In perioada cat a stat in clinica pentru tratamentul de dezalcoolizare intalneste un domn, Max, prosper om de afaceri, sigur pe el, bogat, mandru. Ca tratamentul sa isi faca efectul trebuie sa recunosti ca ai o problema, trebuie sa recunosti tot. Altfel sunt bani cheltuiti in van.
Max este intrebat de terapeut cam cat alcool consuma zilnic si raspunde: moderat, ii prepara sotiei un amestec si lui unul. Amestecul era cat doua pahare pentru fiecare. Terapeutul insa nu se da batut si il intreaba cat inseamna asta. Doua pahare inainte de masa si doua inainte de culcare si inca patru in timpul zilei.
Grupul era format din mai multi barbati asa ca unul din ei il intreaba daca la intalnirile de afaceri consuma alcool. Deja Max e nervos si spune ca el e un barbat echilibrat si ca la fel ca orice barbat se cinsteste cu partenerii de afaceri insa niciodata nu s-a imbatat, niciodata nu a depasit masura.
Terapeutul formeaza un numar de telefon si apoi faca in asa fel incat conversatie sa fie auzita de toti. La celalalt capat raspunde barmanul de la localul unde Max isi petrecea fiecare dupa amiaza. Este intrebat cat consuma acesta zilnic la bar si dupa ce barmanul se asigura ca terapeutul are hartiile semnate de Max ca sa poata afla informatiile raspunde cam ce cantitate enorma consuma acesta.
Dupa ce convorbirea se incheie, Max parca luase foc, injura si se jura ca el e barbat onorabil, cinstit. Insa un alt barbat din grup il intreaba pe unde mai are bautura in casa in afara de barul mare din sufragerie. Pai ... mare are undeva in debara ca doar e om de afaceri si are tot felul de intalniri acasa, asa ca are nevoie sa aibe provizii.
Dar cel ce pune intrebarea, nu se lasa asa usor si continua: numai acolo? Dar in beci? In garaj? In baie? In bucatarie? In valiza? In Portbagaj? In birou? Max incet de tot recunoaste ca are si acolo alcool.
Apoi, un alt barbat il intreaba care e relatia cu copiii si daca a avut vreodata certuri cu ei, daca se impaca bine. Deja Max plesneste de bucurie si mandrie. Are cinci copii, patru baieti si o fata si in toamna si-a luat baietii si a fost cu ei la pescuit cateva zile. Nu orice tata face asta sau isi permite asa ceva.
Max, am intrebat daca ai probleme cu ei nu daca i-ai scos undeva. Raspunde la intrebare. Acesta rosu de furie raspunde ca el are o relatie perfecta cu copiii lui. Este insa intrebat ce s-a intamplat in relatia cu fetita lui. Acesta spune ca nu isi aminteste prea bine ce s-a intamplat, a fost ceva insa are o relatie superba cu aceasta.
Terapeutul formeaza din nou un numar si se aude o voce calda de femeie, sotia lui Max. Este intrebata care e relatia lui Max cu copiii. Cum se comporta cu ei? Ce urmari tragice au fost? Doamna raspunde ca a fost bine oarecum insa din iarna anului trecut .... si se lasa tacerea.
Ce s-a intamplat in iarna trecuta?
Era deja aproape de Craciun si fetita de noua ani isi dorea o pereche de cizmulite. Costau 40 de dolari si taica-su s-a oferit sa mearga cu ea sa si le cumpere, ba chiar a lasat copila sa si le ia singura. Aceasta s-a intors radioasa, si-a pupat tatal si i-a spus ca e cel mai bun tata de pe lumea asta. De fericire taica-su s-a gandit sa celebreze aceasta. Era cam trei dupa amiaza. A lasat fetita in masina, cu motorul pornit si a intrat in bar.
Din nou se lasa tacerea ....
Si ce s-a intamplat apoi?
Max a iesit din bar dupa miezul noptii, motorul era oprit demult si afara erau -18 grade, geamurile erau inghetate bine iar fetita avea mainile si urechile degerate. A fost dusa la spital si degetele de la mana dreapta i-au fost amputate si a ramas surda pe viata.
Convorbirea se incheie aici.
Ceilalti barbati s-au ridicat si au iesit, nici unul nu scoatea un sunet. Max era aplecat sprijinindu-si coatele pe genunchi. Terapeutul a venit in spatele lui si l-a aruncat de pe scaun: "Porcule, aici e o clinica pentru tratament, nu un hotel pentru animale".
Pare brutala replica terapeutului insa Max a cerut sa nu fie scos afara din tratament, a trebuit sa faca asta insistent. In urmatoarele trei luni are loc o schimbare spectaculoasa in Max care recunoaste ca sufera de alcoolism cronic. In una din zile intra la terapeut si cu ochii in lacrimi ii spune: "Astazi pentru prima data in viata mea m-am rugat".
Asa de bine ma vad in Max, nu in alcoolism ci in a ma ascunde de mine, in a tine la fatada, la masca, la a da bine iar interiorul mi-e putred. Hristos ma cheama la El si asta inseamna sa imi dau mastile jos, sa-mi recunosc cele mai intime si ascunse pacate .... sa fiu sincera cu mine insami, cu El. Dar asta e tare dureros si greu.
Max se mai rugase si pana atunci insa ceea ce a spus el de fapt era: azi, pentru prima data m-am rugat fara masti, fara prostii, doar eu asa cum sunt, cel bolav de alcoolism cronic, cel ce si-a lasat copila mutilata pe viata, cel ce a baut de n-a mai stiut limite, cel ce s-a mintit pe sine, pe altii ...
E atat de eliberator dupa ce recunosc, furtuna parca muteste brusc, ranile sunt tot acolo insa deja incepe vindecarea si Hristos deja incepe sa bandajeze, restaureze, refaca, reinvie.
Il las?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu