Ieri, am văzut că bucuria, veselia şi onoarea apar la aflarea unei veşti ce aduce speranţă, viaţă. Îmi reamintesc că edictul lui Haman era valabil, data stabilită eradicării evreilor nu se schimbase. Aceştia însă aveau dreptul să se apere. Te poti apăra şi te poţi răzbuna. Trecuseră deja trei luni de la primirea primului edict până ce a ajuns ordonanţa de guvern dată de Ahaşveroş prin care li se comunica tuturor că iudeii se pot apăra. Şi, în cele trei luni înţesate de antisemitism, ura crescuse ca prin farmec.
Nu mă pot lăuda cu o personalitate calmă, blândă şi iertătoare. Dimpotrivă, sunt vulcanică, dură şi iert greu. Îmi este greu să întorc celălalt obraz, să tac, să nu răspund înapoi, să nu plătesc cu aceeaşi monedă. Cartea Estera atinge puncte sensibile din viaţa mea ... Iudeii vremii Esterei sunt oameni reali, oameni la fel ca mine. Dar sunt oameni care au lăsat ca Cuvântul Domnului să trăiască în ei şi ei să trăiască conform cu ceea ce poruncise Domnul.
"În luna a douăsprezecea, adică în luna Adar, în ziua a treisprezecea a lunii, când avea să se ducă la îndeplinire porunca şi decretul împăratului, chiar în ziua în care duşmanii iudeilor se aşteptau să pună stăpânire peste ei, situaţia s-a schimbat, astfel că iudeii au pus stăpânire peste cei ce îi urau.
2 Iudeii s-au adunat în cetăţile lor, în toate provinciile împăratului Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei ce căutau să le facă rău. Nimeni nu le-a putut sta împotrivă, căci groaza de iudei cuprinsese toate popoarele.
3 Toţi conducătorii provinciilor, satrapii, guvernatorii şi slujbaşii împăratului îi sprijineau pe iudei, căci îi apucase groaza de Mardoheu, 4 fiindcă Mardoheu era renumit la palatul împăratului şi-i mergea faima prin toate provinciile, deoarece el era un bărbat a cărui influenţă creştea tot mai mult.
5 Iudeii au lovit cu tăişul sabiei pe toţi duşmanii lor; i-au înjunghiat, i-au nimicit şi au făcut celor ce-i urau tot ce au vrut.
6 În citadela Susei iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni, printre care se numărau şi 7 Parşandata, Dalfon, Aspata, 8 Porata, Adalia, Aridata, 9 Parmaşta, Arisai, Aridai şi Vaizata.
10 I-au ucis şi pe cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, asupritorul iudeilor,
dar nu s-au atins de averile lor.
11 În ziua aceea, numărul celor ucişi în citadela Susei a ajuns la cunoştinţa împăratului. "
Iudeii ucid pe cei ce le voiau răul. Nu îşi ucid toţi vecinii, nu ucid totţi oamenii din satul sau cetatea unde locuiau. Îi ucid numai pe cei despre care ştiau că i-ar fi vrut dispăruţi. Nu pot să nu văd autocontrolul de care dau dovadă. Mai văd ceva ce îmi fac ochii să iasă din orbite: "dar nu s-au atins de averile lor". Edictul lui Haman spunea că iudeii trebuie să moară şi averile să fie confiscate. Iudeii primesc dreptul să se apere şi nu se apără la extrem, răzbunându-se. Nu duc lucrurile la extrem, nu devin extremişti. Nu omoară femeile şi copiii. Nu îşi însuşesc averile celor omorâţi!
Nu pot să nu văd credinţa iudeilor vremii Esterei, nu pot să nu conştinetizez efectele învăţării Legii şi a aplicării acesteia în viaţa lor dincolo de teorie.
Împăratului i se spune care e numărul morţilor din capitala Susa şi de data asta, o cheamă el pe Estera:
"12 Împăratul i-a zis împărătesei Estera:
– În citadela Susei iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte provincii? Dacă mai ai vreo dorinţă, ţi se va împlini. Dacă mai ai vreo cerere, ţi se va răspunde.
13 – Dacă împăratul găseşte că este bine, a zis Estera, să se dea voie iudeilor să facă şi mâine cum au făcut astăzi. Să se dea un decret la Susa prin care cei zece fii ai lui Haman să fie spânzuraţi pe lemn.
