Când totul părea pierdut ... apare bucuria, veselia şi onoarea!

Povestea Esterei nu este un basm ci o poveste reală, una ce s-a întâmplat acum cateva mii de ani în urmă (486–465 BCE). Imperiul persan a existat, împăratul Ahaşveroş a existat, Estera (sau Hadassa) este un personaj despre care istoria ne spune că a existat. Dacă văd istoria ei ca pe o simplă poveste ... nu-mi foloseşte la nimic. Dacă însă văd principiile de viaţă, valorile după care se ghidează Estera şi Mardoheu şi le aplic vieţii mele ... atunci am numai de câştigat. Dar dacă fac din Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, al Esterei şi al lui Mardoheu, Dumnezeul meu, atunci viaţa mea se schimbă radical.

Haman a sfârşit în spânzurătoarea sau ţeapa ce o ridicase pentru Mardoheu. Proverbul românesc se aplică aici ca uns: Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.

Totul părea pierdut! Viaţa poporului părea pecetluită. Edictul fusese semnat şi trimis în orice cătun al Persiei aducând jale. Poporul jeleşte dar intră în post şi rugăciune.

Totul părea pierdut! Legea mezilor şi perşilor era diferită de legile noastre. Odată dată, nu mai putea fi anulată! Nu existau pe atunci Ordonanaţe de urgenţă, Hotărâri de Guvern, amendamente ... . Legea era lege!

Din punct de vedere uman ... totul părea pierdut! Dumnezeu părea absent. Dar Îl văd în spatele scenei lucrând cum numai El ştie să o facă.

Haman moare dar edictul dat de el a rămas valabil. Împăratul a dat Esterei tot ce avea Haman iar aceasta la rândul ei, după ce i-a arătat împăratului legăturile de rudenie cu Mardoheu, i-a dat verişorului ei toată averea lui Haman. Averea însă nu le salva viaţa. Edictul era valabil şi le reamintea că ultima lună din an se apropia.

Nu prea îmi place de împăratul Ahaşveroş însă are şi el părţi bune. Când soţia lui vine a doua oară nechemată la el, o acceptă, o ascultă şi inima lui se înmoaie găsind soluţii şi făcând ca şi legea mezilor şi perşilor să primească Ordonanţe de urgenţă.
"3 Apoi Estera s-a dus din nou înaintea împăratului şi i-a vorbit. A căzut la picioarele lui, a plâns şi a implorat mila lui, pentru a opri răul adus de agaghitul Haman şi planul acestuia cu privire la iudei.
4 Împăratul i-a întins Esterei sceptrul de aur. Estera s-a ridicat şi a stat înaintea împăratului.
5 Ea a zis atunci:

– Dacă împăratul găseşte că este bine şi dacă am găsit bunăvoinţă înaintea lui, dacă sfatul acesta i se pare potrivit împăratului, iar eu sunt plăcută înaintea lui, să fie scris să se anuleze scrisorile gândite de agaghitul Haman, fiul lui Hamedata, pe care le-a scris ca să-i stârpească pe iudeii din toate provinciile împăratului. 

6 Cum aş putea să văd eu nenorocirea care va veni peste poporul meu şi cum aş putea să văd nimicirea neamului meu? 

7 Împăratul Ahaşveroş i-a zis atunci împărătesei Estera şi iudeului Mardoheu:

 – Iată, i-am dat Esterei proprietatea lui Haman, iar el a fost spânzurat pe spânzurătoare, deoarece ridicase mâna împotriva iudeilor. 8 Scrieţi-le acum iudeilor după placul vostru, în numele împăratului, şi pecetluiţi cu inelul împăratului, căci o scrisoare care a fost scrisă în numele împăratului şi pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi anulată. " Estera 8:3-8

Legea nu putea fi anulată, asta e clar! Dar printr-un edict imperial, evreii = iudeii, primesc dreptul de a se apăra. 

