard? Ce dor ma poarta? Ce visuri "marete" am?

2 comentarii:

elena marin-alexe spunea...

Am citit.
Multă binecuvântare draga mea să-ţi dăruiască Domnul!

cella spunea...

Multumesc frumos Elena!

Fii binecuvantata!