14 – Aşa să se facă, a răspuns împăratul, să se dea un decret la Susa prin care să li se dea voie iudeilor să-i spânzure pe cei zece fii ai lui Haman. "
Văd că Ahaşveroş începe să aibe încredere în Estera, Nu se înfurie când aude câţi oameni au murit ci o întreabă dacă mai are vreo cerere, dacă mai poate face ceva pentru ea. Şi mai dă un decret.
"15 Iudeii s-au strâns în Susa şi, în ziua a paisprezecea a lunii Adar, au ucis în Susa încă trei sute de oameni.
De averile lor însă nu s-au atins.
16 Restul iudeilor din provinciile împăratului s-au strâns şi ei ca să-şi apere vieţile şi şi-au dobândit odihna, scăpând de duşmanii lor. Au ucis şaptezeci şi cinci de mii dintre cei ce îi urau,
dar de averile lor nu s-au atins.
17 Aşa s-a întâmplat în ziua a treisprezecea a lunii Adar, iar în a paisprezecea zi s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie." Estera 9
Obsesiv şi osedant, se reaminteşte că de averile celor ucişi nu s-au atins. Nu au lăsat ca pasiunea răzbunării să pună stăpânire pe ei. Nu au ras totul de pe faţa pământului. Nu au dus edictul la extrem.
Văd din cartea Esterei că Domnul intervine, lucrează, salvează şi aduce bucurie, veselie şi onoare.
Dar văd cuvântul Domnului trăit şi aplicat în vieţile iudeilor.
Văd că răzbunarea poate fi pusă sub autocontrol, văd că pasiunea victimelor poate fi stăpânită.
Ce aleg eu? Iudeii sunt cunoscuţi ca oameni si Scripturii, ai cărţii.
Creştinii cum sunt cunoscuţi? Ca urmaşi ai Lui Isus Christos = Yeshua HaMaschiach.
Se văd în viaţa mea învăţăturile Celui pe care Îl urmez?
Se vede Cuvântul trăind în viaţa mea?
"13 Voi aţi fost chemaţi la libertate, fraţilor, dar nu folosiţi libertatea pentru fire, ci, în dragoste, slujiţi-vă unul pe altul.
14 Căci întreaga Lege se poate rezuma la o singură poruncă: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi.“
15 Însă dacă voi vă faceţi rău unul altuia şi vă mâncaţi între voi, aveţi grijă să nu vă distrugeţi unii pe alţii!" Galateni 5:13-15
Slujesc şi iubesc? Sau fac rău şi mănânc tot ce prind?
La ce sunt îndemnată?
"1 Prin urmare, vă îndemn fraţilor, prin îndurarea lui Dumnezeu, să vă aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu. Aceasta va fi o închinare duhovnicească din partea voastră!
2 Nu vă conformaţi acestui veac, ci lăsaţi-vă transformaţi prin reînnoirea gândirii voastre, ca să puteţi discerne voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută şi desăvârşită.
3 Prin darul care mi-a fost dat, spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci fiţi modeşti în gândirea voastră, fiecare după măsura de credinţă pe care i-a dat-o Dumnezeu. 4 Pentru că, aşa cum într-un trup avem multe mădulare şi nu toate au aceeaşi funcţie,
5 tot astfel şi noi, care suntem mulţi, suntem un singur trup în Cristos, iar în mod individual ne suntem mădulare unii altora." Romani 12:1-5
Mă conformez trendului, filosofiei lumii în care trăiesc?
E ceva diferit în mine?
Pavel continuă îndemnul:
"9 Dragostea să vă fie sinceră; urâţi răul, lipiţi-vă de bine!
10 Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească! Luaţi-vă la întrecere în ce priveşte respectul pe care vi-l acordaţi reciproc.
11 În ce priveşte dedicarea, să nu fiţi leneşi! Fiţi plini de râvnă cu duhul! Slujiţi Domnului!
12 Fiţi bucuroşi în nădejdea voastră! Fiţi răbdători în necaz! Dedicaţi-vă rugăciunii!
13 Ajutaţi-i pe sfinţii care sunt în nevoi! Fiţi ospitalieri!
14 Binecuvântaţi-i pe cei care vă persecută! Binecuvântaţi, nu blestemaţi!
15 Bucuraţi-vă cu cei care se bucură, plângeţi cu cei care plâng!
16 Trăiţi în armonie unii cu alţii! Nu vă gândiţi la lucrurile înalte, ci asociaţi-vă cu cei smeriţi! Nu vă consideraţi singuri înţelepţi!
17 Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău! Urmăriţi ce este bine înaintea tuturor oamenilor! 18 Dacă este posibil, atât cât depinde de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii!
