vineri, 30 octombrie 2009

in nici un caz nu pot aproba ...

Ca sa pot sa vorbesc mai departe despre iertare, am avut nevoie de un acord scris al Editurii Stephanus pentru ca ei au editat cartea ce pentru mine a fost "cruciala". Este vorba despre "Iertare Totala" de R. T. Kendal. Cartea asta o aveam in biblioteca insa mi-am zis ca ... stiu atata de multe despre iertare incat tot luam alta carte la citit, dar intr-o dimineata cand nebuloasa era mare in jurul meu am zis: i-a sa vad cartea asta ce vrea sa zica? Si spre mare mea mirare mi-am dat seama ca ... sunt cam zero la cunostinte despre iertare ca sa nu mai vorbesc de aplicare.

In Gradina Edenului, Adam si Eva mananca fructul interzis. Asta inseamna neascultare de ceea ce le spusese Dumnezeu, inseamna pacat iar pacatul aduce cu el moartea din punct de vedere spiritual. Gandind asa, m-as astepta ca in secunda doi Dumnezeu sa ii lase fara suflare acolo, insa nu se intampla asa. Vine Dumnezeu la ei, ii cauta pentru ca ei se ascundeau unul de altul si de Dumnezeu si ii intreaba ce-i cu ei. La fel ca doi copiii prinsi facand ceva rau incep sa dea vina unul pe altul. Astept cu sufletul la gura sa vad finalul, haaah ... urmeaza moartea ... deja am un scenariu insa ... nu, nu e asa.
Dumnezeu nu e de acord cu pacatul lor si prima jertfa are loc acolo, in Eden - dar e jertfa pentru a li se face haine ... si apoi sunt scosi din Eden - vor purta consecintele alegerii lor.
M-am intrebat multa vreme de ce mai este denuntat X si Y daca victima l-a iertat? De ce sa mai mearga la puscarie, sau sa plateasca? Insa am inteles un lucru. Iert persoana insa nu pot fi de acord cu ceea ce a gresit: greseala mare sau mica.
Multa vreme am invidiat-o pentru faza de inceput a vietii pe Eva, a vazut toate animalele, pasarile, a vazut toate florile, a locuit in perfectiune, se intalnea cu Dumnezeu dimineata cand pasarile vesele isi cantau sinfoniile ... totul era atata de frumos ... dar nu vreau sa fi fost in pielea ei dupa ce bucatica aia de fruct i-a trecut de esofag. Alungata din Eden, trebuia sa traiasca langa un barbat care deja o vedea vinovata de soarta lor, spinii cresteau langa grau, a invatat ce e arsita, a invatat ca painea isi are pretul ei insa ... mai mult ca orice constiinta ca a gresit banuiesc ca ardea mai tare ca orice arsita. Si, cand Cain il omoara pe Abel si ... ce li se parea inimaginabil s-a intamplat ... in nici un caz nu imi doresc sa fi fost in pielea ei ... ca sa nu mai spun ca traiau si sute de ani ....
Un alt exemplu care ma ajuta sa imi clarific aceste aspect e e cel cu femeia prinsa in adulter si adusa la Isus de o ceata putin spus furioasa ... pietrele erau pregatite de omor in mainile lor ...
Isus le spune doar atat barbatilor gata de atac: "cine este fara pacat sa arunce primul cu piatra". Haaah ce era in mintea lor: dar am venit aici sa o omoram pe asta, nu pe noi. Acu, ea e acuzata. Hai Isus, de asta am venit ... ei, am si eu minciunile mele, privirile mele, gandurile mele .... cum adica fara pacat? ... pai ... eu am pacate ...
Incet, incet ... de la cei mai batrani si cu mai multa minte au inceput sa isi stanga in pumni pietrele si sa plece. Cei tineri isi stiu si ei bine greselile insa dorinta de aventura, de dreptate ii intarata ... se uita la batrani ... ce fac astia? Unde e dreptatea? Legea trebuie aplicata. Trebuie pedepsita ...am venit aici sa o omoram pe ea, nu pe mine ... dar .. nici eu nu sunt fara pacat ...
Pleaca toti ...
Isus se uita la femeie si sincer ma astept sa ii faca o morala cum n-a auzit femeia in viata ei insa ... Isus ii spune: "Dute si sa nu mai pacatuiesti". Aaaaa, nuuuuu nu se poate ...
Daca nu i-a facut morala asa cum mi-as dori eu asta nu inseamna ca Isus a fost de acord cu modul ei de viata sau cu fapta tocmai comisa ci inseamna ca a iertat femeia, a facut distinctie intre om si fapta.
Nu am inteles iertarea ca facand distinctie intre OM si FAPTA. A furat, nu mai e X ci e hotul si tot asa.
Nu sunt de acord cu greseala oricat de mica sau mare ar fi si, pentru ea, acea persoana si eu, trebuie sa suportam consecintele; insa pot ierta moral ceea ce am facut si mi s-a facut.
... cand am gresit imi doresc sa primesc iertarea, am nevoie de iertare si sunt perfect constienta ca voi plati consecintele alegerilor mele insa ... asa cum eu am nevoie de iertare, Doamne ajuta-ma sa iert persoana care a gresit, sa acord har ... si oricat de greu mi-ar fi sa il dau mai departe ... nu e treaba mea suportarea consecintelor ...
Daca nu as fi scris Editurii Stephanus, poate ei ar fi aflat ca eu am folosit cartea Iertat Total si potrivit legii copyright-ului as fi fost data in judecata. Ei insa m-ar fi iartat pentru ca le-as fi furat munca, dar legal eu ar trebui sa platesc daunele specificate in lege.
Doamne, ajuta-ma sa fac distinctie intre om si fapta, greseala, ajuta-ma sa acord har, ajuta-ma sa nu uit ca sunt pacatoasa si sa imi las pietrele in drum - acolo unde li-i locul ...

4 comentarii:

Anonim spunea...

"Căci îmi cunosc bine fărădelegile, şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea.
Împotriva Ta, numai împotriva Ta, am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta; aşa că vei fi drept în hotărârea Ta, şi fără vină în judecata Ta.
Iată că sunt născut în nelegiuire, şi în păcat m-a zămislit mama mea."
Păcatul trebuie mărturisit. Dar trebuie să o faci, pentru că orice mărturisire e dificilă pentru tine. E greu să o faci chiar la nivel uman. Gândiste-te la ultimele săptămâni sau la anul trecut şi întreba-te de câte ori ai spus cuiva un sincer "Îmi pare rău". Bănuiesc că nu de prea multe ori, sau poate chiar niciodată. Iar apoi, după ce ai pus această întrebare, continua cercetarea cu încă o întrebare: De câte ori ar fi trebuit să spun "Îmi pare rău" săptămâna trecută sau anul trecut? Când vei pune cele două statistici faţă în faţă, vei vedea cât de foarte, foarte greu este, ca fiinţe umane, să recunosti că ai greşit în vreun lucru; chiar faţă de alte fiinţe umane, la fel de păcătoase ca şi tine. Şi dacă acest lucru e adevărat în ce priveşte ezitarea ta în a mărturisi răul făcut altor fiinţe umane, cu cât mai greu este să mărturisesti răul făcut împotriva lui Dumnezeu? Pur şi simplu nu o faci în mod natural. Şi totuşi, trebuie să o faci, să o faci cum a făcut-o şi David. Fără reţineri. Fără să scuzi păcatul. Fără să încerci să ieşi basma curată. Fără să îl motivăm cu circumstanţe atenuante. Ci să îl mărturisesti în întregime, în totalitate şi cu sinceritate pentru a capata indurarea Domnului-

cella spunea...

Am spus Imi pare rau, am plans pentru ce am gresit si oamenilor si lui Dumnezeu. Da, nu imi e asa usor insa ... nici nu sunt de acord, sa folosesc expresia "imi pare rau" numa ca sa scapa si sa pot s-o dau in bara din nou ....
Da, am marturisit Domnului greseala mea ... nu sunt de acord cu marturisile publice, cu marturisirile facute altora. Asta inseamna sa pun poveri pe umerii unora care nu-s in stare sa le duca, sa deschis mintea altora, sa ii fac pe unii sa pacatuiasca.
Sunt insa de acord cu marturisirea in fata lui Dumnezeu. El e cel ce stie TOTUL despre mine.
Sincer, nu vreau sa aud cine stie ce marturisiri de la altii, poate nu vreau sa ii mai vad in viata mea ...

Anonim spunea...

-Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa tuturor: „Dacă tu, care eşti Iudeu, trăieşti ca Neamurile, şi nu ca Iudeii, cum sileşti pe Neamuri să trăiască în felul Iudeilor?”
-mustră-i aspru, ca să fie sănătoşi în credinţă,
-Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de lege: o măgăriţă necuvântătoare, care a început să vorbească cu glas omenesc, a pus frâu nebuniei proorocului.
am extras trei texte din care trebuie sa intelelegi un principiu sfant(un principiul e o regula ce nu se comenteaza ci,se implineste!) pacatul trebuie demascat ,mustrat aspru,si toate astea au fost facute publice in Sfanta Scriptura(altfel tu si eu nu am fi stiut de David,Balaam etc,si de pocainta sau nepocainta lor)De ce?.. "să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului;
şi, venindu-şi în fire, să se desprindă din cursa diavolului, de care au fost prinşi ca să-i facă voia."
asadar toate acestea sunt pentru mantuirea ta ,mantuirea mea !
in concluzie daca eu sau tu vreau sa-mi(ti) salvez fata (pacatoasa )in fata oamenilor nu voi vedea fata lui Dumnezeu!,
-si daca voi (vei)face de rusine pe Diavolul demascandu-i cursa in care m-a prins sau te-a prins voi fi (vei fi)biruitor(are) prin Acela care ne-a iubit si-L asteptam cu atata drag.

cella spunea...

ai rabdare ... ca prima data am inteles ce nu e iertarea si apoi ce e iertarea ...
de ce nu ai rabdare?