"9 Scribii împăratului au fost chemaţi atunci, în luna a treia, adică în luna Sivan, în a douăzeci şi treia zi, şi s-a scris fiecare poruncă a lui Mardoheu atât pentru iudei, cât şi pentru satrapi, pentru guvernatori şi pentru conducătorii celor o sută douăzeci şi şapte de provincii care se întindeau din India până în Cuş. S-a scris fiecărei provincii în scrierea ei şi fiecărui popor în limba lui, iar iudeilor – în scrierea şi limba lor. 10 El a scris în numele împăratului Ahaşveroş, a pecetluit cu inelul împăratului şi a trimis scrisorile prin curieri călare, călărind armăsari crescuţi în herghelia imperială.

11 Potrivit acestui decret, împăratul dădea iudeilor din fiecare cetate dreptul de a se aduna şi de a-şi apăra vieţile, de a nimici, de a ucide şi de a stârpi orice oştire, popor sau provincie care s-ar ridica împotriva lor, a copiilor şi a femeilor lor, ca să le prade averile. 12 Lucrul acesta trebuia să aibă loc în toate provinciile împăratului Ahaşveroş, într-o singură zi, şi anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. 

13 O copie a scrisorii era dată ca lege în fiecare provincie, făcându-se cunoscut tuturor popoarelor că iudeii sunt gata ca în acea zi să se răzbune împotriva duşmanilor lor. 14 Curierii, călare pe armăsarii împăratului, au plecat în mare grabă, după porunca împăratului. Decretul a fost dat şi în citadela Susei. "

"Nissan/30 de zile/Martie-aprilieIyar/29/de zile/Aprilie-mai
Sivan/30 de zile/Mai-iunie
Tammuz/29 de zile/Iunie-iulie
Av/30 de zile/Iulie-august
Elul/29 de zile/August-septembrie
Tishri/30 de zile/Septembrie-octombrie
Cheshvan/29 sau 30de zile/Octombrie-noiembrie
Kislev/30 sau 29 de zile/Noiembrie-decembrie
Tevet/29 de zile/Decembrie-ianuarie
Shevat/30 de zile/Ianuarie-februarie
Adar/29 sau 30 de zile/Februarie-martie
Adar II/29 de zile/Martie-aprilie"(http://www.jen.ro/sarbatori_files_2.html)

Iudeii mai aveau opt luni în care să se organizeze şi să se apere împotriva celor care vor veni să îi stârpească. Vestea adusă de curieri aducea viaţă, bucurie, speranţă. Ei ştiau că rugăciunile le-au fost ascultate, că împotriva a tot şi toate, Dumnezeul în care ei se încredeau. Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, ascultă, intervine, salvează, schimbă oameni, inimi, legi şi decrete. 

Citesc şi recitesc ultimele versete din capitolul 8: "16 Pentru iudei nu era decât fericire şi bucurie, veselie şi onoare. 17 În fiecare provincie şi în fiecare cetate, oriunde ajungea decretul împăratului, era bucurie şi veselie printre iudei, erau ospeţe şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni din popoarele ţării s-au făcut iudei, căci îi apucase groaza de iudei."

Bucurie, veselie şi onoare! Este viaţa mea caracterizată de cele trei cuvinte? Dincolo de viaţa fizică, am viaţa veşnică prin Isus Christos = Yeshua HaMaschiach, Mielul Lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii, prin Cel venit de Sus, Cel Minunat, Sfetnic, Rege al Veşniciilor. Acceptându-L pe Yeshua HaMaschiach ca Domn şi Mântuitor, Duhul Domnului = Duhul Sfânt = Ruach HaKodesh e în mine schimbându-mă, mustrându-mă, învăţându-mă. Dincolo de teorie ... ce se vede în viaţa mea?

Bucuria iudeilor este molipsitoare. O altă întrebare însă se iveşte acum: câţi se molipsesc de bucuria, veselia şi onoarea mea? 

Peste tot în Persia era bucurie, veselie, se dădeau ospeţe şi erau zile de sărbătoare. Altele decât cele date de Lege. Las bucuria, veselia şi onoarea să se vadă? Şi ei erau oameni, şi ei greşeau, şi ei făceau prostii .... Nu am scuze oricât le-aş căuta. E o alegere ce trebuie să o fac. Ce se vede în viaţa mea dincolo de teorie?