19 Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi niciodată singuri, ci lăsaţi loc mâniei lui Dumnezeu, pentru că este scris: „A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti! zice Domnul.“
20 Însă „dacă duşmanul tău este flămând, dă-i de mâncare, iar dacă-i este sete, dă-i să bea, căci, făcând aşa, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui“.
21 Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine!" Romani 12:9-21
Nu mă pot lăuda cu o personalitate calmă, blândă şi iertătoare. Dimpotrivă, sunt vulcanică, dură şi iert greu. Îmi este greu să întorc celălalt obraz, să tac, să nu răspund înapoi, să nu plătesc cu aceeaşi monedă. Cartea Estera atinge puncte sensibile din viaţa mea ... Iudeii vremii Esterei sunt oameni reali, oameni la fel ca mine. Dar sunt oameni care au lăsat ca Cuvântul Domnului să trăiască în ei şi ei să trăiască conform cu ceea ce poruncise Domnul.
"În luna a douăsprezecea, adică în luna Adar, în ziua a treisprezecea a lunii, când avea să se ducă la îndeplinire porunca şi decretul împăratului, chiar în ziua în care duşmanii iudeilor se aşteptau să pună stăpânire peste ei, situaţia s-a schimbat, astfel că iudeii au pus stăpânire peste cei ce îi urau.
2 Iudeii s-au adunat în cetăţile lor, în toate provinciile împăratului Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei ce căutau să le facă rău. Nimeni nu le-a putut sta împotrivă, căci groaza de iudei cuprinsese toate popoarele.
3 Toţi conducătorii provinciilor, satrapii, guvernatorii şi slujbaşii împăratului îi sprijineau pe iudei, căci îi apucase groaza de Mardoheu, 4 fiindcă Mardoheu era renumit la palatul împăratului şi-i mergea faima prin toate provinciile, deoarece el era un bărbat a cărui influenţă creştea tot mai mult.
5 Iudeii au lovit cu tăişul sabiei pe toţi duşmanii lor; i-au înjunghiat, i-au nimicit şi au făcut celor ce-i urau tot ce au vrut.
6 În citadela Susei iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni, printre care se numărau şi 7 Parşandata, Dalfon, Aspata, 8 Porata, Adalia, Aridata, 9 Parmaşta, Arisai, Aridai şi Vaizata.
10 I-au ucis şi pe cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, asupritorul iudeilor,
dar nu s-au atins de averile lor.
11 În ziua aceea, numărul celor ucişi în citadela Susei a ajuns la cunoştinţa împăratului. "
Iudeii ucid pe cei ce le voiau răul. Nu îşi ucid toţi vecinii, nu ucid totţi oamenii din satul sau cetatea unde locuiau. Îi ucid numai pe cei despre care ştiau că i-ar fi vrut dispăruţi. Nu pot să nu văd autocontrolul de care dau dovadă. Mai văd ceva ce îmi fac ochii să iasă din orbite: "dar nu s-au atins de averile lor". Edictul lui Haman spunea că iudeii trebuie să moară şi averile să fie confiscate. Iudeii primesc dreptul să se apere şi nu se apără la extrem, răzbunându-se. Nu duc lucrurile la extrem, nu devin extremişti. Nu omoară femeile şi copiii. Nu îşi însuşesc averile celor omorâţi!
Nu pot să nu văd credinţa iudeilor vremii Esterei, nu pot să nu conştinetizez efectele învăţării Legii şi a aplicării acesteia în viaţa lor dincolo de teorie.
Împăratului i se spune care e numărul morţilor din capitala Susa şi de data asta, o cheamă el pe Estera:
"12 Împăratul i-a zis împărătesei Estera:
– În citadela Susei iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte provincii? Dacă mai ai vreo dorinţă, ţi se va împlini. Dacă mai ai vreo cerere, ţi se va răspunde.
13 – Dacă împăratul găseşte că este bine, a zis Estera, să se dea voie iudeilor să facă şi mâine cum au făcut astăzi. Să se dea un decret la Susa prin care cei zece fii ai lui Haman să fie spânzuraţi pe lemn.
14 – Aşa să se facă, a răspuns împăratul, să se dea un decret la Susa prin care să li se dea voie iudeilor să-i spânzure pe cei zece fii ai lui Haman. "
Văd că Ahaşveroş începe să aibe încredere în Estera, Nu se înfurie când aude câţi oameni au murit ci o întreabă dacă mai are vreo cerere, dacă mai poate face ceva pentru ea. Şi mai dă un decret.
"15 Iudeii s-au strâns în Susa şi, în ziua a paisprezecea a lunii Adar, au ucis în Susa încă trei sute de oameni.
