nu-i drum `napoi!

"Stii ce se spune despre voi, nu? Ca aveti creierul spalat ... si asta pentru ca un om normal nu poate ajuta pe celalalt fara sa ii iasa nimic, nu poate iubi pe ceilalti ... nu are cum. Nu poate fi emotionat de o intamplare, o poveste ... " Multa vreme ma enerva teribil cand auzeam expresia asta. Acum insa ma distreaza de numa. Cred ca pentru un creier spalat, ce acum e la uscat imi merge mintea destul de bine. Cred ca pentru un creier spalat, conexiunile sunt bune si proceseaza bine. Labila emotional, nebuna, cu creier spalat, ciudata, stricata ... atributele sunt multe si le stiu ... uneori ma dor, uneori ma distreaza, depinde cine le spune si care e starea mea.
Isus se intalneste cu un tanar om de afaceri, prosper, putred de bogat, destept ... poate era si frumos, plin de el, mandru de abia incapea in el, stia legile ca pe Tatal nostru si chiar le pazea bine.
Chiar când pornea la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat:
– Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?
Isus i-a răspuns:  De ce Mă numeşti „bun“? Nimeni nu este bun decât Unul: Dumnezeu. Cunoşti poruncile: „Să nu ucizi“, „Să nu comiţi adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să nu înşeli“, „Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta.“
El I-a spus:
– Învăţătorule, pe toate acestea le-am împlinit încă din tinereţea mea.
Privindu-l, Isus l-a iubit şi i-a zis:
– Îţi lipseşte un singur lucru: du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor, şi vei avea astfel o comoară în cer. Apoi vino, urmează-Mă!
Mâhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe posesiuni.
Ca sa Il urmez pe Hristos, ma costa. Ca sa devin ucenic, ma costa. Trebuie sa renunt la tot si sa Il urmez. De aici vad ca Isus ii iubeste si pe bogati insa daca nu platesc costul uceniciei, Isus nu alearga dupa ei. Nu le spune: "Ei, da si tu un pic acum si apoi ... daca vei intelege vei da mai mult insa poti avea viata vesnica ... e un proces ... Hai lasa, nu pleca si tu suparat." Nu, ii lasa sa plece. E alegerea lor. Nu forteaza pe nimeni.
A renunta la tot si a-L urma pe El inseamna ucenicie, inseamna sa Il las pe El sa traiasca in mine. Adica sa vad in celalalt pe Hristos si ei sa Il vada pe El in mine, sa iubesc ca El, sa dau ca El, sa traiesc ca El ....
Cu vreo doua saptamani in urma am primit un telefon si am fost bubuita de numa ... m-am stricat, ce treaba am eu cu oamenii ce nu au acelasi scop ca mine, de ce sunt prietena cu unii sau cu altii ... ce ma intereseaza pe mine vietile altora ... de ce imi pierd vremea cu oameni care nici macar nu sunt interesati de ceea ce cred eu, de ce ma investesc in oameni carora nici nu le pasa de mine? Am luat-o pe ulei ... parca am un magnet la ciudati, la cei ce nu par a fi normali, la cei ce au o viata de neinvidiat, la cei ce sunt ciudati, la cei ce numa normali nu sunt. Ce-i in neregula cu mine? Nu ma imbrac normal, nimic parca nu mai e normal cu mine.
Am fost putin spus socata. Doamne, ... eu vreau sa fac ce spui Tu, vreau sa te urmez pe Tine, vreau sa iubesc ca Tine ... vreau sa renunt la tot si sa devin ucenic al Tau si cu ce ma aleg? Cu astfel de "predici"? M-am intors in mutenie si tristete intrebandu-ma ce sa fac, cum sa fac ... am dezamagit intr-atat? Sunt o mare dezamagire? Unde am gresit? Chiar asa ciudata sunt?
Saptamana trecuta am plecat la colindat cu un grup mai putin muzical, cu vreo 13 baieti si o fata. Dar pentru prima data in viata, nu m-a interesat daca a fost fals cantat colindul nostru ci m-a fascinat cat de radioase erau fetele colegilor mei de colind. "Doamna, a iesit bine? Am cantat bine?" Habar nu am ... efectiv habar nu am daca era fals sau nu ... stiu insa ca fetele celor ce ne ascultau deveneau radioase, straluceau ...
Ca sa devin ucenic, am de platit un pret pe care am acceptat sa Il platesc. Harul ce mi s-a dat nu-i ieftin ... nu e cu jumatati de masura ... Hristos a murit pentru mine ca eu sa am parte de har. El i-a iubit si pe cei ce se departau la fel ca pe mine care am acceptat sa platesc pretul uceniciei. Si pretul asta doare uneori asa de tare ...
N-am creierul spalat, acum nu-i pus la uscat prin nici o metoda ci am decis sa platesc costul uceniciei, adica sa renunt la tot ce am ca sa Il urmez pe Hristos si chiar de uneori doare, asa de frumoasa e aventura asta a uceniciei si renuntarii ... a transformarii si nu`i drum `napoi.