asigurare pentru linistea sufletului ...

"Daca Dumnezeu este pentru noi, cine poate sta impotriva noastra?" Romani 8:31.
Griji, boli, cei ce te fac sa se rascoale totul in tine, ratele de la banca, politie, accidente, moarte, prieteni se pot ridica impotriva mea, totul pare sa mearga pe dos, vine neincrederea, deprimarea, depresia, ingrijorarea, ... nimeni nu ma ajuta ... imi plang de mila. Azi insa mi se reinnoieste asigurarea: Dumnezeu este pentru mine. Nu a fost, nu va fi, nu imi pune conditie sa merg pe burta sau in cap, sa urc pe Everest si sa stau acolo. El e de partea mea, e pentru mine ... si daca El e pentru mine, cine poate sa stea impotriva mea? Nu e nimeni mai puternic decat El, nu e nimeni cu mai multa dragoste, mai multa grija, compasiune, mila decat El. El stie totul despre trecut, prezent si viitor, El stie gandurile, stie ce simt, ce lupte se dau in mine ... si El e de partea mea. Orice ar veni eu nu sunt singura, El e de partea mea, de aceea lupt, de aceea iubesc cand pare imposibil, incredibil ....
Dar, ... El m-a iubit, s-a jertifit, populatia asta e multa si intinsa pe planeta asta a noastra ... oare ma mai iubeste? Nu i s-a cam acrit de mofturile si de prostiile mele? Nu s-a saturat de plangerile mele, de faptul ca parca mintea mi-i blocata si imi umbla pasii pe unde nu trebuie, ca iar spun ce am promis ca nu mai spun, nu mai fac, ca ma infurii?
Isaia, un om ca si mine ce a trait acu multi ani, s-a intrebat si El asta si Dumnezeu ii raspunde in Isaia 49:15 astfel "Poate o mama sa isi uite copilul ce il alapteaza si sa nu aibe mila de rodul pantecelui ei?" Nu am copiii, insa ma gandesc la nepotii pe care ii stiu din primele lor zile de viata, cu care am crescut, cum as putea sa ii uit? Dar Dumnezeu ma uita? "totusi Eu nu te voi uita cu nici un chip" continua versetul.
Cu nici un chip - adica nu e nici o sansa, nu sufera de amnezie, n-are lapsus, nu ma uita, nu are cum, nu-mi uita numele, nu-mi uita fata, zambetul, nu, nu, nu ... nu ma uita ....
El, e de partea mea, nu ma uita, ... dar ce ma poate poate desparti de El?
Boala, neincrederea, depresia, furia, singuratatea, cei de langa mine, anturajul, cartile, ratele, stratul diminuat de ozon, poluarea, frica de moarte, faptul ca nu sunt perfecta, ca in ciuda faptului ca anii trec parca nu devin mai invatata, mai matura, mai plina de intelepciune, ca ma ia gura pe dinainite, ca ma mai razbun, ca nu iubesc ca El ....?
Doamne, ... e fain ce zici Tu insa spune-mi te rog ce ma poate desparti de Tine ca sa am grija, sa stiu la ce sa pun alarma? ...
Gasesc in Romani 8 versetele 38 si 39: "Caci sunt bine incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici stapanirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici inaltimea, nici adancimea, nici o alta faptura (Sau: zidire.), nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu, care este in Isus Hristos, Domnul nostru."
Cuuuuuuuuuuuuuuuuuum? Nimic? Adica Tu ma iubesti asa imperfecta, asa vai de steaua mea, asa .. cum sunt?
El e de partea mea, nu ma poate uita, nimic nu poate desparti de El si .... mai stiu ceva ... ma uit la palmele mele si mai am o asigurare facuta de Dumnezeu: "v-am sapat in palmele mele". Numele meu, destinul meu, tot ce tine de mine e incifrat in palmele Lui ... ma uit la palmele mele si vad cicatrici vechi si imi amintesc de ele dar ma gandesc la palmele tale Doamne ... in ele sunt eu ...
In Tine e increderea mea, e viata mea, dragostea mea, in Tine sunt eu ...