De averile lor însă nu s-au atins.
16 Restul iudeilor din provinciile împăratului s-au strâns şi ei ca să-şi apere vieţile şi şi-au dobândit odihna, scăpând de duşmanii lor. Au ucis şaptezeci şi cinci de mii dintre cei ce îi urau,
dar de averile lor nu s-au atins.
17 Aşa s-a întâmplat în ziua a treisprezecea a lunii Adar, iar în a paisprezecea zi s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie." Estera 9
Obsesiv şi osedant, se reaminteşte că de averile celor ucişi nu s-au atins. Nu au lăsat ca pasiunea răzbunării să pună stăpânire pe ei. Nu au ras totul de pe faţa pământului. Nu au dus edictul la extrem.
Văd din cartea Esterei că Domnul intervine, lucrează, salvează şi aduce bucurie, veselie şi onoare.
Dar văd cuvântul Domnului trăit şi aplicat în vieţile iudeilor.
Văd că răzbunarea poate fi pusă sub autocontrol, văd că pasiunea victimelor poate fi stăpânită.
Ce aleg eu? Iudeii sunt cunoscuţi ca oameni si Scripturii, ai cărţii.
Creştinii cum sunt cunoscuţi? Ca urmaşi ai Lui Isus Christos = Yeshua HaMaschiach.
Se văd în viaţa mea învăţăturile Celui pe care Îl urmez?
Se vede Cuvântul trăind în viaţa mea?
"13 Voi aţi fost chemaţi la libertate, fraţilor, dar nu folosiţi libertatea pentru fire, ci, în dragoste, slujiţi-vă unul pe altul.
14 Căci întreaga Lege se poate rezuma la o singură poruncă: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi.“
15 Însă dacă voi vă faceţi rău unul altuia şi vă mâncaţi între voi, aveţi grijă să nu vă distrugeţi unii pe alţii!" Galateni 5:13-15
Slujesc şi iubesc? Sau fac rău şi mănânc tot ce prind?
La ce sunt îndemnată?
"1 Prin urmare, vă îndemn fraţilor, prin îndurarea lui Dumnezeu, să vă aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu. Aceasta va fi o închinare duhovnicească din partea voastră!
2 Nu vă conformaţi acestui veac, ci lăsaţi-vă transformaţi prin reînnoirea gândirii voastre, ca să puteţi discerne voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută şi desăvârşită.
3 Prin darul care mi-a fost dat, spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci fiţi modeşti în gândirea voastră, fiecare după măsura de credinţă pe care i-a dat-o Dumnezeu. 4 Pentru că, aşa cum într-un trup avem multe mădulare şi nu toate au aceeaşi funcţie,
5 tot astfel şi noi, care suntem mulţi, suntem un singur trup în Cristos, iar în mod individual ne suntem mădulare unii altora." Romani 12:1-5
Mă conformez trendului, filosofiei lumii în care trăiesc?
E ceva diferit în mine?
Pavel continuă îndemnul:
"9 Dragostea să vă fie sinceră; urâţi răul, lipiţi-vă de bine!
10 Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească! Luaţi-vă la întrecere în ce priveşte respectul pe care vi-l acordaţi reciproc.
11 În ce priveşte dedicarea, să nu fiţi leneşi! Fiţi plini de râvnă cu duhul! Slujiţi Domnului!
12 Fiţi bucuroşi în nădejdea voastră! Fiţi răbdători în necaz! Dedicaţi-vă rugăciunii!
13 Ajutaţi-i pe sfinţii care sunt în nevoi! Fiţi ospitalieri!
14 Binecuvântaţi-i pe cei care vă persecută! Binecuvântaţi, nu blestemaţi!
15 Bucuraţi-vă cu cei care se bucură, plângeţi cu cei care plâng!
16 Trăiţi în armonie unii cu alţii! Nu vă gândiţi la lucrurile înalte, ci asociaţi-vă cu cei smeriţi! Nu vă consideraţi singuri înţelepţi!
17 Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău! Urmăriţi ce este bine înaintea tuturor oamenilor! 18 Dacă este posibil, atât cât depinde de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii!
19 Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi niciodată singuri, ci lăsaţi loc mâniei lui Dumnezeu, pentru că este scris: „A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti! zice Domnul.“
20 Însă „dacă duşmanul tău este flămând, dă-i de mâncare, iar dacă-i este sete, dă-i să bea, căci, făcând aşa, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui“.
21 Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine!" Romani 12:9-21
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu