luni, 27 iulie 2009

Fata Tatii!

Ceea ce gandesc despre mine, atitudinea cu care ma vad ma modeleaza, ma influenteaza, imi formeaza identitatea.
Nu am crezut niciodata ca sunt grozava, ca sunt perfecta, ca sunt cea mai buna - intr-un fel am crezut ca sunt realista asa ca am incercat sa imi gasesc identitatea incercand sa fac ce stiu eu mai bine in lucrurile pe care le fac crezand ca cei ce vad ce fac eu vor vedea valoarea mea prin munca mea insa ... oricat as munci parca nu e suficient, parca nu e destul...
Nu sunt ce spun parintii ca sunt, fratii, colegii, sefii, evaluarile, cum arat. Sunt cine spune Dumnezeu ca sunt.
Dumnezeu - Cel ce pastreaza legamantul, nu cel ce semneaza contractul ci cel ce a intrat in legamant cu mine m-a rascumparat. Ca sa intru in relatie cu El, El a fost cel ce a platit pretul rascumpararii.
M-a cautat, m-a chemat pe nume - adica El stie numele meu. De ce m-a chemat? Ce vrea sa imi spuna? Isaia 43:1 "Esti al Meu". Adica sunt fata ta? Sunt fata Tatii? Stiu ce inseamna sa fii fata tatii din punct de vedere pamantesc insa ... gandind cum e sa fii fata Tatii, adica a Tatalui Ceresc, a Lui Dumnezeu, a celui ce a creat universul ... wow. Eu, ma uit bine la mine ... si stiu cine sunt, sunt fata Lui.
Cel ce a cantarit muntii, a asezat delurile cu cumpana, a agatat stele pe cer, a intins cerurile ca pe o mahrama, a cantarit apa din oceane cu mana Lui, Cel ce locuieste in ceruri, cel Sfant, Atotputernic ce stiu ca e inarmat ca un razboinic in fruntea cetelor de ingeri, pe care oricat as incerca sa il inteleg, realizez ca mintea mea e cam ... prea mica si ingusta, El si-a trimis Fiul sa moara pentru mine, pretul suprem pentru iertarea pacatelor mele. De ce a facut asta? Pentru ca sunt a Lui. Pentru ca ma iubeste. Pentru ca am pret in ochii Lui, sunt pretioasa pentru cativa oameni insa am pret in ochii Lui.
Dumnezeu m-a adoptat in familia Lui, M-a facut fata Lui, fata Tatii si nimeni si nimic nu poate rupe legamantul cu El si nu ma poate dezmosteni.
Cine zice El ca sunt eu? "Fata Tatii".

Un comentariu:

vyky spunea...

"Sunt strain si calator,
n-am aici palate.
Dar in tara fara nor
ale mele-s toate.

Toate stelele de sus,
tot ce n-are-n veci apus,
prin iubirea lui Isus,
ale mele-s toate.

Domnul meu in infnit
multe ceruri tine.
Pentru cine le-a zidit,
decit pentru mine?

Din neant cind le-a chemat,
Domnul mult s-a bucurat,
insa viata nu si-a dat
decit pentru mine...

Dar nici eu nu-s al oricui;
Lui Ii sunt cununa.
Casa mea si cerul Lui
tot ce-avem e una!

Si la bine si la greu
eu al Lui sunt, El, e-al meu;
eu, nimic -- El, Dumnezeu,
dar ce-avem, e una!"
........(costache ioanid)
la o asa descriere am gasit aceasta poezie
rime, versuri-ce splendoare !
sa ai un Tata asa Mare!
te iubeste El pe tine-
si pe un sarman ...ca mine.
Maranata!